Revendicare imobiliară. Decizia nr. 732/2015. Tribunalul ARGEŞ

Tribunalul ARGEŞ - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 732/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 732/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 732/2015

Ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. A.

Judecător A. D.

Judecător E. M. C.

Grefier I. B.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenții A. N. V., A. E., C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, Ș. G. D. I., R. A.-C. și pe intimații T. M.-G.-Steluța, O. M. - decedat, O. M. C.-M., O. M. S., O. A., având ca obiect revendicare imobiliară rejudecare împotriva sentinței civile nr. 1083/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș.

La apelul nominal făcut în ședința publică

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, constatând că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în data de 13.10. 2015 și sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii sau note scrise a amânat pronunțarea, deliberând a pronunțat următoarea soluție.

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față, deliberând:

Constată că, sub nr. 2085/216/24 noiembrie 2006 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș cererea formulată de reclamanta T. M. G. Steluța împotriva pârâților A. V. și A. E., prin care s-a solicitat să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 33.430,73 mp teren în pct. „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș și să-i plătească contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006, precum și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare a defunctei Ciugan M. G., decedată la data de 1 august 1992, căreia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, i s-a eliberat titlul nr._/21.09.1994, fiind pusă în posesie la data de 6 august 1992. Reclamanta a mai arătat că de la data de 6 august 1992 și până în primăvara anului 2006 a stăpânit pașnic, public și sub nume de proprietar întreaga suprafață de 10 ha, fiind declarată și înregistrată la registrul agricol, plătind impozitul aferent. A mai precizat că o perioadă de timp pentru pășunat terenul a fost folosit de unul dintre moștenitorii O. V., iar din anul 2005 a fost închiriat de reclamantă chiar către pârâți. Reclamanta a arătat că fără nici un drept în primăvara anului 2006 pârâții au construit un gard în incinta proprietății sale, prin care i-a ocupat suprafața de 33.430,73 mp teren, refuzând să-i respecte proprietatea, deși pârâții au cumpărat de la moștenitorii Ș.-G., cunoscând limitele de hotar ale proprietății reclamantei. În drept, s-au invocat art. 480, 494, 998, 999 Cod civil. În dovedirea cererii, reclamanta a menționat proba cu acte, martori, expertiză de specialitate.

Odată cu cererea, reclamanta a depus și înscrisuri.

La data de 19.02.2007 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâții A. V. și A. E., prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată. Pârâții au arătat că sunt cumpărători de bună credință ai suprafeței de aproximativ 97.800 mp teren în pct. „Heria”, pe care l-au dobândit de la vânzătorii Ș. G. G. și Ș. G. D. I. în anul 2003 și 2004, prin două contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza a două titluri de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991. au mai susținut că reclamanta nu a stăpânit suprafața în litigiu până în anul 2006, deoarece posesia le-a aparținut pârâților.

Tot la data de 19 februarie 2007 s-a înregistrat ala dosar cererea de chemare în garanție formulată de pârâții A. V. și A. E. împotriva vânzătorilor Ș. G. D. I. și R. A. C., în calitate de unică moștenitoare a defunctei Ș. G. G., pentru ca, în cazul admiterii acțiunii în revendicare a reclamantei, chemații în garanție să fie obligați la plata contravalorii suprafeței de teren cu care ar fi evinși, valoare socotită la momentul evicțiunii, precum și la plata contravalorii lipsei de folosință la care ar fi obligați, precum și la cheltuieli de judecată. În drept, s-au invocat art. 60 Cod procedură civilă, art. 1337 și urm. Cod civil.

S-au solicitat relații de la C. locală de fond funciar Curtea de Argeș.

S-au interogat părțile, s-au mai depus înscrisuri, s-a efectuat o expertiză de către expertul V. C..

La data de 25 iunie 2007 s-a înregistrat la dosar cererea de chemare în garanție formulată de R. A.-C., în calitate de unic moștenitor al chematei în garanție R. A.-C., și chematul în garanție Ș. G. D.-I., împotriva Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș și a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, solicitând ca în cazul admiterii acțiunii în revendicare și a cererii de chemare în garanție a pârâților A. V. și A. E., cele două comisii să fie obligate să-i pună în posesie pe o altă suprafață de teren egală cu suprafața de care vor fi evinși pârâții prin acțiunea principală și să-i despăgubească cu sumele de bani la care vor fi obligați către pârâții A. V. și A. E.. În motivarea cererii au arătat că la baza contractelor de vânzare-cumpărare către pârâții A. V. și A. E. au stat actele de reconstituire a dreptului de proprietate eliberate de cele două comisii în baza legilor fondului funciar. În drept, s-au invocat art. 60 Cod procedură civilă.

S-au mai depus înscrisuri, s-au audiat martorii O. V., P. G. și T. C., s-a efectuat o expertiză în specialitatea cadastru topografie de către experta M. L. și s-a efectuat o expertiză de specialitatea de către experta S. G..

Părțile au depus la dosar și concluzii scrise.

Prin sentința civilă nr. 852/10 iulie 2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a admis acțiunea reclamantei T. M.-G.-Steluța împotriva pârâților A. N. V., A. E., chemați în garanție fiind C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș, C. Județeană de Fond Funciar Argeș, Ș. G. D. și R. A. C., au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața de 32.400 mp teren în pct. „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, identificată de experta M. L. în schița aferentă raportului de expertiză tehnică de la fila 275 dosar (suprafața hașurată cu culoare roșie), au fost obligați în solidar pârâții A. N. V. și A. E. la 3.110,4 lei despăgubiri civile reclamantei, reprezentând lipsa de folosință a terenului și la 3.420 lei cheltuieli de judecată reclamantei, s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâții A. N. V. și A. E. în contradictoriu cu chemații în garanție Ș. G. D.-I. și R. A.-C., au fost obligați în solidar chemații în garanție Ș. G. D.-I. și R. A.-C. la plata sumelor de: 48.600 lei reprezentând valoarea părții din teren pierdute și la 3110,4 lei reprezentând valoarea fructelor civile, precum și la 1565 lei cheltuieli de judecată, către pârâții A. N. V. și A. E., s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Ș. G. D.-I. și R. A.-C. în contradictoriu cu chemații în garanție C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, a fost obligată C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș să-i pună în posesie pe Ș. G. D.-I. și pe R. A.-C. pe suprafața de 32.400 mp teren în extravilanul municipiului Curtea de Argeș și au fost obligate în solidar chematele în garanție C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș și C. Județeană de Fond Funciar Argeș la 3.110,4 lei despăgubiri civile și la 2.582,5 lei cheltuieli de judecată către Ș. G. D.-I. și R. A.-C..

Prin încheierea de ședință din 6 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de petenții Ș. G. D. I. și R. A. C. în contradictoriu cu intimații T. M. G. Steluța, A. V., A. E., C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, s-a îndreaptat eroarea materială strecurată în minuta, considerentele și dispozitivul sentinței civile nr. 852/10.07.2009 a Judecătoriei Curtea de Argeș, în sensul că valoarea părții din teren pierdute de pârâții A. N. V. și A. E. este de 4860 lei (patru mii opt sute șaizeci lei) și nu de 48.600 lei, cum din eroare s-a dactilografiat, astfel încât chemații în garanție Ș. G. D.-I. și R. A.-C. vor fi obligați în solidar la plata sumei de 4860 lei reprezentând valoarea părții din teren pierdute și nu la 48.600 lei, cum din eroare s-a menționat și s-a dispus îndreptarea erorii materiale în ambele exemplare ale hotărârii.

Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs, iar prin decizia civilă nr. 887/R/18 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.852/10.07.2009 a Judecătoriei Curtea de Argeș, declarat de recurenții A. V. și A. E. în contradictoriu cu intimata-reclamantă T. M.-G.-Steluța și cu intimații C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș, C. Județeană de Fond Funciar Argeș, Ș. G. D. și R. A. C., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Cauza s-a înregistrat spre rejudecare pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 14 iunie 2010 sub nr._ .

La data de 12 octombrie 2010 s-a înregistrat la dosar cererea formulată de pârâții A. N. V. și A. E. de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a numitului O. M., vecinul dinspre latura de nord a proprietății lor, pentru a se stabili în mod corect hotarul cu acesta, în funcție de limitele proprietății dobândite de pârâți de la chemații în garanți, precum și obligarea acestuia să le lase în deplină proprietate și posesie terenul ocupat fără drept din proprietatea pârâților. În drept, s-au invocat art. 57 și urm. Cod procedură civilă și art. 480 și 584 Cod civil.

S-au mai depus înscrisuri.

La data de 30 noiembrie 2010 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de O. V. M., prin care s-a solicitat respingerea cererii formulate împotriva lui de pârâții A. N. V. și A. E., în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca tardiv formulată.

Prin încheierea de ședință din 07.12.2010, instanța a respins această cerere ca inadmisibilă, dat fiind cadrul procesual stabilit de instanța de fond și de momentul la care aceasta a fost depusă.

S-a efectuat o expertiză în specialitatea cadastru topografie de către experta M. L. și s-au mai depus înscrisuri.

Părțile au depus la dosar și concluzii scrise.

Prin sentința civilă nr. 1110/5 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a admis acțiunea reclamantei T. M.-G.-Steluța împotriva pârâților A. N. V. și A. E., au fost obligați pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 30.040 m.p. teren situată în punctul „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, identificată în raportul de expertiză întocmit de experta M. L. între reperele_-_-_, au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâții A. N. V. și A. E. împotriva chemaților în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. – C., au fost obligați chemații în garanție susmenționați să plătească pârâților suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea fructelor civile și suma de 4.860 lei reprezentând valoarea părții de teren pierdute, s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Ș. G. D. - I. și R. A. - C. împotriva Comisiei Locale Curtea de Argeș și Comisiei Județene Argeș de Fond Funciar, au fost obligate cele două comisii să întocmească documentația și să-i pună în posesie pe Ș. G. D. - I. și R. A. - C. pe o altă suprafață de 30.040 m.p. teren în extravilanul municipiului Curtea de Argeș, au fost obligate aceleași comisii să plătească suma de 3.110,4 lei, cu titlu de despăgubiri civile, chemaților în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. – C., s-a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâții A. N. V. și A. E. împotriva numitului O. M., au fost obligați pârâții A. N. V. și A. E. să plătească reclamantei 4.920 lei cheltuieli de judecată și numitului O. M. 400 lei cheltuieli de judecată, au fost obligați chemații în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. - C. să plătească pârâților A. N. V. și A. E. 2.165 lei cheltuieli de judecată, a fost obligată C. L. Curtea de Argeș și C. Județeană Argeș să plătească chemaților în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. - C. 2.982, 5 lei cheltuieli de judecată și a fost obligată reclamanta să plătească expertei M. L. suma de 500 lei reprezentând onorariul de expert.

Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs, iar prin decizia nr. 2070/5 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de pârâtii A. N. V. și A. E. împotriva sentinței civile nr 1110/05.10.2011 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, intimati fiind reclamanta T. M.-G.-Steluța, chematii în garantie C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, Ș. G. D., R. A.-C. și intervenientul O. M., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanță de fond. În motivarea deciziei, instanța de recurs a reținut că prin decizia de casare s-a stabilit obligația instanței de rejudecare să examineze și să compare titlurile de proprietate ale părților și să se stabilească dreptul preferabil determinat pe baza criteriilor de reconstituire al dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991 și implicit să se stabilească care titlu nu este conform acestei legi, iar prima instanță nu a examinat modul în care s-au eliberat titlurile de proprietate potrivit Legii 18/1991, în favoarea autorilor părților, inclusiv să se stabilească în ce măsură pentru terenul situat în extravilan s-au realizat reconstituiri succesive, care titlu de proprietate este mai vechi și dacă terenul în litigiu mai putea face obiectul emiterii titlurilor de proprietate din 21.iulie și respectiv 21.09.1994 (f.6,7 dosar fond). S-a mai reținut că prima instanță avea obligația să examineze modul în care s-au întocmit actele de reconstituire a dreptului de proprietate în raport de Legea Fondului Funciar în vigoare la data emiterii fiecărui act de reconstituire și să se examineze cererile de reconstituire formulate de părți, rolurile agricole și actele de proprietate primare invocate pentru a se stabili persoana îndreptățită la reconstituire în pct.”Heria”, avându-se în vedere că autoarea reclamantei a dobândit suprafața de 3 ha de la Vâlsănescu V. în 1945, iar pentru terenul din acest punct i s-au eliberat titluri de proprietate pentru o suprafață de până la 10 ha. Tribunalul a apreciat că în cauză se impunea a se stabili în raport și de înscrierile în CAP dacă autorii reclamantei au deținut în pct.”Heria” întreaga suprafață de teren revendicată și dacă aceștia au deținut în acest amplasament suprafața înscrisă în titlul de proprietate, avându-se în vedere și mențiunile din registrul agricol potrivit cu care autorul V. Filom avea înscrisă suprafața de 3,5 ha fânețe și nu 6,55 ha, iar C. M. avea menționat la rolul său 3 ha din care fânețe și pășune doar 1,5 ha, precum și a se stabili dacă pentru autorii reclamantei s-a reconstituit dreptul de proprietate, avându-se în vedere vechiul amplasament sau un alt amplasament și dacă la momentul emiterii titlurilor de proprietate în favoarea părților, terenul în litigiu aflat în extravilan era liber. S-a mai arătat că se impune a se examina și susținerile recurenților pârâți cu privire la o eventuală reconstituire a dreptului de proprietate dublă pentru suprafețele de teren înscrise în titluri de pe urma autorilor V. Filom și M. și respectiv C. M. în . în favoarea altor moștenitori ai acestora s-au mai realizat reconstituiri ale drepturilor de proprietate în baza aceluiași rol agricol sau acte primare în pct.”Heria”. Tribunalul a reținut că prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile art.315 Cod pr.civilă și nu a examinat în limitele deciziei de casare modul în care s-au eliberat actele de proprietate potrivit Legii Fondului Funciar în favoarea autorilor părților, impunându-se deci a se admite recursul și a se casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se verifica legalitatea întocmirii actelor de reconstituire care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate și a se determina prin refacerea raportului de expertiză amplasamentul corect al terenului deținut de părți în pct.”Heria”, urmând ca instanța să aibă în vedere și celelalte motive de recurs invocate de către pârâți.

Cauza s-a înregistrat spre rejudecare pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 20august 2012 sub nr._ .

La data de 2 octombrie 2012 s-au înregistrat la dosar înscrisuri depuse de reclamantă. La data de 16 octombrie 2012 s-au înregistrat la dosar înscrisuri depuse de pârâți.

S-a solicitat de la comisia locală de fond funciar întreaga documentație întocmită în baza legii fondului funciar pentru autorii părților și pentru părți.

La data de 19 noiembrie 2012 s-a înregistrat la dosar cererea privind introducerea în cauză a moștenitorilor legali ai intervenientului O. M., decedat la data de 18 octombrie 2012.

La data de 22 noiembrie 2012 s-au înregistrat la dosar înscrisuri depuse de reclamantă.

La data de 5 decembrie 2012 s-au înregistrat la dosar înscrisuri depuse de chemații în garanție.

S-a efectuat o expertiză specialitatea topografie de către expertul C. G. T. (raport de expertiză depus la dosar la data de 8 iulie 2013).

S-a efectuat o expertiză specialitatea evaluarea proprietăților imobiliare de către expertul A. N. (raport de expertiză depus la dosar la data de 20 februarie 2014; completare raport de expertiză depus la dosar la data de 28 aprilie 2014).

La data de 19 martie 2014 s-au înregistrat la dosar precizări formulat de R. A. C., precum și înscrisuri.

Prin încheierea de ședință din data de 25 martie 2014 s-a constatat că pârâții A. V. și A. E. au renunțat la judecată față de intervenienții O. A., O. C. M. și O. S. și au fost obligați pârâții A. V. și A. E. la 1.200 lei cheltuieli de judecată către intervenienții O. A., O. C. M. și O. S..

La data de 23 aprilie 2014 s-au înregistrat la dosar precizări formulat de R. A. C., precum și înscrisuri.

La data de 29 mai 2014 s-au înregistrat la dosar precizări formulat de R. A. C., precum și înscrisuri.

La data de 19 iunie 2014 s-au înregistrat la dosar precizări formulat de R. A. C., precum și înscrisuri.

Părțile au mai depus la dosar înscrisuri.

În ședința de judecată din data de 24 iunie 2014 a fost audiat expertul A. N., întocmindu-se procesul-verbal corespunzător.

La data de 4 iulie 2014 s-a efectuat o cercetare la fața locului, întocmindu-se procesul-verbal corespunzător.

Părțile au mai depus la dosar înscrisuri.

Prin încheierea de ședință din data de 8 iulie 2014 s-a constatat că pârâții și-au majorat câtimea pretențiilor ce fac obiectul cererii de chemare în garanție la suma de 153.600 lei, conform raportului de expertiză întocmit de expertul A. N. (fila 260 dosar), s-a stabilit în sarcina pârâților obligația achitării diferenței de taxă de timbru în sumă de 3.764 lei, corespunzătoare câtimii pretențiilor majorate la suma de 153.600 lei (calculată conform art. 3 alin. 1 lit. e din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru), s-a pus în vedere pârâților să facă dovada achitării taxei de timbru până la următorul termen de judecată, s-a constatat că pârâții au precizat că vor depune cerere de ajutor public judiciar, astfel încât le pune în vedere acestora să formuleze cererea de ajutor public judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 14 din O.U.G. nr. 51/2008 și să depună înscrisurile necesare în susținerea cererii și s-a stabilit termen pentru soluționarea cererii de ajutor public judiciar la data de 11 iulie 2014, în cameră de consiliu.

Prin încheierea de ședință din 11 iulie 2014 s-a constatat că pârâții A. V. și A. E. au renunțat la judecata cererii de ajutor public judiciar formulat în dosarul nr._ .

Prin încheierea de ședință din 26 august 2014 pronunțată în dosarul nr._ /a1 s-a admis cererea de reexaminare formulată de petenții A. N. V. și A. E. împotriva încheierii de ședință din data de 8 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, s-a stabilit că numiții A. V. și A. E. mai au de achitat o diferență de taxă judiciară de timbru de 2.464 lei corespunzătoare majorării câtimii pretențiilor la 153.600 lei și s-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii din 8 iulie 2014.

Părțile au depus la dosar și concluzii scrise.

Prin sentința civilă nr. 1083/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de reclamanta T. M.-G.-Steluța, împotriva pârâților A. E., și A. N. V..

Au fost obligați pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren de 33.930 m.p. situată în punctul „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, identificată în raportul de expertiză întocmit de expertul C. G. T., în anexa nr. 2, între reperele_-_-37-36-31-27-19-22-23-26 (fila 200 dosar rejudecare).

Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006.

Au fost obligați pârâți la plata sumei de 6.720 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.

A fost admisă în parte cererea de chemare în garanție, așa cum a fost precizată, formulată de pârâții A. E., și A. N. V., împotriva chemaților în garanție Ș. G. D. I., și R. A.-C..

Au fost obligați chemații în garanție să plătească pârâților suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006 și suma de 16.965 lei reprezentând contravaloarea părții de teren pierdute.

Au fost obligați chemații în garanție să plătească pârâților suma de 6.056 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de chemații în garanție Ș. G. D. I., și R. A.-C., împotriva chematelor în garanție C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ.

Au fost obligate cele două comisii să întocmească documentația corespunzătoare și să-i pună în posesie pe Ș. G. D. - I. și R. A. - C. pe o altă suprafață de 33.930 m.p. teren în extravilanul municipiului Curtea de Argeș.

Au fost obligate cele două comisii să plătească suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006, cu titlu de despăgubiri civile.

Au fost obligate cele două comisii să plătească chemaților în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. - C. suma de 2.417,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Prin acțiunea în revendicare formulată de reclamanta T. M.-G.-Steluța împotriva pârâților A. E. și A. N. V. s-a solicitat obligarea pârâților să-i lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren de 33.930 m.p. situată în punctul „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș și să-i plătească contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că terenul revendicat este proprietatea ei, în calitate de unica moștenitoare a defunctei C. M.-G. (fiica lui Vâlsănescu F. și Vâlsănescu M.), decedată la 2 august 1992 (certificatul de moștenitor nr. 800/3 noiembrie 1992 eliberat de fostul notariat de Stat Local Curtea de Argeș), fiind dobândit prin reconstituirea dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar (adeverințele nr. 3274/23 ianuarie 1992 și 7197/13 iulie 1992, titlurile de proprietate nr._/1994 și nr._/1994), iar pârâții au ocupat abuziv terenul în anul 2006.

Pârâții A. E. și A. N. V. s-au apărat în ceea ce privește acțiunea în revendicare, invocând la rândul lor un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, drept dobândit prin cumpărare de la chemații în garanție Ș. G. D. I. și R. A.-C., respectiv de la autoarea acestuia din urmă (contractele de vânzare cumpărare autentificate de B.N.P. G. A. sub nr. 2723/4 iulie 2003 și nr. 3673/15 aprilie 2004).

Deoarece atât reclamanta cât și pârâții au susținut că au un drept de proprietate asupra imobilului teren în litigiu, pentru care însă au arătat proveniență diferită, dar mai ales configurație, amplasament și vecinătăți diferite, urmează a se compara titlurile invocate de părți și a se stabili dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile unei acțiuni în revendicare.

Cât privește provenința terenului, se reține că atât reclamanta cât și pârâții au susținut că terenul a făcut obiectul aplicării legii fondului funciar, fiind reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autorilor lor.

Referitor la configurație, amplasament și vecinătăți ale terenului în litigiu, reclamanta a susținut că terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate reprezintă vechiul amplasament al terenului autoarei sale, iar pârâții au susținut că acesta este terenul pe care l-au dobândit de la vânzătorii către ei, care l-a rândul lor l-au primit prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Cu privire la revendicarea imobiliară, potrivit art. 223 din Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, deoarece nu se prevede altfel, procesele și cererile în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite. Conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..

În cauză sunt deci aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864 și ale Codului de procedură civilă din 1865, astfel că motivarea soluției în fapt și în drept se va raporta la aceste dispoziții.

Referitor la acțiunea în revendicare imobiliară, s-a reținut că aceasta presupune ipoteza în care reclamantul a pierdut posesia bunului proprietatea sa, bunul fiind posedat fără drept de către pârât, fiind esențiale deci atât stabilirea momentului în care proprietarul a pierdut posesia cât și a modalității în care pârâtul a intrat în posesia bunului. Deoarece ambele părți au invocat titluri de proprietate asupra terenului în litigiu, trebuie să se analizeze forma și limitele terenului proprietatea reclamantei, posesia anterioară exercitată de aceasta asupra terenului, forma și limitele terenului proprietatea pârâților și momentul și modalitatea în care pârâții au început exercitarea posesiei asupra terenului în litigiu, precum și titlul autorilor pârâților (respectiv pentru terenul pentru care se suprapun titlurile părților).

În rejudecarea de față, expertul C. G. T. a realizat expertiza de specialitate cadastru-topografie dispusă în cauză, prin efectuarea de măsurători topo cadastrale, în prezența părților (reclamanta, pârâtul A. N. V., intervenientul O. C. M.), în sistem de proiecție Stereo 1970, cu aparatura de specialitate gps-uri L1 Stratus Sokkia și stație totală SET 530 RK Sokkia, astfel că măsurătorile sunt de mare precizie. Expertul a identificat terenul proprietatea reclamantei, menționând că are categoria teren pășuni, cu suprafețele S1P = 96.006 mp și S2P = 3.994 mp, semnele de hotar fiind limita pădurii, drumul și Valea H., singurul gard existent pe teren fiind cel menționat pe plan, iar hotarul cu O. C. M. a fost indicat de către acesta și materializat prin bulumaci de lemn. Folosind limitele naturale și informațiile de la OCPI cu privire la coordonatele terenului, vecinătățile rezultate din documentațiile cadastrale întocmite în acest punct anterior (anul 2005), expertul a identificat și terenul pârâților: S = 84.607 mp (documentație cadastrală avizată nr. înregistrare_/2005), S = 13.073 mp (documentație cadastrală avizată nr. înregistrare_/2005), S = 1.483 mp (suprafață drum între documentațiile avizate – neinclusă în documentațiile avizate de OCPI). Raportat la terenurile astfel identificate, expertul a concluzionat că există suprapunere între terenurile ce fac obiectul titlurilor de proprietate invocate de părți în suprafață de S = 33.930 mp – marcat hașurat în planurile Anexa nr. 2 și Anexa nr. 3, cu vecinătățile: N – O. M., V – T. M. G. Steluța, S – drum și E – A. V. și A. E.. De asemenea, expertul a precizat că suprafața de teren suprapusă este stăpânită de A. V. și A. E.. Referitor la stabilirea amplasamentului corect al terenului deținut de autorii părților în pct. ”Heria”, începând cu actele primare și evidențele inițiale ale rolului agricol, precum și celelalte înscrisuri depuse de părți (pentru reclamantă: Vâlsănescu F. și M., Ciugan M. G. și C. A.; pentru pârâți: Ș. G. M. și Honoria) și a modalității în care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesia asupra terenului (dacă s-a respectat sau nu vechiul amplasament; dacă la momentul fiecărei reconstituiri și respectiv puneri în posesie terenul era liber sau făcuse obiectul unei alte reconstituiri și puneri în posesie), expertul, raportându-se la toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, l-a prezentat cu roșu în planșa Anexa 1, ținând cont că trei vecinătăți corespund, respectiv Valea Heria, pădure și moștenitorii lui O. V.. Expertul a menționat că pentru reclamantă a avut în vedere reconstituirea dreptului de proprietate după autoarea sa, C. M., prin actul de punere în posesie eliberat la data de 5 august 1992 de C. de fond funciar Curtea de Argeș, cu schița pentru suprafața de 10 ha, care apare în titlurile de proprietate nr._/1994 și_/1994, că pârâții A. V. și E. sunt proprietari conform celor două contracte de vânzare-cumpărare nr. 2723/2003 și 3673/2004, în baza cărora au fost efectuate două documentații cadastrale care au fost transpuse cu albastru în planurile Anexa nr. 1, Anexa nr. 2 și Anexa nr. 3.

Din planul de amplasament și delimitare a imobilului situat în extravilan Curtea de Argeș, punctul „Heria”, județul Argeș, întocmit de expert în cadrul raportului de expertiză (fila 200 dosar), se observă în mod clar care este suprafața de teren pentru care se suprapun terenurile din titlurile invocate de părți, respectiv S = 33.930 mp, suprafață hașurată magenta, precum și amplasamentul și conformația acestei suprafețe.

Cu ocazia cercetării locale realizată de instanță la data de 4 iulie 2014, în prezența părților, s-a constatat, parcurgând cu piciorul de la drumul de acces (de pământ) până la al doilea pâlc de pomi spre Nord de saivanul pârâtului A. V., că terenul este ușor în pantă, fără rupturi evidente sau alunecări de teren, terenul fiind acoperit de iarbă necosită, de circa 50 cm, că de la al doilea pâlc de pomi se observă spre limita terenului o denivelare mai mare, urmată de altele mai mici, tot terenul fiind acoperit de vegetație, că, parcurgând cu piciorul terenul, după al doilea pâlc de pomi, la circa 25 metri distanță spre Nord, este o ruptură a terenului, în partea inferioară a acesteia terenul băltind, iar după cum se prezintă această zonă de teren, ruptura poate fi consecința unei alunecări de teren și că după prima ruptură se mai observă mai multe zone similare până la limita pădurii, că spre Nord de saivan există un stejar, iar lângă stejar, mai exact între stejar și nuc, există o zonă cu apă strânsă sub formă de baltă, unde procuratorul chematului în garanție susține că s-a strâns apa ca urmare a alunecării de teren, iar pârâtul A. V. că el a amenajat intenționat această baltă pentru adăpatul oilor, în apropiere fiind depozitat fânul pentru animale, precum și că tot terenul este acoperit de iarbă, fiind categoria fâneață. De asemenea s-au efectuat fotografii la fața locului, planșele foto fiind atașate la dosarul cauzei.

Din constatările la fața locului coroborate cu precizările părților și ale expertului, raportat la înscrisurile depuse la dosar (în special cele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, înaintate de comisia locală), rezultă că susținerile reclamantei referitoare la amplasamentul terenului reconstituit și limitele acestuia sunt întemeiate.

Analizând modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar, s-a constatat că autoarei reclamantei, defuncta C. M.-G., i s-au eliberat în mod corespunzător actele de reconstituire pe fostul amplasament al terenului ce a aparținut autorului Valsanescu F., astfel că, la data de 6 august 1992, comisia locală a procedat la individualizarea terenului reconstituit prin adeverințele nr. 3274/23 ianuarie 1992 și 7197/13 iulie 1992 (eliberate în baza hotărârii comisiei județene nr. 106/4 noiembrie 1991) și a emis procesul-verbal de punere în posesie pentru terenul din pct. „Heria”, actul fiind semnat de reclamantă (în schița realizată pe verso se menționează vecinătățile și dimensiunile laturilor), iar ulterior, au fost eliberate și titlurile de proprietate nr._/21 iulie 1994 (autori Vâlsănescu F. și Vâlsănescu M., moștenitor C. F. M. – suprafața de 6 ha și 5.500 mp situată în . vecinii: N – moștenitori O. V., E - D. Ș. G., S – rest proprietate și V - pădure) și nr._/21 septembrie 1994 (autor C. A., moștenitor C. M. – suprafața de 3 ha și 4.500 mp situată în . 1410/1, cu vecinii: N – rest proprietate, E - D. Ș. G., S – pârâu Heria și V - pădure).

Cât privește terenul dobândit de pârâți de la chemații în garanție, s-a reținut că vânzătorii către pârâți au dobândit terenul prin reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar, conform adeverinței nr._/20 noiembrie 1991 (eliberată în baza hotărârii comisiei județene nr. 106/4 noiembrie 1991), titlului de proprietate nr._/11 iulie 1994 (autor Ș. G. M., moștenitori Ș. G. G. și Ș. G. D.) eliberat chemaților în garanție (tarlaua 55, . 9.780 mp, cu vecinătățile: N – pădure și drum exploatare, E – pădure, S – Valea Heria și V – Ciugan F. M.) și din procesul-verbal de punere în posesie din 13 august 1992 (vecinătățile sunt diferite de cele din titlul de proprietate: N – CAP, S – C. F. M., E – Valea Heriei și V - pădure). Ș. G. G. a decedat la data de 1 mai 2004, unica moștenitoare legală fiind R. A.-C., în calitate de fiică (certificat de deces, certificat de moștenitor). R. A.-C. a decedat la data de 11 martie 2006, unic moștenitor legal fiind R. A.-C., în calitate de fiu (certificat de deces, certificat de moștenitor). Cu privire la individualizarea terenului pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru autorul Ș. G. M. există deci neconcordanțe referitor la vecinătățile menționate în titlul de proprietate și în procesul-verbal de punere în posesie, mențiunile din acestea nefiind în concordanță cu situația reală din teren.

În contractele autentice de vânzare-cumpărare s-au menționat ca vecinătăți ale terenului dobândit de pârâți cele menționate în titlul de proprietate și nu în procesul-verbal de punere în posesie, astfel: A. V. cumpără de la Ș.-G. D.-I. dreptul de ½ din suprafața totală de cca. 97.800 mp, teren fânețe și pășuni, situat în pct. „Heria”, T 55, P1410, din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, județul Argeș, cu vecinii: E – pădure, V – C. F. M., S – Valea Heria și N – pădure și drum exploatare (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3673/15 iulie 2004 de BNP G. A.) și A. V. cumpără de la R. A.-C. și Ș. G. G. dreptul de ½ din suprafața totală de cca. 97.800 mp, teren fânețe, situat în pct. „Heria”, T 55, P1410, din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, județul Argeș, cu vecinii: E – pădure, V – C. F. M., S – Valea Heria și N – pădure și drum exploatare (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2723/4 iulie 2003 de BNP G. A.).

Referitor la stăpânirea terenului în litigiu, pârâții au confirmat-o susținând doar că au dobândit terenul fiind de bună-credință.

Deci, s-a reținut pe de o parte că din compararea titlurilor părților rezultă că titlul reclamantei este mai bine caracterizat decât titlul pârâților, doar reclamanta făcând dovada că terenul a aparținut autoarei ei, inclusiv vechiul amplasament, precum și a că a exercitat posesia anterior anului 2006, iar pe de altă parte, pârâții sunt în posesia terenului în litigiu din anul 2006, deci după ce reclamanta obținuse actele eliberate în baza legii fondului funciar, respectiv procesul-verbal de punere în posesie și titlurile de proprietate emise în baza legii fondului funciar.

Expertul A. N., în raportul de expertiză inițial, bazându-se pe informațiile și datele obținute din piață, prin aplicarea metodei comparațiilor vânzărilor, metodă prevăzută de Standardele Internaționale de Evaluare, a concluzionat că valoarea determinată pentru terenul în litigiu este de 1,00 euro/mp, echivalent cu 4.5280 lei/mp, valoarea integrală fiind de 33.930 euro, echivalent cu 153.600 lei.

În completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, expertul A. N. a precizat că valoarea terenului este dată de CMBU (cea mai bună utilizare), iar cea mai bună utilizare pentru un teren este cea destinată construcțiilor dacă este legală, fezabilă financiar și duce la un profit maxim. A mai arătat că dacă această proprietate imobiliară nu îndeplinește condițiile de legalitate, atunci cea mai bună utilizare este cea actuală de pășune sau fâneață, iar valoarea terenului folosit ca fâneață în suprafață de 33.930 mp la data de 21 ianuarie 2014, data vizionării terenului, este de 5.090 euro echivalent cu 23.050 lei.

Fiind audiat în ședința din data de 24 iunie 2014, expertul A. N. a precizat că în lucrarea inițială a evaluat terenul ca un evaluator, având în vedere potențialul acestuia, ce s-ar putea obține dintr-o afacere având ca obiect terenul, iar în completare a evaluat terenul ca expert judiciar raportat la starea lui actuală. A mai menționat că pentru terenul în litigiu în prezent cel mai probabil preț pentru a fi vândut și respectiv cumpărat este cel de 0,15 Euro/mp, raportându-se la teren așa cum există astăzi, deoarece terenul prezintă denivelări în anumite zone și pietre ceea ce duce la concluzia că ar putea fi alunecări de teren, darcă nu a văzut urme vizibile și evidente de alunecări de teren. Expertul a mai arătat că dacă terenul ar fi afectat în proporție de 80% de alunecări de teren ar deveni teren neproductiv iar valoarea ar fi cea din grila notarilor respectiv 0,2-0,5 lei/m.p., dar că terenul în litigiu are categoria de folosință fâneață sau pășune, iar dacă terenul în litigiu rămâne pășune cum este în prezent și nu ar putea fi transpormat într-o altă categorie de folosință sau destinație, valoarea ar fi cea de 0,15 Euro/m.p. sau raportat la eventuale alunecări de teren cea începând cu 0,10 Euro /m.p. sau 0,2 – 0,5 lei/m.p.

Concluziile expertei se coroborează și cu probele testimoniale administrate în cauză în fazele anterioare. Astfel, martorul O. V. a indicat limitele terenului reclamantei, pe care le cunoștea personal deoarece timp de circa 6-7 ani, după reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamantă, l-a avut în arendă de la aceasta, declarând că pârâții au ocupat terenul reclamantei în mod treptat, pe parcursul a 3 ani, când au pus jaloane formând astfel un unghi de circa 3 ha, că cele 10 ha din pct. „Heria” au aparținut autorilor reclamantei, C. A., Vâlsănescu F. și Vâlsănescu M., iar terenul pe care au fost puși în posesie moștenitorii lui Ș. G. M. a aparținut mătușii reclamantei. Chiar martorul O. V., care participase la punerea în posesie a reclamantei în data de 6 august 1992, a arătat că l-a atenționat pe pârât că a modificat limita de hotar și i-a atras atenția inginerului de la comisia locală care a efectuat măsurătorile că în acel punct suprafața totală este de numai 17 ha.

Comparându-se titlurile de proprietate ale părților, respectiv ale autorilor acestora, rezultă că dreptul preferabil determinat pe baza criteriilor de reconstituire al dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991 este cel al reclamantei și implicit că titlul eliberat autorilor pârâților, respectiv vânzătorilor către aceștia, nu este conform acestei legi speciale. În acest sens s-au avut în vedere modul în care s-au eliberat titlurile de proprietate potrivit Legii 18/1991, în favoarea autorilor părților, inclusiv împrejurarea că deși titlul de proprietate eliberat autorilor pârâților este mai vechi cu cca. 10 zile decât cel al reclamantei, totuși punerea în posesie s-a realizat întâi pentru reclamantă și apoi pentru autorii pârâților, după cca. 7 zile, iar actele autorilor pârâților prezintă neconcordanțe importante cu privire la amplasamentul terenului. Ca urmare a derulării operațiunilor prevăzute de legea fondului funciar, se apreciază că terenul în litigiu nu mai putea face obiectul punerii în posesie pentru autorii pârâților, cât timp deja, anterior, fusese pusă în posesie reclamanta, punerea în posesie marcând delimitarea și individualizarea concretă a terenului. De asemenea, examinându-se cererile de reconstituire formulate de autorii părților, cererile de înscrierile în CAP, rolurile agricole și actele de proprietate primare invocate, se reține că persoana îndreptățită la reconstituire în pct. „Heria”, asupra terenului în litigiu, este autoarea reclamantei și autorii pârâților. Prin urmare, se apreciază că pentru terenul în litigiu s-a realizat în favoarea autoarei reclamantei reconstituirea dreptului de proprietate, avându-se în vedere vechiul amplasament, iar la momentul emiterii titlului de proprietate în favoarea acesteia, terenul în litigiu aflat în extravilan era liber.

Față de probele administrate și toate aspectele menționate anterior, s-a apreciat că acțiunea în revendicare imobiliară este întemeiată, urmând ca, în baza art. 480 cod civil din 1864, să fie admisă, deoarece titlul reclamantei este mai bine caracterizat decât titlul pârâților, iar reclamanta a făcut dovada că pârâții i-au ocupat suprafața de teren de 33.930 m.p. situată în punctul „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, identificată în raportul de expertiză întocmit de expertul C. G. T., în anexa nr. 2, între reperele_-_-37-36-31-27-19-22-23-26 (fila 200 dosar rejudecare), din terenul pentru care a făcut dovada proprietății, iar pârâții să fie obligați să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren respectivă.

Având în vedere ocuparea fără drept a terenului revendicat, cererea formulată de reclamantă cu privire la contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006 este întemeiată, în baza art. 480 rap. la art. 483 Cod civil din 1864, a fost admisă și au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006 (conform raportului de expertiză întocmit de experta S. G. în dosarul nr._ și care a fost menținut de către instanța de control judiciar).

În baza art. 274 Cod procedură civilă din 1865, fiind în culpă procesuală, pârâții au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, reprezentând taxa de timbru, onorarii de avocat și onorarii de expert (în total 6.720 lei).

Față de soluția de admitere a acțiunii în revendicare, cu consecința obligării pârâților să cedeze reclamantei suprafața de teren de 33.930 m.p. situată în punctul „Heria” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, identificată în raportul de expertiză întocmit de expertul C. G. T., în anexa nr. 2, între reperele_-_-37-36-31-27-19-22-23-26 (fila 200 dosar rejudecare), s-a apreciat că cererea de chemare în garanție, așa cum a fost precizată, formulată de pârâții A. E. și A. N. V. împotriva chemaților în garanție Ș. G. D. I. și R. A.-C. este întemeiată în parte, urmând ca, în baza art. 60 Cod procedură civilă din 1865 și art. 1294 rap. la art. 1337 și art. 1341 Cod civil din 1864, să fie admisă în parte. Astfel, vânzătorul răspunde de evicțiunea parțială față de cumpărător, iar cumpărătorul, dacă este evins, are dreptul a cere de la vânzător restituirea prețului, fructele, dacă este dator a le întoarce proprietarului care l-a evins, cheltuielile de judecată ale sale în contra vânzătorilor și ale evingătorului în contra sa, precum și daune-interese și spezele contractului de vânzare. Prin cererea de chemare în garanție, așa cum a fost precizată, pârâții au solicitat obligarea vânzătorilor către ei la plata sumei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006, la care sunt obligați ei față de reclamanta evingătoare, la plata contravalorii părții de teren pierdute și la plata cheltuielilor de judecată. Astfel, se va dispune obligarea chemaților în garanție să plătească pârâților suma de 3.110,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006 (la care au fost obligați pârâții față de reclamantă) și suma de 16.965 lei reprezentând contravaloarea părții de teren pierdute (33.930 m.p. X 0,5 lei/mp – valoare rezultată din aprecierile expertului evaluator A. N. raportat la împrejurarea că terenul este categoria de folosință pășune și prezintă alunecări de teren, așa cum a rezultat din constatările din cercetarea la fața locului și din înscrisurile depuse la dosar; valoarea de 0,5 lei/mp fiind și valoarea menționată în Raportul de evaluare a terenurilor al Camerei Notarilor Publici Pitești pentru anul 2014). În condițiile în care piața imobiliară este inexistentă cu privire la un teren similar, ofertele și cererile neconcretizându-se în tranzacții, se apreciază că o valoare justă, care respectă principiul echității, este cea stabilită în Raportul de evaluare a terenurilor al Camerei Notarilor Publici Pitești.

Potrivit dispozițiilor Legii fondului funciar, precum și a normelor de aplicare, comisia locală de fond funciar și comisia județeană de fond funciar au atribuții detaliate precum și obligații imperative prevăzute expres de legea specială în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate. Dispozițiile art. 1073 - 1077 Cod civil din 1864 reglementează dreptul creditorului de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației de a face, inclusiv a obligațiilor care rezultă din prevederi legale. Astfel, în condițiile în care chemații în garanție Ș. G. D. - I. și R. A. – C., persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit legii fondului funciar pentru suprafața de teren de 33.930 m.p., au pierdut acest teren ca urmare a admiterii acțiunii în revendicare împotriva celor pentru care garantau de evicțiune, la rândul lor sunt creditorii obligației stabilite de lege în sarcina celor două comisii, de a întocmi documentația corespunzătoare și de a-i pune în posesie pe o altă suprafață de 33.930 m.p. teren în extravilanul municipiului Curtea de Argeș, având dreptul și la despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul 2006, sumă la care au fost obligați la plată la rândul lor.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții și chemații în garanție, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ invocă urătoarele motive:

Hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material (art.488 pct.8 Cod de procedură civilă).

Potrivit art.51 și 52 din legea 18/1991 comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Conform prev.OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii.

C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, critică sentința sub următoarele motive:

Moștenitorii pârâți în prezentul dosar nu au sesizat niciodată cu privire la deficitul de teren existent, pentru a nu se ajunge în situația de față, motiv pentru care cererea de chemare în garanție este neîntemeiată.

Mai mult decât atât, A. V. a folosit terenul în anul 2006 nici acesta neanunțând situația intervenită între el și reclamantă, probabil nedorind să renunțe la suprafața în litigiu.

Neluarea niciunei măsuri de către A. V., S. G. D. și R. A. C. nu atrage culpa recurentei la vremea respectivă, în anul 1992, măsurătorile nu se efectuat cu exactitate, datorită lipsei de aparatură, în schimb dacă deficitul a fost constatat de către pârâți, aceștia puteau solicita comisiei repararea situației.

Pârâții A. V. și E. invocă următoarele motive:

Sentința este nelegală întrucât nu a respectat dispozițiile trasate de decizia de casare, nerealizându-se scopul deciziei, în sensul de a se compara titlurile părților și a se stabili dreptul preferabil determinat pe baza criteriilor de reconstituire a dreptului de proprietate.

Tocmai argumentele ce au stat la baza sentințelor casate, nici în acest ciclu procesual nu au fost probate de cel căruia, până la urmă îi profitau, are interesul și are sarcina probei, adică reclamanta.

Expertul nu a ținut cont și nu a identificat terenul prin prisma procesului verbal de punere în posesie al moștenitorilor S. G. deși era esențial să facă acest lucru.

Nu se putea realiza o comparare corectă a titlurilor fără o identificare corectă a imobilelor în litigiu.

Expertul nu a identificat corect terenul pârâților în funcție de titlurile acestora, întrucât face afirmația că a folosit datele pe care le-a preluat de la OCPI.

Instanța nu a înfăptuit în mod legal operațiunea de comparare a titlurilor și conferirea caracterului preferabil titlului mai bine caracterizat.

Operațiunea de punere în posesie este ulterioară emiterii titlurilor, instanța nu se apleacă în vreun fel nici asupra momentului emiterii adeverințelor care țin loc de titluri, nici asupra momentului emiterii titlurilor.

Perima instanță în mod greșit a concluzionat că posesia autorilor reclamanților a fost pe același amplasament cu terenul ce face obiectul litigiului.

Instanța se substituie CLFF Curtea de Argeș în calitate de autoritate publică administrativă cu atribuții exclusive în materia fondului funciar, fără ca reclamanta să o investească cu o cerere privind anularea titlului de proprietate al autorilor pârâților.

Nu se poate cenzura printr-o acțiune în revendicare de drept comun valabilitatea unui titlu eliberat în baza legilor speciale, instanța de fond pronunțând o hotărâre nelegală în această operațiune de comparare a titlurilor, pentru că nu pitea să lipsească de eficiență titlul pârâților constituit din contacte autentice de vânzare cumpărare.

Metoda prin care s-a stabilit valoarea terenului nu își găsește suport probator.

Atât expertul cât și pârâții au arătat prin oferte concrete privind terenuri similare ca și categorie, amplasament, suprafață, nu numai că există oferte, dar și că nu există oferta cu valoarea sub 1 euro/mp.

In mod nelegal instanța a obligat chemații în garanție față de pârâți numai la plata sumei de 6056 lei cheltuieli de judecată.

Chemații în garanție Ș. G. D. I., R. A.-C. critică sentința sub următoarele aspecte:

Instanța de fond nu a dispus obligarea comisiilor la plata sumelor de bani cu titlu de cheltuieli de judecată la care au fost obligați aceștia la rândul lor către pârâții A. V. și E.-

Prima instanță nu a analizat în considerente și nu a dispus nimic cu privire la cererea chemaților în garanție ca la plata sumelor de bani la care cele două comisii vor fi obligate față de aceștia să fie obligate în solidar cu instituția Prefectului jud.Argeș și respectiv a Primarului Mun.Curtea de Argeș.

Raportat la starea concretă a terenului în litigiu, instanța a omologat pentru evaluarea acestuia valoarea de 0,5 lei/mp și pentru motivul că această valoare ar reprezenta și valoarea menționată în raportul de evaluare a terenurilor efectuat la cererea Camerei Notarilor Publici Pitești.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs, funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursurile ca nefondate,.

Astfel, în ce privește recursul declarat de pârâții A. V. și A. E., tribunalul îl apreciază ca nefondat, întrucât în cauză s-a efectuat o expertiză în care expertul s-a raportat atât la înscrisurile depuse în cauză cât și la susținerilor părților prezente în teren cu prilejul efectuării lucrării.

S-au respectat dispozițiile din deciziile de casare privind transpunerea în teren a titlurilor de proprietate_/1994 și_/1994, a proceselor verbale de punere în posesie depuse de părți, expertiză care a stat la baza concluziei legale și temeinice a instanței de fond în acțiunea în revendicare atunci când s-a stabilit că titlul de proprietate invocat de intimata reclamantă este mai bine caracterizat comparativ cu cel invocat de recurenții pârâți A..

În mod just instanța a respins obiecțiunile depuse, expertiza C. fiind edificatoare în cauză iar suprafața de_ mp este identificată corect în raport de toate înscrisurile dosarului, de părțile prezente la expertiză, neefectuându-e măsurători după limitele indicate de terți sau de către părți.

Dreptul de proprietate s-a reconstituit pentru reclamantă în raport de registrele agricole existente între anii 1948 – 1950, înscrisuri ce au fost trimise de către CLFF Curtea de Argeș.

În adeverințele de reconstituire a dreptului de proprietate sunt menționate suprafețele provenind de la C. A. și Vîlsăneacu F. și M., ceea ce atestă îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acești autori.

Din ceerea de înscriere în CAP autoarea C. M. rezultă că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de la V. F. în conformitate cu registrul agricol din 1948-1951 din care rezultă existența suprafeței de 7,5 ha, din care 4 ha arabil, 3,50 ha fânețe și 0,30 ha neproductiv.

Reconstituirea s-a realizat în limitele acestor înscrisuri ele fiind realizate în amplasamentul vechi din pct.”Heria”.

Reconstituirea dreptului de proprietate este pe deplin valabilă, punerea în posesie s-a realizat pentru reclamantă la data de 06.08.1992.

Moștenitorii S. G. au fost puși în posesie la data de 13.08.1992.

Dacă la data de 06.08.1992 s-a realizat punerea în posesie pentru reclamantă, este evident că la 13.08.1992 moștenitorii S. G. nu puteau fi puși în posesie peste ceea ce se atribuise deja reclamantei.

Raportându-ne la terenurile preluate de la autorul S. G., nu aveau dreptul nici la suprafața de 7,8 ha, ci maxim la 6 ha întrucât de la aceștia se preluaseră 4 ha de teren arabil, 0,50 ha fânețe, 1 ha izlaz, ceea ce înseamnă 5,5 ha.

Deși procesul verbal din 13.08.1992 îi pune în posesie pe 9,5 ha, în titlul de proprietate sunt puși în posesie cu 9,7800 ha, mai mult cu 2.800 mp.

Acest proces verbal nu este semnat de niciunul dintre mooștenitorii S. G. ci doar de 2 persoane Negrilescu A. și Cepelovici C..

Instanța de fond a reținut corect că martorul O. Vasiule a declarat că pârâții au ocupat terenul proprietatea reclamantei în mod treptat, că el a fost acela care l-a deținut în arendă, iar anterior cooperativizării a arătat că suprafața de 17 ha a fost folosită de părinții săi.

Pârâtul A. V. a luat în arendă la 25.04.2005 10 ha fânețe pentru a fi cosit de la reclamantă, a cumpărat de la moșt.G. fără cadastru, în 2 etape, cadastrul este întocmit la 30.05.2005, după ce la 25.04.2005 arendare terenul proprietatea reclamantei. În schița de cadastru se poate constata că A. V. și E. nu au introdus în întinderea proprietății suprafața drumului, necorelând-o cu procesul verbal de punere în posesie.

Mai mult decât atât, în decizia de casare s-a statuat să se aibă în vedere titlul cel mai bine caracterizat.

În privința criticilor formulate în acțiunea în revendicare, evaluarea terenului cu categoria de folosință fânețe la 0,5 lei/mp este corectă ținând seama de raportul de evaluare a terenurilor Camerei Notarilor Publici.

Solicitarea cheltuielilor integrale făcute de recurenții pârâți în această cauză nu este întemeiată, instanța obligând chemații în garanție la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 6.056 lei întrucât pârâții A. au culpă procesuală în conformitate cu art.274 Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește recursul CFLL Curtea de Argeș este de asemenea nefondat. Cererea de chemare în garanție este întemeiată, iar susținerea recurentei că erorile de măsurătoare au fost determinate de lipsa aparaturii de specialitate dovedesc culpa acesteia.

De asemenea, culpa nu aparține exclusiv moșt.Sefănescu G., care nu i-ar fi sesizat în legătură cu deficitul de teren existent și faptul că la întocmirea contractului de vânzare cumpărare nu și-au îndeplinit obligațiile privind exactitatea datelor necesare întocmirii lucrării de cadastru.

Recurenta avea cunoștință de această situație încă din anul 2006.

La dosar recurenții A. au depus din partea CLFF Curtea de Argeș adresa potrivit căreia există suprafață în rezervă în pct.”L. Argeșului N.” suprafață care a aparținut autorilor S. G. ceea ce atestă că înainte de a se efectua punerea în posesie pe alte terenuri respectiv în pct.Heria recurenta putea să pună în posesie acești moștenitori pe vechiul amplasament.

De asemenea s-au săvârșit numeroase greșeli în privința validării dreptului de proprietate pentru moșt.S. G., motiv pentru care tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică prin obligarea CLFF la plata de despăgubiri civile.

În ceea ce privește recursul declarat de chemații în garanție tribunalul de asemenea îl apreciază ca neîntemeiat, reținând că sarcina cheltuielilor de judecată aparține părții care a căzut în pretenții și care are culpă procesuală în speța de față, culpa procesuală aparținând CLFF Curtea de Argeș și CJFF Argeș și nicidecum instituției Prefectului sau Primarului Mun.Curtea de Argeș; de altfel institutia prefectului și instituția primarului nici nu au calitate procesuală.

Instanța de fond corect nu a dispus obligarea CLFF Curtea de Argeș și CJFF Argeș la plata cheltuielilor de judecată reținute în sarcina chemaților în garanție reținând corect culpa acestora în efectuarea cheltuielilor de judecată în sumă de_ lei, cheltuieli de judecată potrivit art.274 Cod de procedură civilă.

de asemenea tribunalul constată ca nefondat și recursul declarat de CJFF Argeș întrucât având în vedere culpa procesuală instanța de fond corect a dispus obligarea acesteia, în temeiul art.274 Cod de procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză, nu poate fi asimilată CJFF Argeș cu instanța de judecată, este o autoritate publică cu atribuții administrativ jurisdicționale, autoritate ce poate avea calitate procesuală iar urmare acestei calități poate fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată funcție de culpa sa procesuală.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.312 Cod de procedură civilă, urmează a respinge recursurile ca nefondate.

În baza art.274 Cod de procedură civilă, obligă pe intimatul recurent A. V. să plătească intimatei reclamante suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții A. N. V., A. E., C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, Ș. G. D. I., R. A.-C. și pe intimații T. M.-G.-Steluța, O. M. - decedat, O. M. C.-M., O. M. S., O. A., având ca obiect revendicare imobiliară rejudecare împotriva sentinței civile nr. 1083/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș.

Obligă intimatul-recurent A. V. să plătească intimatei-reclamante suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Președinte,

E. A.

Judecător,

A. D.

Judecător,

E. M. C.

pt.Grefier,

I. B. plecat la altă instanță semnează Grefier șef secție civilă,

red.E.M.C.

dact.C.E.C./2 exp.

04.11.2015.

← Grăniţuire. Decizia nr. 2788/2015. Tribunalul ARGEŞ		Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 326/2015.... →

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 732/2015. Tribunalul ARGEŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 732/2015. Tribunalul ARGEŞ