Partaj judiciar. Decizia nr. 992/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 992/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 1786/271/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.992/R/2013
Ședința publică din 4 noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. I. C.
JUDECĂTOR C. T. S.
JUDECĂTOR N. B.
GREFIER D. C.
Pe rol fiind pentru azi judecarea recursului civil înaintat de recurentul S. V. domiciliat în Oradea ..3, județul Bihor în contradictoriu cu intimații P. S. V., P. M., ambii domiciliați în Săcădat nr.416, județul Bihor, L. V., L. O. D., ambii domiciliați în Oradea . nr.23 ., împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 28 octombrie 2013 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pentru data de 4 noiembrie 2013, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâții P. S. – V. și P. M. în contradictoriu cu reclamantul S. V. și s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâții P. S. – V. și P. M., L. V. și L. O. – D..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin Actul de Dezlipire autentificat prin încheierea nr. 2059 din 27.04.2007 emisă de B.N.P. P. F. din Oradea, jud. Bihor, pârâții P. S. – V. și P. M., pârâții L. V. și L. O. – D., respectiv Primăria Comunei Săcădat reprezentată în calitate de delegat de către pârâta P. M., părțile Actului de Dezlipire, în calitate de coproprietari asupra imobilului situat în intravilanul ., ce în natură reprezintă suprafața de 12.287 mp. teren arabil, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 456 Săcădat, nr. top. 2143/1961, în baza schiței vizate de Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie Bihor cu nr._/10.08.2006, care face parte integrantă din Actul de Dezlipire sus menționat, au hotărât să dezmembreze proprietatea acestora, după cum urmează: s-a dezlipit suprafața de 4.095 mp. din nr. top. 2143/1961 și s-a format numărul cadastral 245 Săcădat, care a revenit în proprietatea pârâților P. S. – V. și Petr M.. Prin același Act de Dezlipire s-a convenit că, în urma dezlipirii, nr. top. 2143/1961 Săcădat și-a micșorat suprafața, de la 12.287 mp., la 8.192 mp., și a rămas înscris în CF nr. 456 Săcădat, pe numele vechilor proprietari. Prin același Act de Dezlipire, pârâții P. S. – V. și P. M. au solicitat deschiderea unei cărți funciare noi cu caracter nedefinitiv și întabularea în această coală a numărului cadastral 245 Săcădat, în condițiile art. 61 din Legea nr. 61 din Legea nr. 7/1996, pe numele acestor pârâți. Totodată, părțile au convenit că imobilul mai sus menționat este liber de orice sarcini și procese, nu a fost scos din circuitul civil și au garantat împotriva oricăror evicțiuni ce s-ar ivi din cauze anterioare perfectării Actului de Dezlipire. Totodată părțile au convenit că anexele la Actul de Dezlipire, constând din extrasul CF nr. 456 Săcădat, Planul Cadastral de Amplasare și Delimitare a bunului imobil avizat de OCPI Bihor sub nr._/10.08.2006 și Fișa corpului de proprietate cu numărul cadastral 245 Săcădat, constituie parte integrantă a Actului de Dezlipire.
Reclamantul este într-adevăr titularul Titlului de Proprietate nr. 153 din 10.08.1994, dobândind dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 1 ha și 7.427 mp., situată pe raza satului Săcădat, prin reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta S. A. (fila 7). Reclamantul nu a înțeles însă să își întabuleze dreptul său de proprietate astfel dobândit, rămânând în pasivitate o perioadă foarte mare de timp.
În condițiile în care reclamantul nu a fost întabulat în CF, ca urmare a pasivității acestuia, Actul de Dezlipire sus menționat s-a încheiat în mod corect, cu participarea coproprietarilor de CF, iar în ce privește suprafețele de teren pentru care nu au fost întabulate alte titluri de proprietate, la încheierea Actului de Dezlipire sus menționat a participat în mod legal Primăria Municipiului Săcădat, prin delegatul acestuia.
Neînscrierea de către reclamant, a titlului de proprietate sus menționat, în Cartea Funciară, face ca dreptul acestuia să fie nepublic, iar încheierea Actului de Dezlipire în lipsa acestuia nu este lovită de nulitate, în condițiile în care reclamantul nu și-a intabulat titlul de proprietate în CF. Instanța a apreciat că pârâții nu pot fi prezumați ca fiind de rea credință la încheierea Actului de Dezlipire. Astfel, în condițiile în care reclamantul nu a înțeles să își facă public titlul de proprietate, prin intabularea acestuia în CF, nu se poate reține în sarcina pârâților faptul că ar fi avut cunoștință despre existența acestui titlu de proprietate și că, în mod deliberat ar fi încheiat acest act în lipsa reclamantului. Astfel, în lipsa înscrierii în CF a titlului de proprietate al reclamantului, instanța apreciază că pârâții nu au avut cunoștință despre existența acestui titlu de proprietate, chiar dacă reclamantul a folosit o parte din terenul înscris sub nr. top. 2143/1961. În acest sens, instanța reține și culpa pârâtului, care, pe o perioadă lungă de timp, respectiv de la eliberarea titlului de proprietate nr. 153 din 10.08.1994, și până la încheierea Actului de Dezlipire din 27.04.2007, a rămas într-o lungă pasivitate, neîntabulându-și dreptul de proprietate reconstituit prin Titlul de Proprietate sus menționat. În consecință, încheierea Actului de Dezlipire sus menționat, fără participarea reclamantului la încheierea acestui Act, nu este de natură să atragă, în mod automat, nulitatea sau anularea Actului de Dezlipire sus menționat.
De aceea, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice în prezenta cauză, expertiză efectuată de exp. S. D.. Prin concluziile la această expertiză (fila 64), expertul tehnic arată că constituirea numărului cadastral 245 Săcădat încalcă parțial o parte din suprafața de 4.095 mp. aferentă lotului posibil a se constitui reclamantului. Expertul a arătat că porțiunea încălcată în această situație este situată pe partea sudică a imobilului, spre drumul de exploatare agricolă. Expertul a arătat că există din punct de vedere tehnic și posibilitatea compensării acestei suprafețe prin joncțiunea dimensională a fronturilor, adică prin mărirea frontului stradal nordic a parcelei reclamantului, fără modificarea limitei numărului cadastral 245 pe partea sudică a acestuia.
Față de aceste concluzii ale expertului tehnic, instanța apreciază că nu se impune anularea numărului cadastral 245, format prin Actul de Dezlipire sus menționat, motiv pentru care instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantului, privind anularea parțială a numărului cadastral 245 Săcădat. De asemenea, instanța a respins, ca neîntemeiată, și cererea reclamantului, privind sistarea indiviziunii cu privire la întreaga suprafață de 12.287 mp. a nr. top. 2143/1961 din CF nr. 456 Săcădat, în condițiile în care, în urma dezlipirii suprafeței de 4.095 mp., din suprafața inițială de 12.287 mp., sistarea indiviziunii în maniera solicitată de reclamant nu mai este posibilă. Pentru același motiv, instanța a respins și capătul de cerere subsidiar, prin care reclamantul a solicitat ca, în urma sistării de indiviziune, să îi fie atribuit în proprietate suprafața de 4.095/12.286 mp. prin formarea unui nou număr cadastral și înscrierea în CF a acestuia.
În consecință, instanța a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant, cu toate capetele de cerere ale acesteia.
Fără cheltuieli de judecată, în condițiile în care acțiunea reclamantului urmează să fie respinsă, iar pârâții, deși au solicitat, nu au probat efectuarea unor cheltuieli de judecată în prezenta cauză.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal reclamantul S. V., prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii pronunțate, în sensul admiterii cererii de sistare a indiviziunii conform folosinței faptice și anularea parțială a nr. cad. 245 și a actelor care au stat la baza intabulării acestuia pentru suprafața ce se suprapune peste imobilul reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului a fost criticată hotărârea instanței de fond sub aspectul netemeiniciei și nelegalității.
S-a invocat faptul că deși recurentul nu a procedat la intabularea titlului său de proprietate, acesta folosește terenul, iar acest lucru era cunoscut de pârâți, care nu au negat niciodată folosința exercitată de reclamant, astfel că aceștia cunoșteau că reclamantul este proprietar, proprietatea acestui fiind mărginită de pomi și având edificată o construcție. Față de acestea și expertiza efectuată în cauză rezultă faptul că documentația cadastrală a pârâților încalcă folosința exercitată de reclamant, nefiind conformă cu punerea în posesie.
În drept s-a invocat art. 304 pct. 8,9 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații P. S. – V. și P. M., a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Intimații au arătat că întrucât titlul de proprietate al reclamantului nu era intabulat acesta nu era opozabil pârâților, iar folosința faptică a reclamantului a constat în edificarea unui gard în anul 2009, conform propriei aprecieri a acestuia și cu nerespectarea folosinței faptice și cadastrale a intimaților, gardul ocupând parțial terenul lor.
În drept, intimatul a invocat disp. art. 115-118 c.pr.civ., Lg 18/1991, art. 728 c.civ.
Părțile nu au solicitat probe în recurs.
Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele, se constată că aceasta este legală și temeinică.
Criticile aduse de recurent hotărârii atacate, se apreciază în totalitate nefondate.
Față de faptul că la momentul întocmirii Actului de dezlipire autentificat sub nr. 2059/271/27.04.2007 titlul de proprietate al reclamantului nu era înscris în CF, dreptul de proprietate al acestuia nu era opozabil pârâților, actul fiind întocmit cu reprezentantul autorităților publice locale, terenul făcând obiectul legilor fondului funciar. Cunoașterea existenței unor acte de folosință a reclamantului asupra terenului nu implică și cunoașterea cu certitudine a existența unui drept de proprietate al acestuia și oricum, pentru sistarea indiviziunii în contradictoriu cu reclamantul acesta ar fi trebuit în prealabil să își înscrie dreptul de proprietate în CF.
Suprafața dezlipită din top. 2143 și trecută în cadastral nu depășește suprafața cuvenită pârâților P., astfel că coproprietarii rămași în indiviziune își vor putea satisface pe deplin dreptul cuvenit din suprafața rămasă, nefiind încălcate astfel drepturile acestora. Împrejurarea că . cu 37 mp porțiunea îngrădită de reclamant, nu poate fi reținută ca o încălcare a dreptului acestuia, care anterior era indiviz, îngrădirea fiind făcută unilateral de reclamant, în anul 2009, deci ulterior.
Reclamantul nu a făcut dovada unui anume mod de punere în posesie cu privire la imobilul în cauză și, oricum, vechii proprietari de CF erau coproprietari în cote indivize
Așa fiind, în cauză nu există temei pentru anularea actului de dezlipire și a documentației întocmite în baza acestuia.
Față de validitatea actului de dezlipire, sistarea indiviziunii nu poate fi făcută în modul solicitat de reclamant, respectiv nr. top. 2143 nu poate fi partajat de la suprafața inițială și între coproprietarii inițiali, ci numai de la suprafața rămasă și între coproprietarii actuali, dreptul de proprietate ar reclamantului, nefiind înscris nici la momentul de față în CF.
În raport de considerentele expuse, criticile aduse de recurent hotărârii atacate se apreciază a fi nefondate, motiv pentru care în baza art.312 C.pr.civ. – recursul se va respinge ca nefondat.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată intimaților nefiind făcută dovada suportării acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul civil înaintat de recurentul S. V. domiciliat în Oradea ..3, județul Bihor în contradictoriu cu intimații P. S. V., P. M., ambii domiciliați în Săcădat nr.416, județul Bihor, L. V., L. O. D., ambii domiciliați în Oradea . nr.23 ..3, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
Definitivă și irevocabilă.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
F. I. C. C. T. S. N. B. D. C.
Red.jud. fond C. O.
Red.jud. recurs C. F.
Tehnoredactat CFI /DC, azi 4.12.2013
2 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 28/2013. Tribunalul BIHOR | Fond funciar. Decizia nr. 430/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
