Pretenţii. Decizia nr. 883/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 883/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 2321/111/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 883/R/2013
Ședința publică de la 03 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător J. B.
Judecător M. S.
Grefier G. M.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind pe contestatoarea ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 114 ROGERIUS în contradictoriu cu intimații S. M. și S. F., împotriva deciziei civile nr. 365/R/6.04.2012, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr._, având ca obiect contestație în anulare .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 26.09.2013, când părțile prezente au pus concluzii în recurs, consemnate în încheierea din aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru azi .
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr._/2011 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis în parte acțiunea reclamantei ASOCIAȚIA DE PROPRIERTARI 114 ROGERIUS împotriva pârâților S. M. și S. F., a fost respinsă acțiunea reconvențională formulată de S. M. și S. F., împotriva reclamantei pârâte reconvenționale, fiind obligați pârâții să plătească reclamantei 8546,48 lei cheltuieli comune și 8546,48 penalități și a fost obligată reclamanta să plătească pârâților 3800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâții ca proprietari ai imobilului din Oradea ..2, ..148 și membrii ai Asociației de proprietari reclamante, nu au acceptat calculul făcut de aceasta cu privire la sumele ce le datorează, cu titlu de cheltuieli comune și penalități de întârziere. Din extrasul de cont rezultă că, aceste sume s-ar ridica pentru perioada mai 2006 – iunie 2008 la 29.228, 42 lei cheltuieli comune la care se adaugă penalități de 15.301, 19 lei și fond de reparații în sumă de 270 lei.
Pentru a se putea stabili suma reală datorată de pârâți pentru întreținerea apartamentului lor, s-a dispus în cauză efectuarea unei expertize contabile care a refăcut calculul efectuat de asociație cu luarea în considerare și a valorilor date de contoarele montate la apartamentul pârâților din aprilie 2004. Cu privire la aceste contoare și la modalitatea de calcul ce se impune a se face ca urmare a contorizării s-a pronunțat Tribunalul Bihor prin Decizia civilă nr.879/R/2009 astfel încât, pentru perioada din 2004 – 2006 invocată în acțiunea reconvențională există autoritate de lucru judecat a reținut instanța. Expertul care a realizat lucrarea dispusă de instanță, a ținut cont de contoarele montate de pârâți așa cum indică și Tribunalul Bihor prin decizia mai sus arătată, și a stabilit că, pentru perioada mai 2006 – decembrie 2010 inclusiv, cheltuielile comune actualizate datorate de pârâți, incluzând fondul de reparații sunt de 8546,48 lei. Penalitățile calculate de expert s-au ridicat la aceeași sumă astfel încât totalul de plată pentru perioada de referință indicată de instanță este de 17.092, 97 lei. Această sumă depășește cu mult pretențiile inițiale ale reclamantei formulate până în iunie 2008 astfel încât, acțiunea acesteia a fost admisă în parte în temeiul art.29 și urm.din legea 114/1996 și art.46 din Legea 230/2007 respectiv doar pentru sumele calculate de expert.
Pentru că, diferența dintre suma solicitată conform calculului de la fila 4 dosar și cea reală stabilită de expert este semnificativă a reținut prima instanță, reclamanta a fost cea obligată să suporte cheltuielile legate de efectuarea expertizei contabile aceasta fiind considerată ca fiind în culpă pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de a calcula corect și în funcție de indicatorii dați de contor cheltuielile de întreținere datorate de pârâți.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Asociația de Proprietari 114 Rogerius, inregistrat la instanta la 30.12.2011 si prin care s-a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, respectiv cu privire la obligația stabilită prin dispozitiv în sarcina acesteia, prin care trebuia să plătească pârâților suma de 3800 lei cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului se susține faptul că prin hotărâre atacată instanța a dispus admiterea în parte a acțiunii reclamantei, obligând pârâții la plata către reclamanta recurentă a sumei de 8546,48 lei cheltuieli comune și 8546,48 lei penalități de întârziere.
În considerente, instanța de fond a reținut că „ diferența dintre suma solicitată conform calculului de la fila 4 din dosar și cea reala stabilită de expert este semnificativă, reclamanta va fi cea obligată să suporte cheltuielile legate de efectuarea expertizei contabile aceasta fiind considerată ca fiind în culpă pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de a calcula corect și în funcție de indicatorii dați de contor, cheltuielile de întreținere datorate de pârâți”,iar în dispozitivul hotărârii, aceeași instanță dispune obligarea reclamantei la plata către pârâți a sumei de 3.800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Recurenta consideră că instanța în mod greșit a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată către pârâți întrucât acțiunea reconvențională a acestora a fost respinsă.
Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea recurentei a fost admisă doar în parte, din punctul de vedere al recurentei, instanța de fond putea fie să dispună compensarea cheltuielilor de judecată, fie să o oblige la plata unor cheltuieli parțiale către pârâți, și nu la plata sumei de 3.800 lei.
S-a formulat recurs împotriva aceleiași hotărâri și de recurenții S. F. și Shilaghi M., depus la 21.12.2011 prin care aceștia au arătat doar că atacă sentința civilă nr._/271/2011 pe care o consideră netemeinică și nelegală iar motivele vor fi învederate într-un memoriu separat.
La data de 06.04.2011 recurenții intimați S. F. și Shilaghi M. au depus întâmpinare la recursul formulat de partea adversă solcitând respingerea recursului cât și a excepției nulității recursului pentru motivele invocate și oral in fața instanței, legate de aplicabilitate art.303 alin 1 Cod de procedură civilă și art.6 CEDO respectiv accesul la justiție al persoanelor ce nu au fost asistate de avocați.
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția nulității recursului pentru nemotivarea sa in termen formulat de S. F. și Shilaghi M., excepție invocată de Asociația de Proprietari Rogerius 114 prin reprezentant.
Prin Decizia Civilă .nr.365/R/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor . s-a constatat nul recursul formulat de recurenții S. M. și S. F. și s-a respins ca nefondat recursul civil introdus de recurenta ASOCIAȚIA DE PROPRIERTARI 114 ROGERIUS, în contradictoriu cu intimații S. M. și S. F.. împotriva sentinței civile nr._/02.12.2011 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele
Potrivit art.303 Cod de procedură civilă:
”(1)Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
(2)Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Aceste dispoziții se coroborează cu prevederile art.306 alin 1 Cod procedură civilă care prevăd:”Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal cu excepția cazurilor prevăzute de alin 2.
Prevederile alin 2 fac trimitere la motivele de ordine publică de recurs, însă asemenea motive nu au fost indicate de parte și nici de instanță nu au fost identificate.
Analizând motivarea recursului din perspectiva dispozițiilor mai sus enunțate instanța reține că motivele de recurs nu au fost formulate în termen.
Astfel hotărârea atacată a fost comunicată recurentilor la data de 19.12.2011 (fila 328 si 330 dosar de fond) potrivit procesului verbal de afișare de la dosar.
In aceste condiții termenul de formulare și de motivare a recursului se împlinea in 15 zile libere de la această dată, calculate potrivit art.101 alin 1 Cod de procedură civilă, respectiv in data de 04.01.2012.
Recursul a fost formulat în termen, la data de 21.12.2011 însă nu cuprindea și motivarea nici măcar sumară a acestuia, motivele fiind depuse ulterior într-un memoriu separat formulat in cadrul intâmpinării, la data de 06.04.2012, in ședință publică, la primul termen de judecată.
In consecință motivele de recurs au fost formulate tardiv.
In consecință motivele de recurs au fost formulate tardiv și nu se pot reține motive de recurs de ordine publică.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art.303 alin 1 coroborat cu art 306 alin 1 Cod de procedură civilă, instanța a admis excepția nulității recursului formulat de S. F. și Shilaghi M. și a anulat recursul acestora ca nemotivat în termen legal, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
În ceea ce privește recursul formulat de recurenta Asociația de Proprietari Rogerius 114 tribunalul a retinut că este neîntemeiat, pentru următoarele motive.
Recurenta a criticat hotărârea atacată doar sub aspectul cheltuieililor de judecată arătând că atâta timp cât a avut câștig de cauză nu putea să fie obligată, decât eventual parțial, la suportarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de recurs a reținut că in privința cheltuielilor de judecată dispozițiile art.274 și urm, așa cum au fost ele interpretate în mod constant în litera și spiritul legii în practică și teorie, conferă posibilitatea celui care nu a avut câștig de cauză și care nu se află in culpă procesuală să obțină obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
In cauza prezentă insă instanța de fond in mod corect a reținut că in privința cheltuielilor pe care proprietarii le datorează asociației de proprietari, obligația de a calcula aceste sume in mod corect și concret revine asociației, respectiv recurentei reclamante iar din expertiza efectuată in cauză rezultă că nu și-a indeplinit această obligație existând discrepanțe mari, care depășesc limita erorii intre sumele calculate de asociație și imputabile pârâților și sumele efective pe care aceștia le datorează și care au fost calculate prin expertiza in cauză.
Astfel in mod temeinic și legal instanța de fond a apreciat că in privința cheltuielilor judiciare reprezentate de expertiză obligația achitării acestora va reveni reclamantei recurente care s-a aflat în culpă procesuală calculând eronat contribuțiile datorate de pârâți.
Pentru toate aceste motive de fapt și de drept, constatând că nu sunt in prezența niciunui motiv de casare dintre cele prevăzute de art.304CPC instanța a respins recursul formulat de recurenta Asociația de Proprietari Rogerius 114, ca neîntemeiat, potrivit dispozitivului prezentei.
Împotriva deciziei civile nr. 365/R/2012 a formulat contestație în anulare contestatoarea Asociația de Proprietari 114 Rogerius prin care a solicitat anularea în parte a deciziei civile atacate și pe cale de consecință reluarea judecării cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri temeinice și legale
În motivarea contestației se arată că decizia contestată este rezultatul unei erori materiale, fiind incidente disp. art. 318 alin.1 C.pr.civ. întrucât în mod eronat prima instanță a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3800 lei.
Se mai arată în motivare că, atât avansul pentru expertiza contabilă cât și diferența de onorariu expert au fost achitate de recurentă iar pârâții au solicitat doar cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului avocațional iar cheltuielile cu expertiza au fost achitate de către reclamantă.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că prin prezenta contestație în anulare, contestatorul invocă faptul că decizia contestată ar fi rezultatul unei erori materiale, care ar consta în obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
Noțiunea de greșeală materială, la care se face referire în art.318 c.pr.civ., nu trebuie interpretată extensiv, dat fiind că este un text de excepție. Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate, greșeli pe care instanța le-a comis prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale. O asemenea eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății ,o eroare pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. În orice caz, textul nu vizează stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor, ceea ce ar putea semnifica netemeinicia hotărârii, nu însă o greșeală materială de natură să justifice contestația în anulare.
Contestatorul invocă în fapt erori de judecată, și nu o eroare materială în sensul art.318 alin.1 c.pr.civ., fapt ce nu este admisibil în cadrul acestei căi de atac. Acesta critică decizia contestată cu motive care ar putea forma obiectul unui recurs ceea ce este inadmisibil.
Astfel nu pot fi invocate pe calea contestației reglementate de art. 318 C.pr.civ. nici criticile de fond la adresa soluției instanței de recurs, reexaminarea fondului cauzei sau încălcarea de către instanța de recurs a unor norme procedurale.
Prin această cale de atac se tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres prevăzute de lege.
Legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, sub motivul că s-a stabilit eronat situația de fapt.
Față de cele arătate, nefiind în prezența unei erori materiale, contestația în anulare formulată nefiind admisibilă, astfel încât în temeiul dispozițiilor legale amintite tribunalul o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 114 ROGERIUS cu sediul în Oradea, . C, .. Bihor în contradictoriu cu intimații S. M. și S. F. ambii domiciliați în Oradea, ., .. Bihor, împotriva deciziei civile nr. 365/R/6.04.2012, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o păstrează în totalitate.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 Octombrie 2013
Președinte, A. C. | Judecător, J. B. | Judecător, M. S. |
Grefier, G. M. |
Red.J.B.
Tehnoredactat J.B./G.M./2 ex /_
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 882/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1028/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
