Pretenţii. Decizia nr. 1030/2015. Tribunalul ARGEŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 1030/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 1030/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1030/2015
Ședința publică de la 31 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA BUCURESTI împotriva sentinței civile nr 3950/24.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimați fiind pârâții C. L. POIANA LACULUI, C. J. ARGES, C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Dezbaterile și cuvântul pe cererea de apel au avut loc la data de 24.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 31.03.2015 când a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 03.04.2013, sub nr._, reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA
București, a chemat in judecată pe pârâții C. L. Poiana Lacului, C. Județean Argeș prin Președinte și C. Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia în solidar la plata următoarelor sume: 6.666,91 lei reprezentând despăgubiri (indemnizație de asigurare); dobânda legala aferenta de la data introducerii acțiunii si pana la plata efectiva, cheltuielile de judecata ocazionate de judecarea prezentei cereri.
În motivarea cererii se arată de către reclamantă că datorita nesocotirii de către parate a obligațiilor ce le reveneau în calitate de deținători, administratori ai domeniului public s-a produs la data de 25.02.2010 un accident de autovehicule în urma căruia a fost avariat bunul proprietatea păgubitului . SA, utilizator . si anume autovehiculul înmatriculat sub numărul_ .
Din actele existente in dosarul de dauna rezulta ca producerea daunelor la autovehiculul sus menționat s-a datorat faptei delictuale a paratelor ( existenta gropilor.)
Constatarea si evaluarea pagubelor la autovehiculul avariat s-au efectuat în baza Contractului de asigurare facultativa de avarii auto (CASCO) . nr._ încheiat cu păgubitul, iar despăgubirea cuvenita a fost stabilita si plătită în cuantumul sus menționat, având in vedere actele existente in dosarul de dauna_.
Prin plata efectuata apreciază că se subrogă legal în toate drepturile asiguratului contra celor răspunzători de producerea pagubei si anume parații din cauză conform art. nr. 2210 din Cod Civil.
Parații si-au nesocotit atribuțiile de menținere a drumurilor permanent in stare corespunzătoare pentru a nu periclita siguranța rutiera, viata si integritatea corporala a persoanelor, proprietatea publica si privata, si au încălcat astfel obligația de a nu aduce atingere proprietății participanților la traficul rutier.
Parații sunt astfel datori a da despăgubire și sunt si in întârziere de la data convocării la conciliere.
Conform art. nr. 5, alin. 6 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice „in cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizării corespunzătoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori a lucrărilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde dupa caz, administrativ, contravențional, civil sau penal in condițiile legii”.
Astfel este antrenata răspunderea delictuala a paratei in baza art. nr. 1349, 1381,1385 din Cod Civil, raportat la prevederile art. nr. 5 din OUG nr. 195/2002, aceea de a semnaliza corespunzător orice obstacol aflat pe partea carosabila care stânjenește sau pune in pericol siguranța circulației, precum si toate masurile de înlăturare a acestuia, astfel ca este evidenta răspunderea acestor parați in solidar conform art. Nr.1382 din Cod Civil.
In speța de fata fapta ilicita consta in neindeplinirea obligațiilor legale referitoare la administrarea străzii ce decurg din prevederile cuprinse in OUG nr. 195/2002, respectiv in neluarea de către parați a masurilor corespunzătoare pentru a asigura o stare tehnica buna a drumului pe care il au in administrare. Fapta ilicita reprezintă orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
In drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. nr. 1349(1,2,3), 1381, 1835 din Codul civil, art. nr. 49 si art. nr. 54 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in România - cu modificările si completările ulterioare, 2210 din Cod Civil, art. 194 din Noul Cod de Procedura Civila.
In dovedirea cererii reclamanta înțelege sa se folosească de proba cu înscrisuri,
proba testimoniala cu un martor, proba cu expertiza tehnica de specialitate auto.
Solicită reclamanta judecarea cauzei si in lipsa, dupa caz, în temeiul art. nr. 223 alin. ultim, din Noul Cod de procedura civila.
La data de 24.12.2013 pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A., a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care solicită în principal, pe cale de excepție admiterea excepției prescrierii dreptului material la acțiune, în sensul respingerii ca prescrisă a acțiunii formulate de către reclamantă împotriva pârâtei, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii așa cum a fost formulată de către reclamantă.
La data de 20.12.2013 și pârâtul C. JUDEȚEAN ARGEȘ, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, prin care a invocat excepției lipsei capacității de folosință a acestui pârât, excepția lipsei calității procesuale pasive,iar pe fond și respingerea acțiunii ca nefondate.
În probațiune solicită pârâtul încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin notele de ședință depuse la dosar pârâta CNADNR a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că sectorul de drum pe care s-a produs evenimentul rutier se află în administrarea Consiliului L. Poiana Lacului.
Prin sentința civilă nr. 3950/24.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești a fost admisă excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Județean Argeș și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CNADNR
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâții C. L. POIANA LACULUI, C. J. ARGES și C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta solicită obligarea celor trei pârâți la plata despăgubirilor achitate de ea în temeiul unei polițe CASCO persoanei păgubite ca urmare a faptei ilicite a pârâților constând în aceea că nu au asigurat o stare corespunzătoare a carosabilului, existența gropilor în asfalt, datorită acestei fapte producându-se evenimentul asigurat.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate și care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, instanța a apreciat ca întemeiată, în ceea ce-l privește pe primul pârât C. JUDEȚEAN ARGEȘ, excepția lipsei capacității sale procesuale pasive.
Astfel capacitatea de folosință reprezintă aptitudinea generală și abstractă a persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi și obligații de natură civilă. Aceasta este o condiție esențială pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină parte într-un raport juridic.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum si la unitățile bancare. Unitățile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condițiile legii.
Prin urmare doar unitățile administrativ teritoriale sunt obligate în raporturile juridice, nu și autoritatea publice deliberative cum este C. Județean, pârâtul neavând personalitate juridică.
În consecință cu privire la acest pârât acțiunea a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a CNADNR instanța a apreciat-o și pe aceasta ca întemeiată.
Astfel din adresa acestei pârâte reiese că sectorul de drum pe care s-a produs evenimentul asigurat, Poiana Lacului- Sămara, este drum județean, respectiv DJ 703 A, astfel că nu se află în administrarea CNADNR.
De aceea prin prisma art. 7, 11 și 22 din OG 43/1997 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor elementelor răspunderii civile delictuale de natură să atragă obligarea pârâtului C. L. Poiana Lacului la plata vreunei sume.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând următoarele motive.
În mod greșit instanța de fond apreciază că societatea nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor răspunderii civile delictuale de natură să atragă obligarea pârâtului C. L. Poiana Lacului instanța constatând că societatea reclamantă nu a reușit să producă dovada legăturii de cauzalitate dintre o eventuală faptă ilicită și prejudiciul produs.Din interpretarea logico juridică a dispozițiilor legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, întrucât nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu, existența unei fapte ilicite, care poate fi definită ca orice acțiune sau inacțiune care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază apelul ca fondat.
Tribunalul analizând cu prioritate modalitatea de soluționare a excepțiilor capacității de folosință și a calității procesuale pasive constată următoarele:
În ce privește excepția capacității de folosință a pârâtului C. Județean Argeș tribunalul constată că această excepție este nefondată întrucât potrivit art.21 din Legea 215/2001 unitățile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii .
Unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate în judecată de președintesau de primar ori în cauză, se constată că a fost chemat C. Județean Argeș prin președintele Consiliului Județean Argeș, având așadar capacitate de folosință potrivit legii deci se impune respingerea excepției capacității de folosință.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a CNADNR se constată că aceasta a fost corect admisă reținând că este vorba de un drum județean care nu se află în administrarea CNADNR.
Tribunalul constată că fiind vorba de un drum județean nu are calitate procesuală pasivă nici C. L. Poiana Lacului ci calitate procesuală pasivă justifică doar Președintele Consiliului Județean Argeș acesta reprezentând în instanță unitatea administrativ teritorială a județului.
Având în vedere că în ceea ce privește pârâtul Președintele Consiliului Județean cauza a fost soluționată pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului iar apelanta a solicitat rejudecare la aceeași instanță de fond, tribunalul în baza art.480 Cod pr.civilă urmează a admite apelul, a schimba în parte sentința în sensul că va respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Județean Argeș.
Va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Poaiana Lacului și a CNADNR.
Va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul declarat de către reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA BUCURESTI cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Pitești, ., județul Argeș împotriva sentinței civile nr 3950/24.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimați fiind pârâții C. L. POIANA LACULUI, cu sediul în . Argeș, C. J. ARGES, cu sediul în Mun. Pitești, ., nr.1, județul Argeș și C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA, cu sediul în București, ..401 A, sector 6.
Schimă în parte sentința în sensul că respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Județean Argeș.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Poaiana Lacului și a CNADNR.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2015
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | |
Grefier, C. M. C. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./8 exp.
06.04.2015.
jud.fond C.P.
← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1042/2015.... | Cereri. Decizia nr. 1035/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
---|