Fond funciar. Decizia nr. 739/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 739/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 739/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 739/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. B.
Judecător A. D.
Judecător S. I. Ț.
Grefier I. V. H.
S-a luat spre examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurent- reclamant D. I., împotriva Sentinței civile nr.806 din 30.01.2015 pronunțată deJudecătătoria Pitești, în condradictoriu cu intimata-pârâtă C. C. DE APLICARE A FONDULUI FUNCIAR,, având ca obiect fond funciar
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul D. I. personal și asistat de avocat P. A. lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța de judecată constată că din eroare în conceptul de citare apar numiții M. F. și M. S. sens în care procedează la modificarea conceptului de citare în sensul înlăturării acestora din citativ, urmând să apară doar recurentul D. I. și intimata C. Locală de Aplicare a Fondului Funciar Uda.
La interpelarea instanței apărătorul recurentului arată că nu mai are alte cereri sau probe noi de solicitat, motiv pentru care instanța acordă cuvântul asupra susținerii cererii de recurs.
Având cuvântul, apărătorul recurentului arată că nu s-a respectat decizia de casare. Potrivit cereri de la fila 91, ambii moștenitori, respectiv D. S. și D. I. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Astfel, prin această cerere de reconstituire a dreptului de proprietate recurentul își face dovada calității de moștenitor cu privire la terenurile care fac obiectul Legii fondului funciar față de cei doi autori D. G. și D. E..
Legea nr. 247/2005 a permis reconstituirea dreptului de proprietate dar pe numele autorului. Atât Legea fondului funciar, cât și Legea nr. 247/2005 permit reconstituirea dreptului de proprietate dar pe numele autorului cu persoanele aparent îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Această lege a recunoscut dreptul de a primi suprafețe de teren în plus față de cele pe care le reglementase legea fondului funciar pentru cei care sunt moștenitorii fostului proprietar potrivit punctului 22 din Titlul VI din Legea nr. 247/2005.
Recurentul având calitatea de moștenitor, recunoscută prin Legea nr. 18/1991, trebuia să beneficieze și de suprafețele în plus atribuite în temeiul Legii nr. 247/2005.
De asemenea, punctul 37 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 prevede că reconstituirea se face atât în favoarea celor cărora au fost respinse cererile inițiale, cât și în favoarea celor cărora le-au fost admise cererile. Ori, în condițiile în care, această cerere de reconstituire despre care instanța de recurs spune că trebuie să țină seama face dovada calității de moștenitor în condițiile în care reconstituirea și pe legea inițială și pe legea modificată trebuie să se facă pe numele autorului e clar că recurentul dovedește această calitate de moștenitor și de persoană îndreptătită să beneficieze și de suprafețele de teren de care ar fi putut să beneficieze în plus prin această lege nr. 247/2005.
Ceea ce s-a stabilit în primul ciclu procesual în sensul că este îndreptăită această familie să beneficieze de o suprafață de teren cu vegetație forestieră, suprafață identificată de expert și necontestată de C. locală Uda trebuie să profite tuturor moștenitorilor având în vedere calitatea de moștenitor pe care au dovedit-o prin formularea cererile de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prima critică este că trebuia să se țină seama de cererea din 1991 pentru că așa a dispus și instanța de judecată și pentru că așa prevăzut si Legea nr. 247/2005.
Cea de a doua critică este legată de modul în care a ajuns recurentul să-i fie agravată situația în propria cale de atac.
Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul de a recunoaște în favoarea autorilor comuni ai recurentului reclamant și ai numitului D. Sebatian, care între timp a decedat, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele care au fost identificare în raportul de expertiză, fără cheltuieli de judecată.
Instanța socotind lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL :
Asupra recursului civil de fată deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 03.08.2010, sub nr._, reclamanții D. Ions și M. S. au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta C. Comunală de Aplicare a Fondului Funciar ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 15 ha, teren cu vegetație forestieră, suprafața fiind dobândita de la C. C F. D. și D. C D..
Prin sentința civilă nr. 3247/04.04.2013, Judecătoria Pitești a admis acțiunea și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 7 ha, teren forestier identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert A. G..
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs D. I. și M. F., arătând că instanța de fond nu a ținut seama de calitatea de moștenitori a părților de pe urma unor autori diferiți, autori care au avut rol separat anterior colectivizării, au beneficiat de proceduri de reconstituire distincte, pentru care au fost efectuate două expertize, respectiv S. V. și A. G.; nu arată de pe urma cărui autor a constatat că se impune reconstituirea dreptului de proprietate: D. I. sau D. E.; nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Prin decizia nr. 2974/17.12.2013 Tribunalul Argeș a admis recursurile declarate, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță de fond.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat că prima instanță s-a pronunțat, în cauză (dosar nr._ ) pe o altă acțiune, decât cea cu care a fost învestită.
Astfel, în urma disjungerii cererii de chemare în judecată formulată de către M. S., aceasta a rămas învestită doar cu soluționarea acțiunii reclamantului D. I. de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului de 8, 26 ha provenit de la autorii săi D. G. și E., teren identificat prin expertiza S..
Or, astfel cum reiese atât din considerente, cât și din dispozitiv, instanța de fond s-a pronunțat pe acțiunea numitului M., care nu mai era parte în cauză, acțiunea reclamantului D. fiind nesoluționată, deși numele acestuia apare menționat în dispozitivul hotărârii.
Trecând peste acest aspect, prin inserarea mențiunii referitoare la admiterea acțiunii și pentru reclamantul D., nici cererea de chemare în judecată formulată de către recurentul M. F. nu a fost admisă în totalitate, așa cum s-a arătat, întrucât din suprafața reconstituită i-ar reveni, conform dispozitivului, doar 3, 5 ha din 7 ha cât a solicitat.
Având în considerentele expuse, reținând că prima instanță a lăsat nesoluționat fondul cauzei în ceea ce-l privește pe reclamantul – recurent D., în baza art. 312 alin. 5 și 6 ind. 1 C., tribunalul a admis recursurile și a casat sentința trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se pronunța asupra acestei cereri de chemare în judecată.
Cu ocazia soluționării acțiunii se va verifica îndreptățirea sau nu la reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 8, 26 ha, teren forestier, având în vedere registrul agricol de la fila 45, HCJFF 66/21.08.1991 cu anexa 15, cererea formulată de D. S. cu nr. 775/28.11.2005, cererea nr. 1542/16.03.1991 formulată de moștenitorii lui D. G. și E., relațiile de la Primăria Comunei Uda, dar și declarațiile martorilor anexate cererii lui D. S. din 2005.
În ceea ce-l privește pe recurentul M. F., având în vedere că nu s-a formulat o cererea de repunere pe rol a dosarului nr._, dar nici vreo cerere admisă de conexare a acestui dosar cu prezenta cauză, prima instanță va proceda în consecință, neputând soluționa și cererea de chemare în judecată a acestuia atâta timp cât nu este clarificată situația juridică a dosarului disjuns ce are ca obiect această cerere.
Totodată, după soluționarea aspectelor procedurale sus arătate, în situația în care va analiza și acțiunea acestuia va verifica, la fel ca în situația recurentului D., îndreptățirea sau nu a acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului solicitat.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.01.2014, sub număr unic de dosar_ .
Prin încheierea de ședință de la data de 29.04.2014 instanța a calificat manifestarea de voință de la data de 05.04.2012 a reclamantului M. F., consemnată în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, ca fiind o cerere de repunere pe rol a dosarului nr._, ce a fost suspendat prin încheierea de ședință de la data de 27.01.2012, aflat atașat la dosarul cauzei, având în vedere și decizia de casare.
Totodată, s-a dispus desprinderea și atașarea în original a actelor de procedură și a celorlalte acte efectuate în dosarul nr._ în ceea ce îl privește pe reclamantul M. F. și atașarea în copii certificate a celorlalte acte efectuate în prezentul dosar și care privesc pe ambii reclamanți, la dosarul nr._, acest dosar fiind înaintat completului inițial învestit, respectiv C15.
S-a emis adresă către CLFF Uda pentru a se comunica toate cererile de reconstituire formulate de pe urma autorilor D. G. și D. E., începând cu anul 1991, relațiile solicitate fiind atașate la dosar, la filele 21, 27-32.
În cauză, s-au administrat probele cu înscrisuri, relații și testimonială.
Prin sentinta civilă nr. 806/30.01.2015 Judecătoria P. a respins actiunea reclamantului D. I. retinând în considerente că, prin cererea nr. 1542/16.03.1991(fil. 91 din dosarul inițial) petenții D. S., D. I. și D. Gh. C., în calitate de moștenitori ai defuncților D. G. și D. E. au formulat cerere de reconstituire în baza legii 18/1991 pentru terenurile ce au aparținut autorilor.
Prin hotărârea CJFF Argeș nr. 66/1991, anexa 3, poziția 491-979, moștenitorii autoarei D. E., printre care și reclamantul, au fost validați cu o suprafață totală de 2,04 ha teren agricol, și pe anexa 15, poziția 488 cu suprafața de 0,5 ha pădure(fil.12-13 din dosarul inițial și fil. 21 din prezentul dosar).
Prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 966/20.03.2008 CLFF Uda a procedat la punerea în posesie a moștenitorilor defunctei D. E. pentru o suprafață totală de 2,2 ha(fil. 28-29 din dosarul inițial.).
La data de 28.11.2005, prin cererea înregistrată la CLFF Uda sub nr. 775, numitul D. S., fratele petentului D. I., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autoarei sale D. G.E., pentru teren agricol în suprafață de 0,25 ha și teren cu vegetație forestieră în suprafață de 6,22 ha(fil.9-11 din dosarul inițial).
Prin hotărârea nr. 155/13.12.2006 CJFF Argeș a validat propunerea CLFF Uda de respingere a cererii de reconstituire formulată de petentul D. S., de pe urma defunctei D. E.(poziția 286), reținându-se că, a fost validat conform hotărârii CJ nr. 66/1991, anexa 15, poziția 488, cu suprafața de 0,50 ha forestier, iar cererea nu este însoțită de acte doveditoare de proprietate(fil.29-32).
Cu adresa nr. 2092/26.07.2010 CLFF Uda a comunicat petentului D. S. că, prin hot. CJFF Argeș nr. 155/13.12.2006 s-a respins cererea sa cu numerele 774,775/28.11.2005 de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza legii 247/2005, pentru suprafața de 8,26 ha pădure(fil.22 din dosarul inițial).
La data de 18.11.2006 numitul D. S. a decedat, fiind emis certificatul de deces . nr._(fil. 23 din dosarul inițial).
Potrivit art. 13 din legea 18/1991 republicata, calitatea de moștenitor se dovedește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești, ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii.
Moștenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au aflat in circuitul civil sunt socotiți repuși de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, fiind considerați acceptanți prin cererea adresata comisiei. Titlul de proprietate se emite pe numele acestor moștenitori, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
Din cuprinsul relațiilor primite de la C. Locala pentru aplicarea legii 18/1991 Uda rezulta că, în baza legii 247/2005 a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, conform textului legal sus menționat numai D. S., in calitate de fiu al defunctei D. E..
În ceea ce îl privește pe petentul D. I., se reține că acesta nu a formulat vreo cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza legii 247/2005 de pe urma aceleiași autoare. Cererea formulată de către reclamant, alături de frații săi D. S. și D. C., în baza legii 18/1991, fiind soluționată favorabil.
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosar de către reclamantul D. I.: certificat naștere, certificate de deces ale autorilor D. G., D. E. și D. S., reiese că acesta nici nu avea vocație succesorală în ceea ce-l privește pe defunctul D. S., întrucât este fratele acestuia, colateral privilegiat, fiind înlăturat însă de la moștenire, dat fiind faptul că autorul are soție supraviețuitoare și descendenți.
Față de cele expuse mai sus, reținând că Hotărârea CJFF Argeș nr. 155/2006 prin care s-a validat propunerea de respingere a cererii de reconstituire formulată de petentul D. S. nu a fost contestată de moștenitorii acestuia, iar reclamantul D. I., fratele petentului, nu a formulat cerere de reconstituire, instanța a respins cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat recurs D. I. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie în sensul motivului prev. de art. 304 pct.9 C. pr. civ.
A arătat recurentul că prima instantă a analizat numai cererea de reconstituire nr. 775/28 noiembrie 2005 nu si cererea nr. 1542/15 martie 1991 care a fost formulată de toti cei trei mostenitori, cerere prin care recurentul si-a dobândit calitatea de mostenitor alături de ceilalti doi frati. O dată dovedită calitatea de mostenitor, se mentine iar titlurile de proprietate se emit în beneficiul tuturor mostenitorilor.
A sustinut recurentul că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ce a atras recunoasterea calitătii de mostenitor si la aparitia Legii nr. 247/2005 pentru diferentele de teren ce puteau fi atribuite în temeiul acestui act normativ . A mai arătat recurentul că prima instantă a admis cererea sa în primul ciclu procesual iar C. Locală nu a formulat recurs ci numai recurentul de fată pentru un incident procedurat legat de judecarea a două cereri în acelasi dosar. Tribunalul a admis recursul său si a trimis cauza spre rejudecare la prima instantă care nu analizase cele două contestatii fromulate de două persoane diferite. În rejudecare nu i se poate agrava situatia pentru că în primul ciclu procesual se presupune ca au fost analizate aspectele legate de calitatea de mostenitor aspecte ce ulterior nu au mai fost contestate. Pentru verificarea pretentiilor sale s-a dispus în aprilie 2012 efectuarea unei expertize de către ing. Scarlatescu V. cu obiectivul de a verifica modul în care s-a realizat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafată de teren de 8,26 ha cu vegetatie forestieră în Comuna Uda . la data de 4 martie 2011 se dispusese o expertiză efectuată de acelasi expert care să identifice suprafetele de teren ce au apartinut autorilor recurentului si ce suprafete ar mai avea acestia de primit ca efect al reconstituirii dreptului de proprietate, expertize ce au concluzionat că recurentul este îndreptătit la reconstituirea terenului în suprafată de 8, 25 ha cu vegetatie forestieră.
S-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă recurată prin prisma criticilor formulate de recurent tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel, din actele dosarului rezultă că prin cererea nr. 1542/16.03.1991 petenții D. S., D. I. și D. Gh. C., au solicitat în calitate de moștenitori ai defuncților D. G. și D. E. reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 pentru terenurile ce au aparținut autorilor lor, iar prin Hotărârea CJFF Argeș nr. 66/1991, anexa 3, poziția 491-979, a fost reconstituit dreptul de proprietate mostenitorilor defunctei D. E., printre care și reclamantul, fiind validați cu o suprafață totală de 2,04 ha teren agricol, și cu suprafata de 0,5 ha pădure pe anexa 15, poziția 488 . Ulterior, prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 966/20.03.2008 CLFF Uda a procedat la punerea în posesie a moștenitorilor defunctei D. E. cu suprafața totală de 2,2 ha.
În ceea ce priveste cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 775 din 28 noiembrie 2005 de care face vorbire recurentul în cadrul motivelor de recurs formulate, tribunalul retine că prin această cerere D. S., fratele recurentului D. I., a solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autoarei sale D. G.E., pentru un teren agricol în suprafață de 0,25 ha și un teren cu vegetație forestieră în suprafață de 6,22 ha.
După analizarea acestei cereri prin Hotărârea nr. 155/13.12.2006 CJFF Argeș a validat propunerea CLFF Uda de respingere a cererii de reconstituire formulată de D. S., de pe urma defunctei D. E., cu motivarea că acesta a fost deja validat prin Hotărârea Comisiei Judetene Arges nr. 66/1991, anexa 15, poziția 488, cu suprafața de 0,50 ha forestier, iar cererea nu este însoțită de acte doveditoare de proprietate.
Din observarea relatiilor înaintate instantei de la C. Locala Uda de Fond Fucniar rezultă că în temeiul prevederilor Legii nr. 247/2005 a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, doar D. S., in calitate de fiu al defunctei D. E. iar în ceea ce –l priveste pe recurentul de fată, D. I., acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, de pe urma aceleiasi autoare în baza legii 247/2005 singura cerere formulată de recurent fiind aceea în care apare alături de fratii săi si a fost întemeiată pe Legea nr. 18/199 care a si fost solutionată favorabil.
Sustinerea recurentului potrivit cu care fratele său D. S. a formulat cerere de reconstituire prin care a solicitat terenurile rămase de la autorii D. G. si D. E. astfel că si recurentul este mostenitor al acelorasi autori, nu poate fi avută în vedere de tribunal devreme ce astfel cum s-a arătat acesta nu a formulat cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 247/2005 pe, conditie esentială ce trebuie avută în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate, pe de o parte iar pe de altă parte, chiar dacă D. S. a decedat la data de 18.11.2006, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, vocație succesorală la succesiunea acestuia au sotia supravietuitoare si descendentii defunctului, nicidecum recurentul care este colateral privilegiat, fiind înlăturat de la moștenire.
De aceea tribunalul, în raport de considerentele arătate, văzând prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991, retinând că pentru a beneficia de prevederile Legii Fondului Funciar persoana îndreptătită trebuie să formuleze cerere de reconstituire adresată comisiei locale însotită de actele doveditoare, de asemenea retinând că cererea de reconstituire formulată de D. S. în timpul vietii nu îi profită recurentului si nu echivalează cu o cerere formulată în beneficiul acestuia, va aprecia că sentinta civilă recurată este temeinică si legală asa încât o va păstra iar în temeiul art. 304 pct.9 si 312 C. pr. civ. va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul D. I., împotriva Sentinței civile nr.806 din 30.01.2015 pronunțată de Judecătătoria Pitești, în dosarul civil nr._ în condradictoriu cu intimata-pârâtă C. C. DE APLICARE A FONDULUI FUNCIAR UDA, judetul Arges.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică azi, 22 Octombrie 2015 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, M. D. B. | Judecător, A. D. | Judecător, S. I. Ț. |
Grefier, I. V. H. |
Red. AD/2 ex/02.11.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 328/2015. Tribunalul ARGEŞ | Uzucapiune. Decizia nr. 824/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
