Servitute. Decizia nr. 187/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 3580/271/2007*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 187/R/2013
Ședința publică din 18 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. I. C.
JUDECĂTOR C. T. S.
JUDECĂTOR D. C.
GREFIER D. C.
Pe rol fiind pentru azi judecarea recursurilor civile înaintate de recurenții S. E.-M., B. V.-C., S. M.-M., S. O., S. D., S. L. I., S. M., B. D. în contradictoriu cu intimații B. F., B. M., M. L., M. I., împotriva sentinței civile nr. 1214 din 26 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 11 februarie 2013 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pentru data de 18.02.2013, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1214 din 26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții S. E. M. (fosta B.) si S. L. I., B. M. si B. D. in contradictoriu cu pârâții B. V. C., S. M. M., S. D., S. O., s-a admis in parte acțiunea formulata in dosar conexat_/271/2010 de reclamanții M. L. si M. I. în contradictoriu cu pârâții B. V. C., S. M. M., S. D., S. O., s-a constatat existenta unei servituți de trecere cu pasul în favoarea imobilelor cu nr. topo 250 I si 250/II a Oradea – fonduri dominante - proprietatea reclamanților asupra nr. topo 248 si 251 Oradea - fond aservit - proprietatea pârâților, s-a stabilit servitutea de trecere cu pasul în favoarea imobilului cu nr. topo 249 Oradea – fond dominant asupra nr. topo 248 si nr. topo 251 Oradea - fond aservit, s-a dispus delimitarea in natura a dreptului de servitute de trecere cu pasul pe nr. topo 248 si 251 - fonduri aservite in favoarea nr. topo 249, 250/I, 250/IIa porțiunea afectată fiind evidențiată pe schița întocmită de expert S. D. anexa la raportul de expertiza tehnica înregistrată la biroul local de expertize judiciare sub nr. 648/13.10.2008, care face parte integranta din hotărâre, s-a dispus înscrierea în cărțile funciare a imobilelor cu nr. topo 248, topo 249 si topo 251 a dreptului de servitute astfel stabilit. Au fost respinse celelalte cereri cuprinse in acțiunea formulata si precizata de reclamanții S. E. M. (fosta B.) si S. L. I., B. M. si B. D. in contradictoriu cu pârâții B. V. C., S. M. M., S. O., S. D., celelalte cereri formulate de reclamanții M. L. si M. I. in dosar conexat_/271/2010 în contradictoriu cu pârâții B. V. C., S. M. M., S. D., S. O., excepțiile prescripției si lipsei de interes invocate de reclamanți, cererea reconvenționala formulata de reclamantul reconvențional B. V. C. in contradictoriu cu pârâții S. E. M. (fosta B.), S. L. I., B. M. si B. D., M. L. si M. I., Breazdau F. si Breazdau M., cererea reconveționala formulata de reclamanții reconvenționali S. M. M., S. O., S. D. in contradictoriu cu pârâții S. E. M. (fosta B.), S. L. I., Breazdau F. si Breazdau M. și acțiunea formulata in dosarele conexate_ si_/271/2009 de reclamantul B. V. C. in contradictoriu cu pârâții S. E. M. (fosta B.) si S. L. I., B. M. si B. D., M. L. si M. I. ,ca neîntemeiata. Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamanților a sumei de 682 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Imobilele in litigiu, situate administrativ in Oradea, .-24 si identificate prin nr. Topo 248, 249, 250/I, 250/II a, 250/II b si 251 reprezintă in natura teren intravilan cu 3 apartamente aferent nr. administrativ 22- 24 respectiv . B., apartamentul nr. 2 proprietatea paratilor reclam M. si apartamentul nr. 6 proprietatea reclamanților, respectiv trei apartamente aferente nr. administrativ 24 astfel: apartamentul 1 si 2 proprietatea paratilor S. si apartamentul 3 proprietatea paratilor Breazdau. Totodata apartamentului nr. 6 de la nr. 22 îi este alipit un garaj auto mansardat, proprietatea reclamanților S., cu iesire spre . cu .> In ceea ce priveste situatia nr. topo instanta a retinut ca asupra nr. topo 248 in natura teren in suprafata de 347 mp si apartament nr. 1 este proprietar paratul reclamant reconvetional B. V. C-tin . Reclamanții S. sunt proprietarii nr. topo 250/II/a in natura teren intravilan in suprafata de 46 mp cu casa in regim de P+M (fila 210-211 dosar) precum si asupra nr. topo 250/I in natura teren in suprafata de 74 mp si apartament nr. I ( fila 214-215 dosar) . In ceea ce priveste nr. topografic 249 din CF_ Oradea ( filele 218-220 dosar) acesta se gaseste in coproprietate astfel: paratii reclamanti M. detin cota de 109/233 parti teren si apartament nr. 2, reclamantii S. detin cota de 99/233 parti iar paratul reclamant reconventional B. V. C. detine cota de 25/233 parti teren. Asupra nr. topografic 251 in natura teren in suprafata de 490 mp si apartament nr.1 este proprietatea paratilor reclamanti reconventionali S. in timp ce paratii Breazdau sunt proprietarii nr. topo. 250/II/b in natura teren intravilan si apartament nr. 3 .
De asemenea instanta a retinut ca reclamantii S. sunt proprietarii imobilului identificat prin topo 6522/24 inscris in CF_ Oradea in natura teren in suprafata de 26,13 mp si garaj mansardat ( filele 212-213 dosar).
Reclamanții S., prin cererea formulată solicită, în principal, a se constata că servitutea de trecere asupra terenului cu nr. topo 248 si 251 s-a constituit prin Actul de imparteala si partaj autentificat sub nr. 6597/1981 din 11 august 1981, si ca a fost exercitată cu buna credința, si in prezent; de asemenea ca a fost dobandita si prin consolidarea titlului ca urmare a folosintei de 10 ani in temeiul art. 27 din Decretul lege 115/1938. De asemenea sa solicita a se constata ca terenurile cu nr top. 250/l din CF 26403Oradea si nr. top. 250/II/a din CF 82 785 Oradea proprietatea reclamanților S. E. M. si S. L. I. continua sa aiba caracter de loc infundat.
Cu privire la acest aspect instanta a constatat ca pârâtul reclamant reconvențional Bărui, prin actiunea ce formează obiect al dosarelor conexate_/271/2009 si nr._/2007 solicita a se constata inopozabilitatea Actului de împărțeala si partaj autentificat sub nr. 6597/11 august 1981 de către notariatul de Stat județean Bihor încheiat intre numitul KORBUCZ B. GYULA pe de o parte paratii B. D. si B. M. pe de alta parte in ceea ce privește constituirea servituții de trecere asupra top 248 din CF 1426 Oradea si top 249 din CF_ Oradea, in folosul imobilelor înscrise in CF_ Oradea, CF_ Oradea, CF_ Oradea, CF_ Oradea si pe cale reconvenționala a se constata inexistenta( încetarea ) dreptului de servitute de trecere pe . 249, 248 in favoarea fondurilor dominate 250/I si 250/II/a si 250/II/b, urmate de radierea dreptului de servitute de trecere inscris in cartea funciara_, CF_, Cf_ si CF_ Oradea.
Pârâții reclamanți reconvenționali S. au solicitat a se constata inexistenta (încetarea) dreptului de servitute de trecere pe . 251 in favoarea fondurilor dominate 250/I si 250/II/a si 250/II/b, urmate de radierea dreptului de servitute de trecere înscris in cartea funciara_, CF_, Cf_ si CF_ Oradea.
Instanța a respins excepția prescripției si excepția lipsei de interes invocata de reclamanții pârâți reconvenționali S. constatând ca acțiunea negatorie este imprescriptibila extinctiv iar reclamanții pârâți reconvenționali Bărui si S., in calitate de proprietari ai nr. topografice 248 si 251 au interesul de a formula o acțiune referitoare la limitarea exercițiului dreptului lor de proprietate .
Instanța a constatat ca prin Actul de imparțiala si partaj autentificat sub nr. 6597/1981 din 11 august 1981, încheiat intre numiții B. M. si D. si Korbucz B. Gyula, imobilul cu nr. topo 250 in natura casa colectiva compusa din 2 apartamente înscris in Cf 1427 Oradea se defalca in 2 nr. topografice anume topo 250/I si 250/II, fiecare nr. topo nou, respectiv fiecare apartament urmând a se înscrie in CF nou respectiv_ Oradea si_ Oradea. Prin Încheierea de Carte funciara nr._/1981 se intabulează dreptul de servitute de trecere in favoarea nr. topo 250/I si 250 / II asupra nr. topo 248,249 si 251( fila 28 dosar_/271/2009)
Atât Actul de imparțiala si partaj autentificat sub nr. 6597/1981 din 11 august 1981 cat si Încheierea de carte funciara_/1981 pronunțată de Notariatul de Stat județean Bihor sunt acte juridice care produc efecte atâta timp cât acestea nu au fost anulate sau nu s-a constatat nulitatea absoluta a acestora de către instanța judecătoreasca .
In ceea ce privește cererea de constatarea inopozabilității Actului de împărțeala, instanța a retinut ca acesta este opozabil reclamantului reconvențional, in sensul ca acesta este obligat a respecta situația juridica creata prin actul in discuție.
Pe de altă parte instanța a reținut că în sistemul cărților funciare, art. 32 din Decretul lege nr. 115/1938 si art. 30 din L7/1996 instituie în favoarea titularului înscrierii o prezumție a existenței drepturilor reale înscrise, acesta, prin simplul fapt al înscrierii este dispensat de îndatorirea de a face dovada, prin mijloace străine de cartea funciară a dreptului real înscris în favoarea sa.
Instanța a retinut si faptul ca din probațiunea administrată in cauză, anume declarațiile martorilor (filele 283-286 dosar) reiese că intrarea de pe .-24, peste topo 248 si 251, fond aservit, a fost folosită de proprietarii nr. topo 250/I si 250 / II, fond dominant, ca si trecere la calea publica de 30 ani, aspect pe care nu il neaga pârâții. Pornind de la faptul ca in speță ne aflam in fața unei servituți născuta din lege, nefiind un dezmembrământ al dreptului de proprietate, ci o limitare a dreptului de proprietate al proprietarului fondului aservit instanța a constatat ca este opozabil terților fara îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliara.
Instanța a mai retinut faptul ca prin sentința civilă nr. 222/2005 a Judecătoriei Oradea pronunțată in dosar 8207/2003, se constata ca imobilul cu nr. topo 250/II înscris in CF_ Oradea s-a dezmembrat in topo 250/II/a si 250/II/b, cf schiței de dezmembrare întocmita de expert P. D. iar prin Încheierea de carte funciara nr._ din 27.04.2005 ( filele 25 dosar_/271/2009) s-a dispus aducerea la zi a cărții funciare a imobilului cu nr. topo 248,249 si 251 in cf. cu înscrierile din Cf_, Cf_ si CF 1427 Oradea.
Acestea fiind spuse instanța a admis capătul I de cerere al reclamanților si a constatat existenta servituții de trecere asupra imobilelor cu nr. topo 248 si 251(fonduri aservit ) in favoarea nr. topo 250/I si 250/II ( fonduri dominate) urmând a respinge capetele de cerere din dosarele conexate nr._ si nr._/2009 si respectiv cererile reconvenționale formulate de parații reclamanți reconvenționali B. si S. cu privire la inopozabilitatea actelor mai sus arătate, respectiv inexistenta(încetarea) dreptului de servitute si radierea acestuia din cartea funciara precum si anularea încheierii de intabulare nr._/2005.
Prin expertiza topografică întocmită de expert S. D., înregistrata la biroul local de expertize judiciare sub nr. 648/13.10.2008 (fila 107-117 dosar, filele 173-175 dosar), se constată următoarele: fațada, geamurile si . a apartamentului nr. 6 al reclamanților S. sunt orientate spre curtea .. topo 249 înscris in Cf_ Oradea, in mod identic si apartamentul nr. 2 proprietatea reclamanților M. situat pe topo 249, accesul in curtea . ceea ce priveste nr. topo 249 realizându-se doar prin gangul de acces din .-24.
In ceea ce priveste folosinta reclamatilor S. asupra topo 6522/24 respectiv asupra garajului cu intrarea dinspre . poate realiza printr-o poarta de acces cu latimea de 3.20m, poartă ce permite accesul cu mașina in aceasta construcție garaj, care constructiv este alipita apartamentului nr. 6 si comunica cu acest apartament al reclamanților S. printr-o platforma de beton si scari de beton in zig-zag, Diferența de nivel dintre podeaua garajului si podeaua parterului apartamentului nr 6 este de circa 1,90 m .
F. de aceste aspecte expertul concluzionează ca imobilul reclamanților S., continua sa ramana loc infundat, din punct de vedere tehnic prin acesta intelegandu-se imposibilitatea de a accede la calea publica, insa nu sub forma absoluta ci relativ, fondul dominant constituindu-l in exclusivitate . 250/1, 250/II/a iar fondul aservit este nr. topo 248 si topo 251 .
Potrivit art. 616 C.civ., proprietarul al cărui loc este înfundat, adică nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru a-și putea folosi propriul fond. Trecerea trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă de ieșire la drumul public și prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit; proprietarul fondului aservit este ținut să nu facă nimic de natură a împiedica realizarea intereselor legitime ale proprietarului fondului dominant. În spiritul dispozițiilor acestui text legal, prin loc înfundat se înțelege acel fond care nu are nici o ieșire la calea publică; practica judiciară a lărgit noțiunea de loc înfundat statuând că art. 616 C. civil se referă nu numai la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică ci și la acele situații în care deși există o astfel de ieșire, ea prezintă inconveniente grave, sau poate fi periculoase pentru proprietarul fondului dominant.
F. de aceste aspecte instanța, a apreciat că nr. topo 249, 250/I si 250/II/a sunt locuri înfundate iar pe terenul cu nr. topografic 248 si topo 251 se asigură calea de acces cea mai scurtă și mai puțin costisitoare pentru toate părțile implicate, de la imobilul reclamanților S. si respectiv M., spre calea publică, porțiunea afectată fiind evidențiată pe schița întocmită de expert anexa la raportul de expertiză (f 175-176 dosar ,si va admite astfel capătul de cerere formulata de reclamanții S. si M. (ultimii in dosar conexat_/271/2010) privind delimitarea in natura a dreptului de servitute de trecere, cf expertizei care va face parte integranta din hotarâre.
In ceea ce privește insa întinderea servituții instanta a constatat ca reclamanții S. au asigurat accesul cu autoturismul prin . nr. topo 6522/24 detin un garaj auto care constructiv este alipit de locuința acestora - apartamentul nr. 6. Instanța a retinut constatarea din raportul de expertiza si din deplasarea efectuata la fata locului anume ca accesul la imobilele prin . printr-un gang cu lățimea de 2,65 m la . m la ieșirea din curte, ca reclamanții S. au delimitata prin construirea unui gard din zidărie si lemn o parte a nr. topo 249, ca nr. administrativ 22 si nr. 24 sunt delimitate prin existenta unui gard de lemn, ca proprietarii imobilelor apartamente si teren pe langa folosința asupra acestora folosesc si construcții tip magazii si garaj auto ( având amplasamentul cf. schiței cu urmatorelele notații; M22 magazie proprietatea fam. M., M26- magazie proprietatea S., G1- garaj auto cu susținere piloni si M41- magazie proprietatea fam. S.. Totodată apartamentele nr. 1 de la nr. 22 si 24 sunt prevăzute cu acces la subsol separat si cu terasa acoperita. De asemenea curtea aferenta apartamentelor a fost delimitata de proprietari cf. folosinței actuale prin diferite tipuri de construcții respectiv platforme betonate, alei betonate de acces si zone verzi. Se retine si faptul ca distanta de la .) la proprietatea reclamanților M. situată pe nr. topo 249 este mica si de asemenea inexistenta unui spațiu suficient pentru manevrarea unui autovehicul .
F. de aceste considerente instanța a respins cererea reclamanților S. privind stabilirea unei servituți de trece cu mașina si completarea intabulării dreptului in cartea funciara a imobilelor si a admis in parte cererea reclamanților M. formulata in dosar conexat nr._/271/2010, stabilind in favoarea acestora un drept de servitute de trecere cu piciorul in favoarea fondului dominant identificat prin topo 249 asupra fondurilor aservite identificate prin topo 248 si topo 251.
In ceea ce privește capătul de cerere de obligare a paratului B. V. C. sa tolereze . cu mașina prin poarta comuna de pe . si să nu-si mai parcheze mașinile sub . poarta, cu 10 RON daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, instanța l-a admis in parte in sensul de a obliga paratul B. de a respecta dreptul de servitute de trecere in favoarea reclamanților S. peste nr. topo 248, fiind o obligație deja stabilita si izvorâta din necesitați de ordin social .
In privința cererii de a-i interzice parcarea de mașini pe sub . respins-o având in vedere ca paratul este proprietar asupra nr. topo 248 si in cf. cu art. 480 c civil, „ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”, deci si de a parca propriul autoturism pe terenul proprietatea sa, cu respectarea insa a servituții de trecere in favoarea reclamanților.
În ceea ce privește cererea de acordare a unor daune cominatorii de 10 RON pentru fiecare zi de întârziere, instanța a retinut următoarele:
Daunele cominatorii, constând în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, săptămână sau lună de întârziere, până la executarea obligației în natura ei specifică, își au temeiul în dubla funcțiune - jurisdictio . o are judecătorul, cu consecința prerogativei sale de a ordona și măsurile necesare ducerii la îndeplinire a celor dispuse prin hotărârea pe care o pronunță. Rezultă deci că daunele cominatorii reprezintă o sancțiune pecuniară, ce se aplică de instanțele de judecată în vederea asigurării executării unei obligații de a face sau de a nu face, determinată prin hotărâre judecătorească, precum și că suma de bani stabilită să fie achitată cu acest titlu este independentă de despăgubirile ce trebuie să constituie echivalentul prejudiciului cauzat, iar rațiunea acordării unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului, prin silirea lui la plata către creditor a unor sume calculate în raport cu durata întârzierii îndeplinirii obligației de a face sau de a nu face
Având in vedere faptul ca nici o proba a dosarului nu sunt de natura a forma convingerea instanței că debitorul, in speța pârâtul Bărui, nu va respecta obligațiile de a face (a permite trecerea pe fondul aservit proprietatea sa ) si de a nu face ( a se abține de la orice fapta de natura a aduce atingere exercitării servituții ) stabilite prin hotărârea judecătoreasca, instanța a respins ca neîntemeiata acesta cerere.
Cu privire la cererea formulata de paratul reclamant reconvențional Bărui privind sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul înscris in CF_ Oradea nr. topo 249, instanța a constatat următoarele:
Nr. topografic 249 din CF_ Oradea ( filele 218-220 dosar) se găsește in coproprietate astfel: paratii reclamanți M. detin cota de 109/233 parti teren si apartament nr. 2, reclamanții parati reconvenționali S. detin cota de 99/233 parti iar reclamantul reconvențional B. V. C. deține cota de 25/233 parti teren.
În calitatea lor de coproprietare, părțile pot să-și exercite toate drepturile conferite de lege, inclusiv să solicite partajarea imobilelor pentru a se determina partea din acestea ce se cuvine fiecăruia.
Datorită dificultăților pe care le generează starea de indiviziune prin prisma respectării principiului unanimității la întocmirea oricărui act juridic privind bunul ce constituie obiectul acesteia, art.728 cod civil prevede că oricare dintre copărtași poate solicita sistarea acesteia.
Cf concluziilor raportului de expertiza întocmit in cauza se propune formarea următoarelor loturi: 249/1 in suprafața de 65 mp în favoarea pârâților M. reprezentând apart. 2 si curte aferentă; topo 249/2 in suprafața de 85 mp in favoarea recl. pârâți reconv. S. reprezentând curte aferentă ./3 in suprafața de 30 mp in favoarea pârâților M., topo 249/4 în suprafața de 37 mp curte si acces pentru toți coproprietarii, nr. topo 249/5 in suprafața de 16 mp in favoarea reclamantului Bărui. Astfel formarea de loturi in favoarea reclamantului reconvențional Bărui si in favoarea pârâților M. se poate face doar asupra folosinței faptice delimitate, fără a se putea întregi in totalitate cotele de proprietate aferente fiecăruia si acesta complementar si sub condiția dea se stabili doua servituți diferite separate.
Mai trebuie arătat ca prin varianta de partajare se propune doar sistarea parțială a stării de indiviziune, anumite suprafețe urmând sa rămână in continuare in coproprietate forțată, fiind afectată cailor de acces și presupun acordarea unor servituți de trecere in favoarea celorlalți proprietari, dublată de o fărâmițare excesiva a terenului.
Instanța retine ca prin excepția de la regula ca nimeni nu poate fi ținut in indiviziune prevăzut de art. 728 C.civ., exista cazuri in care coproprietatea este fortata si perpetua intrucat exista si se mentine independent de vointa coproprietarilor. Izvorul coproprietății in aceste situatii este natura si destinatia bunului. Deoarece acestea au un caracter permanent, coproprietatea dobandeste si ea un caracter perpetuu, neputand sa inceteze pe calea obisnuita a impartelii prin invoiala partilor sau pe cale judecatoreasca. Desi neprevazuta in mod expres in codul civil, doctrina si jurisprudenta constantă enumera printre situatiile de coproprietate fortata cea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe apartamente. Intra in aceasta categorie nu doar instalatiile si dotarile din asemenea imobile si care prin natura si destinatia lor nu pot fi folosite decat in comun ci si terenul aferent cladirilor compuse din mai multe apartamente, terenuri afectate de constructii si de cai de acces. Reglementari in acest sens cuprinde atat Legea nr. 85 din 1992 privind vanzarea de locuinte si alte spatii cu destinație de locuit cat si Legea nr. 18 din 1991si Legea nr. 112 din 1995 prin care se prevede ca dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor se dobândește in coproprietate, proporțional cu cota parte deținuta din construcție.
Mai trebuie reținut ca scopul urmărit prin sistarea starii de indiviziune dintre coproprietari este acela de a asigura fiecăruia dintre ei un drept de proprietate exclusiva asupra unei parti din teren si de a pune astfel capăt eventualelor neînțelegeri dintre coproprietari privind exercitarea atributelor de posesie si de folosința asupra imobilului comun, insa fara sa fie afectat dreptul celorlalți si fara a crea acestora o situație mai defavorabila decât cea anterioara sistării stării de indiviziune.
Ținând cont de considerentele mai sus arătate, instanța concluzionează ca este neîntemeiata cererea de sistare a stării de indiviziune cu privire la topo 249 formulata de pârâtul reclamant reconvențional B..
În baza art. 274 C.Pr.Civ., instanța îi va obliga pe pârâți la plata sumei de 682 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților, reprezentând cheltuieli cu timbrajul în prezenta acțiune si onorariu expert, onorariul avocațial, deși menționat pe delegația de la fila 6 dosar, nu a fost dovedit cu chitanță depusă la dosar .
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs în termen legal, reclamantul B. V. C., reclamanții S. E. M. SI S. L. I., B. M. SI B. D. și pârâții S. M. M., S. D. și S. O..
Recurentul B. V. C. a solicitat modificarea in partea a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții -parați reconventionali S. E. M. ,S. LF/IU I.,B. M. si B. D. asa cum a fost formulată, precizata si completata, admiterii cererii reconvenționale formulate de recurent și în principal constatarea inexistentei(incetarea) dreptului de serviutute de trecere pe . înscrise in CF 1426 si 1238 Oradea,in favoarea fondurilor dominante top.250/1,250/II/a,250/II/b inscrise in CF_,_,_ Oradea 2.- sa dispuneți radierea dreptului de servitute de trecere inscris in CF 1426,CF_,CF_,_,_ si CF_ Oradea și sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilului inscris in CF_ Oradea,top.249,conform folosinței faptice,cu plata unei eventuale sulte daca se va impune, iar în subsidiar să se constate inpopozabilitatea fata de recurent a ACTULUI DE ÎMPĂRȚEALA SI PARTAJ autentificat sub nr.6597/11 august 1981 de către Notariatul de Stat județean Bihor ,incheiat intre numitul KORBUCZ B. GYULA-pe de o parte,paratii B. D. si B. M. pe de alta parte,in ceea ce privește constituirea servitutii de trecere asupra top.248 din CF 1426 Oradea si top.249 din CF_ Oradea,in folosul imobilelor inscrise in CF_ Oradea,CF_ Oradea,CF_ Oradeâ,CF_ Oradea și restabilirea situației anterioare de carte funciara prin radierea dreptului de servitute inscris iri CF 1426 Oradea,top.248,CF_ Oradea,top.249,CF_ Oradea,CF._ Oradea,CF_ Oradeda,CF_ Oradea precum si anularea încheierii de intabulare nr._/27 aprilie 2005, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivarea recursului s-a arătat că soluția instanței de fond contravine- in ceea ce privesc aspectele legate de servitute si sistarea indiviziunii- atat prevederilor legale cat si, probatorului administrat in cauza.
Dupa cum se cunoaște,-aspect confirmat de literatura si practica judiciara-conform art.616 cod civil proprietarul al cărui loc este infundat,care nu are nici o ieșire Ia calea publica poate reclama o trecere pe locul vecinului sau ,cu indatorirea de a-1 despăgubi.
Desi acest text de lege se refera la imposibilitatea absoluta de ieșire la drumul public ,el isi găsește aplicarea atat in situațiile in care pentru proprietarul fondului dominant nu exista nici o ieșire la calea publica cat si in ipoteza existentei unei cai de acces care reprezintă insa grave inconveniente sau este periculoasa
Deoarece instituirea unei servituti de trecere constituie o ingradire a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondului aservit ,cu consecința micșorării valorii economice,"/a constituirea unui drept de servitute de trecere trebuie sa se tina seama si de interesul celui ce urmează sa suporte consecințele ei ,si nu sa se ia in considerare ,in mod precumpănitor si exclusiv ,interesul celui ce urmează sa beneficieze de dreptul de trecere "ICCJ,sectia civila,dec.2154/18.03.2005.
. anumita perioada de timp, unica cale de trecere a reclamanților spre imobilul care le aparține era cea prin poarta de pe . proprietatea recurentului. Ulterior insa, aceștia au achiziționat un teren situat pe . sens,chiar reclamanții prin acțiunea reconvenționala depusa la data de 11 iunie 2007,fac următoarele precizări: "..subsemnații am cumpărat terenul cu nr.top.6522/24 din CF_ Oradea,in suprafața de 26,13 mp,care da in alta . Macinului. Acest teren are legătura cu terenurile pe care se găsește casa (casa care le aparține n.ns.),in sensul ca noi am construit pe acesta un garaj mansardat. Garajul mansardat a fost lipit de casa,care in acest mod a căpătat forma literei L. Curtea din . noi avem casa este situata mai jos decagt topograficul pe care am construit garajul mansardat care da in . fiind o diferența de nivel de aproximativ 1,2 m.In urma cumpărării in 2004 a top.6522/24situat in spetele casei noastre,am construit in spatele casei un garaj cu mansard ape care le-ani lipit de casa... Garajul ARE ACCES pentru mașina firmei noastre .,CU USA CARE DA DIRECT IN . cuvinte pentru a intra in casa prin . sa intram in garajul ocupat de masina,sa trecem pe langa mașina si apoi sa coboram scările "
Din cele menționate de către reclamanți se pot desprinde următoarele aspecte: 1.- construcția inițiala impreuna cu garajul mansardat(edificat dupa cumpărarea terenului de pe . tot,in forma literei L. 2.- garajul are acces direct la calea publica,adica pe . acest garaj este parcat autoturimsul inregistrat pe firma constituita de către reclamanți.Ori aceasta garare presupune accesul direct al mașini- fara nici un inconvenient de pe . si invest.
Pe cale de consecinta,imobilul proprietatea reclamanților ARE ACCES DIRECT LA DRUMUL PUBLIC respectiv pe ..
Din moment ce un autoturism poate intra fara probleme din . invers, același lucru este valabil si pentru proprietarii casei si membrii lor de familie.
Practic,ceea ce ii nemulțumește pe reclamanți este accesul din locuința propriu-, zisa in garaj ca si inconvenientul de a trece din garaj pe . spațiu insuficient.(sa intre in garaj„sa treacă pe langa mașina si sa urce ori sa coboare trepte)
Prin urmare trebuie făcuta distincție intre doua aspecte: a- accesul reclamanților din locuința care le aparinte la drumul public,respectiv la . poate realiza in mod direct,fara nici un impediment și b- aceesul reclamanților din locuința in garaj,- care prezintă pretinse incoveniente care ii deranjează ,adica accesul dintr-o parte a casei . a casei. Pentru acest ultim pretins inconvenient NU se impune insa instituirea unui drept de servitute de trecere,cata vreme imobilul are asigurat accesul direct la calea publica,acces practicat de către numiți cu autoturismul.
Ceea ce interesează este accesul locuinței direct la calea publica si nu modul in care reclamanții si-au proiectat casa dupa propriul lor gust iar la ora actuala acest aspect il invoca pentru a obține si o alta cale de trecere pe proprietatea recurentului.
D.-se curs cererii reclamanților s-au incalcat practic prevederile art.616 cod civil,in vederea asigurării unui confort sporit numiților procedandu-se la afectarea dreptului de proprietate al recurentului.
Scopul servitutii nu este acela de a spori posibilitățile si a inmulti opțiunile de trecere la calea publica a proprietarilor fondului aservit,prin alegerea dupa bunul lor plac intre doua sau mai multe posibilități deopotrivă recunoscute ci rezolvarea unei probleme obiective privind accesul,ceea ce nu este cazul in speța.
Este de observat ca si in cazul blocurilor cu mai multe apartamente,cei care locuiesc la etajele superioare sunt nevoiți sa coboare pe scări pentru a ajunge in hol si de aici in . aceasta sa fie necesara instituirea unui drept de servitute care sa le asigure un acces direct din apartament in . alta ordine de idei,chiar daca -teoretic- s-ar accepta punctul de vedere al numiților in sensul de a se considera ca accesul acestora din locuința in garaj- pentru a ajunge de aici la calea publica s-ar inscrie printre condițiile prevăzute de art.616,nici atunci instituirea servitutii nu s-ar justifica.
Conform literaturii si practicii judiciare " constituirea servitutii presupune indeplinirea condiției ca fondul dominant sa fie loc infundat iar situația de loc infundat sa n u fie determinata de fapta proprietarului,deoarece ,daca s-a ajuns la situația ca fondul dominant sa fie loc infundat datorita faptei proprietarului ,acesta nu mai este indreptatit sa ceara drept de trecere pe terenul vecinului"CA Iasi,dec. civ. 1105/17.05.2000.
" Proprietarul al cărui loc este infundat poate reclama o trecere pe locul vecinului. Pentru a se recunoaște insa acest drept infundarea trebuie sa fie străina de fapta proprietarului locului infundat-Tribunalul Suprem,colegiul civil,decizia nr,284/9.02.1968
Ori modul in care a fost proiectat garajul- si amenajat la ora actuala- precum si accesul spre locuința propriu zisa este rezultatul voinței proprii a numitilor.care in acest fel, nu au dat dovada de nici o diligenta pentru a-si asigura un acces corespunzător -propriei lor dorințe, spre calea publica.
Practic,numitii isi invoca propria lor culpa spre a solicita instanței un favor de trecere pe imobilul proprietatea mea.
In acest fel,numitii vor beneficia de doua cai de trecere: una care nu corespunde propriului lor gust(cea spre . alta pe topograficul care ii aparține recurentului.
Pe langa faptul ca o asemenea ipoteza incalca prevederile legale,ea va constitui si o sursa permanenta de tensiuni intre parti,de care instanța a putut lua act cu ocazia deplasării la fata locului,fapt confirmat si de inscrisurile depuse la dosar.
Tot din probatorul administrat rezulta ca utilitățile necesare bunei funcționari a imobilului sunt conectate de la . primite de către reclamamanti au adresa cu .> Cat privește aplicabilitatea art.27 din D.l 15/1938,respectiv consolidarea servitutii prin uzucapiune,potrivit practicii judiciare "Servitutea de trecere este necontinua si neaparenta ,asa ca nu poate fi stabilita decât prin titlu. Ea nu poate fi dobândita pe cale de uzucapiune si exercitarea ei timp indelungat ,in fapt,nu poate avea acest efect,dovada făcuta in acest sens fiind irelevanta.-Tribunalul Suprem,sectia civila ,decizia nr. 1249/18.09.1970,KRD 7/1971.
In consecinta,servitutea de trecere fiind stabilita prin lege, nu poate fi dobândita prin uzucapiune,acest mod de dobândire fiind propriu servitutii continue si aparente, conform art.623 cod civil,cum ar fi servitutea de vedere.
In alta ordine de idei,nici condiția constituirii prin titlu a servitutii de trecere nu este indeplinita in cauza.
Ca justificare a intabularii acestei sarcinii cu privire la imobilul proprietatea mea,numitii au invocat Actul de imparteala si partaj autentificat sub nr.6597/11 august 1981 de către fostul Notariat de stat județean Bihor.
Din analiza acestui act rezulta următoarele aspecte: 1.- părțile contractanate au fost Korbucz B. Gyula-pe de o parte, paratii B. D. si M., pe de alta parte, in calitate de coproprietari ai terenului in suprafața de 258 mp si a casei de locuit situata pe acest teren,aferent top.250 din CF 1427. 2.- in urma operațiunii de1 partaj s-au format doua loturi: a)- ..nou format 250/1 compus din doua camere ,bucatarie,baie si pod,care a revenit paraților B. D. si M.. b)- ..nou format 250/ILcompus din doua camere,bucatarie,camara de alimente,baie,antreu,podul de deasupra apartamentului,care a revenit numitului Korbucz B. Gyula.
Totodata,prin acordul pârtilor s-au stabilit ca parti comune pentru ambele apartamente . precum si dreptul de servitute de trecere prin parcelele cu nr.top.248,249,251.
Desigur,este dreptul coproprietarilor ca prin acordul lor sa puna capăt stării de indiviziune, contrara normelor legale este insa instituirea unei servituti de trecere peste top.248 siu 249, proprietatea sau coproprietatea unor terți.
Mai mult,una din trasaturile juridice ale servitutii o reprezintă caracterul ei indivizibil.
Aceasta inseamna ca servitutea grevează intregul fond aservit si profita intregului fond dominant.
Daca imobilul aservit aparține mai multor coproprietari, nu se poate constitui o servitute fara acordul tuturor coproprietarilor.
Ori,o asemenea condiție nu a fost respectata in speța. La momentul incheierii actului de imparteala si partaj cu privire la top.248 din CF 1426 aveau calitatea de coproprietari: Korbucz M. sub B.9, Korbucz E. (mama recurentului) sub B.30, recurentul B. V. sub B.35 și Statul R..Cu privire la top.249 din CF_; Oradea,aveau calitatea de coproprietari: Korbucz M. -sub B. 1, Korbucz E. (mama recurentului )sub B.2 c- M. L. si soția M. I.- sub B.6-7 d)- Statul R. subB.9 e)- Palasti lmre sub B. 12, paratul Bogand D. deținând doar cota de 2/32 parte din teren si din constructie, ca restul coprorietarilor enumerați sub.
Nici uneia din persoanele menționate mai sus nu li s-a cerut acordul si nici nu si-au dat un asemenea accord in vederea grevării imobilului (respectiv terenului) cu o servitute de trecere. Mai mult,anterior incheierii actului de imparteala si partaj,nici unul din cele doua topografice nu erau grevate de sarcina servitutii.
Prin urmare,in temeiul actului de imparteala si partaj vizând imobilul pe care il dețineau in coproprietate(top.251 din CF 1427 Oradea) „numiții B. M. si D. pe de o parte, Korbucz B. Gyula pe de alta parte,au instituit un dezmembramant sub forma servitutii de trecere cu privire la imobilele aparținând altor proprietari, fara știință si,mai ales,acordul acestora din urma.
Nu mai puțin important este si faptul ca,datorita situației mentionate,cu ocazia intabularii in evidenta funciara a actului de imparteala si partaj,dreptul de servitute nu a fost operat.
De abia dupa 14 ani,in anul 2005-dupa achiziționarea terenului de pe . a unei cereri formulate de către parații S. Livius si E.,in calitate de succesori in drepturi ai paraților B. D. si M.,serviciul de CF operează intabularea dreptului de servitute in baza unei incheieri care nu i-a fost niciodată comunicata recurentului, cu toate ca, necesitatea comunicării este inserata chiar in cuprinsul actului.
O asemenea operațiune contravine atat normelor legale cat si prevederilor constituționale vizând respectarea si garantarea dreptului de proprietate.
Din pacate, instanta de fond a dat o interpretare total greșita si contrara normelor legale acestui act, căruia ii recunoaște fara nici o rezerva efectele.
F. de motivarea instanței sunt de menționat următoarele: servitutea de trecere nu a fost notata in anul 1981 cum greșit se retine in hotărâre- data intabularii actului de imparteala si partaj cu privire la construcții- ci in anul 2005, la 14 ani dupa încheierea acestuia, evident, actul menționat produce efecte juridice fata de părțile semnatare,dar este inopozabil cu privire la coproprietarii a căror teren a fost grevat fara știința si acordul lor de o sarcina de servitute
In virututea dreptului de proprietate,nimeni nu poate dispune de bunul altuia ori sa-1 greveze de sarcini fara acordul proprietarului. Se pare insa ca, in situația din speta, reclamantii se considera mai presus de lege.
F. de aceasta situatie, recurentul nu este "obligat sa respect situația juridica creata prin actul in discuție," care ,legal ii este inopozabil.
In alta ordine de idei,folosinta unei cai de trecere nu se confunda cu existenta unei servituti de trecere iar o situație faptica nu poate "legalize" o servitute constituita in mod nelegal.
Referitor la capătul de cerere privind sistarea coproprietatii, in mod nejustificat s-a procedat la respingerea lui pe considerentul ca ar exista o indiviziune forțată.
Lucrarea de expertiza efectuata in cauza a propus o varianta de partajare. Faptul ca o anumita porțiune de teren ar ramane in continuare in folosința . echivalează cu existenta unei coproprietari forțate pentru întreaga suprafața asa cum in mod eronat a reținut instanța de fond.
Prin recursul formulat, reclamanții S. E. M. si S. L. I., B. M. si B. D. au solicitat modificarea in parte a hotărârii atacate, în sensul stabilirii unui drept de servitute de trecere si cu mașina peste top.248 din CF 1426 Oradea, si pe top.251 din CF col._ Oradea (individuale CF_ Oradea cu nr.top. 251/1 si CF_ Oradea cu nr.top.251/ll), in favoarea top.249, 250/I si 250/ll/a dominante, completarea intabularii dreptului de servitute in acest coli de carte funciara si cu dreptul de servitute de trecere cu mașina și obligarea paratului B. V. C. sa tolereze . cu mașina prin poarta comuna de pe . si sa nu-si mai parcheze mașinile sub . poarta, cu 10 RON daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecata si onorar de avocat.
În motivarea acestui recurs s-a arătat că în parte, hotărârea atacata este vădit netemeinica si esentialmente nelegala, instanța de fond interpretând greșit probele administrate in cauza si aplicând greșit legea, motive de modificare prev. de art.304 pct.7, 8 si 9 C.pr.civila.
Instanța de judecata a inteles ca unicul acces in curtea comuna de pe .-24 se face prin poarta suficient de lata de pe . intra atat cu pasul cat si cu mașina parații si chiriașii lor. De asemenea instanța de fond a procedat in mod corect stabilind un drept de servituțe de trecere cu pasul in favoarea fondurilor dominante si anume top. top.249 care se găsește in coproprietate forțată intre reclamanți precum si paratul B. V. C., precum si a top.250/1 si 250711a proprietatea reclamanților S. E. M. si S. L. lulius. S-a reținut in mod corect ca pe terenul cu nr.top.249 se găsește si casa proprietatea exclusiva a reclamanților M. L. si M. luliana fiind lucru neidoielnic ca top. 249 aflat in coproprietate forțată este infundat si fara acces la calea publica, aspect ce rezulta din toate schitele de la dosar, top. 249 deservind atat . M. L. si luliana cat si . S. E. M. si S. L. lulius.
C. recurenților S. E. si L. din top. 249 in suprafața de 99/233 mp constituie si curtea aferenta intrării acestora in casă.
Caracterul de loc infundat al fondurilor dominante 250/1 din CF 26.403 Oradea si 250/1l/a din CF 82.785 Oradea nu a fost negat inițial de către reclamantul B. V. Constantin deoarece chiar el si-a dat consimtamnatul prin act autentic la mansardarea de către recurenta S. E. M. (fosta B.) imobilului de pe nr.top.250/1 din CF_ Oradea, arătând in Declarația aut.sub nr.1183/15.08.2002 de BNP Berger T. G., ca imobilul respectiv "in natura reprezentând apartamentul nr.l, cu număr administrativ 6, situat in Oradea, . jud.Bihor" confirmând implicit . de pe .> Consimțământul sau era necesar deoarece . din Oradea .-24 se face prin poarta din . terenurile recurenților facandu-se peste top.248 care este proprietatea exclusiva a reci. B. V. C..
Poarta se găsește insa numai pe top.251 din CF 19.414 Oradea unde sunt proprietari, ceilalți parati. S-a depus in acest sens la dosar o schița făcuta in dos.nr.8207/2003 a Judec. Oradea.
Dreptul de servitute a fost constituit de numitul Korbucz B.-Gyula, unchiul dinspre mama al paratului B. V. C. prin actul de partaj aut. sub nr.6597/11.08.81 de Notariatul de Stat Jud.Bihor, dupa ce B. D., tatăl recurentei S. E. Mihaela cumpărase de la fostul coproprietar C. losif de sub B.28 din CF 1427 Oradea cota acestuia, devenind coproprietar cu acel Corbut (Korbucz) B. luliu (Gyula), dupa cum acesta si-a folosit numele cu ortografia romana sau maghiara,
Înainte insa de incheierea actului de partaj autentic din data de 11.08.81, B. D. mai incheie la data de 20 iunie 1981, un Contract de vânzare cumpărare sub semnătura privata cu Corbut B., act scris in întregime pentru unchiul sau de către insusi paratul intimat de azi, B. V. C.. In actul scris de B. V. C. si semnat de el in calitate de martor, se arata ca: "Vânzătorul se obliga sa puna la dispoziție cumpărătorului, camera si curtea aferenta, podul si terenul din spate la data de 27.VI.1981". Așadar de la bun inceput B. V. C. a știut ca unchiul sau ii vinde o camera pe un teren infundat.
Nimeni nu a contestat aceasta stare de lucruri, in sensul ca B. D. si cu B. M., părinții lui S. E. M. impreuna cu aceasta au folosit in mod pasnic aceasta servitute peste top.248 si 251, implinindu-se din punctul lor de vedere si uzucapiunea prevăzuta de art.27 din DL. nr.115/1938. B. D. si M. nu mai sunt proprietari pe top. înfundate 250/1 si 250/ll/a, deoarece mai intai fiica lor a dobândit înainte de căsătorie prin cumpărare de la ei top.250/1 din CF 26.403 Oradea iar mai apoi impreuna cu soțul său S. L. lulius i top.250/ll/a.
Pe aceste doua topografice înfundate aceștia au construit o casa, care este orientata cu . in antreu spre curtea in care se intra de pe .-24, unde aceștia au de altfel si domiciliul in buletinele de identitate.
S-a constatat din cele doua deplasări la fata locului a instanței, ca fațada casei este orientata spre curte, in care de altfel exista si terenuri in coproprietate forțată si perpetua (asupra cărora nu poate fi sistata indiviziunea).
Practic . antreu este in imediata apropiere (cam la 1-2 m.) a terenului cu nr. top.249 din CF 12.835 Oradea, teren aflat in coproprietate forțată si perpetua care deservește mai multe apartamente.
Or, coproprietarii "forțați" sunt nimeni alții decât paratul -B. V. C. sub B.15,19 si 21 asupra C. de 25/233 mp, (12,5 sub B.15 si 12,5 B.19). Atribuirea prin Ordin al prefectului de sub B.21 se refera exact la cotele de sub B.15 si 19, lucru care rezulta din trimiterea care se face la B.16, unde Statul R. devine prorprietar pe cota lui B. V. C. si a mamei sale B. E. in baza Legii nr.58/1974; apoi recurenții S. E. si S. L. sunt coproprietari in top. 249 pentru o C. de 99/233 parti (84/233 sub B.22 si 15/233 prin cumpărare de la B. D., in baza Contract aut. nr.2568/26 iulie 2007; iar in final coproprietari mai sunt si reclamanții M. L. si luliana pentru C. de 109/233 parti (84/233 sub B.6-7 si 25/233 sub B.17 si 18) din CF_ Oradea.
Toate acestea inseamna ca având in vedere caracterul infundat al top.250/l si 250/ll/a recurenții și-au construit casa cu fațada (usa principala de intrare in casa prin antreu, geamuri principale, balcon) spre curtea in care au o cota in top.249 in coproprietate forțată, limitrof cu terenul 248 pe care se învecinează cu top.251 pe care se găsește poarta care da in .-24 pe unde a fost intotdeauna ..
Ca este asa si ca B. V. C. este de rea credința, se poate vedea ca de la bun inceput a fost vorba de o singura curte cu o singura intrare din . apar ținut familiei Korbucz (Corbul), mama paratului fiind nimeni alta decât Korbucz E. casatorita cu B. C. tatăl reclamantului asa dupa cum rezulta din notația de sub B.30 din CF 1426 Oradea.
Constituirea servitutii s-a făcut in 1981 de către unchiul sau el știind ca acesta a pus la dispoziția lui B. D. curtea aferenta fara de care nu se putea accede la casa. Practic in 2005 s-a reactualizat servitutea din actul de partaj din 1981, notat inca din 1981 in cartea funciara.
Cele doua top.250/l si 250/ll/a continua sa aiba caracter de loc infundat si conform opiniei constante din practica si din doctrina, D. civil, Drepturi reale L. P., Universul Juridic 2006 p.252, sau, Drepturi Reale de I. P.F., Actami 1998 pp. 311-312, prin loc infundat nu se intelege numai imposibilitatea absoluta de ieșire la calea publica, ci si in situația in care exista inconveniente sau greutăți de acces la calea publica, "inconvenientele sau greutatile pe care le-ar prezenta trecerea la calea publica, raman la aprecierea instanței, care insa trebuie sa se intemeieze pe o cunoaștere temeinica a situației de fapt".
Sub acest aspect instanța de fond a interpretat corect legea si practica judiciara având in vedere ca in anul 2004 recurenții au cumpărat terenul cu nr.top.6522/24 din CF 81.778 Oradea, in suprafața de 26,13 mp, care da in alta . .> Acest teren are legătura cu terenurile pe care se găsește casa, in sensul ca recurenții au construit pe acesta un garaj mansardat. Garajul mansardat a fost lipit de casa, care in acest mod, a căpătat forma literei L.
Servitutea care a fost constituita in 1981 prin Actul de partaj autentic intabulat sub B." 31 din CF 1427 Oradea si uzucapata de recurenți pana in1991, a fost dobândita anterior cumpărării de către aceștia in anul 2004 a top.6522/24 menționat mai sus.
Curtea din . recurenții au casa, este situata mai jos decât topograficul pe care am construit garajul mansardat care da in . fiind o diferența de nivel de aproximativ 1,9 m. In urma cumpărării in 2004 a top.6522/24 situat in spatele casei lor, au construit in spatele casei un garaj cu mansarda pe care l-au lipit de casa. Cum nu mai era nici un loc liber, a trebuit sa facă o legătura prin scari interioare cu garajul, care urca din casa in garaj, lucru care s-a văzut la fata locului.
Prin urmare usa pe care au practicat-o in spatele casei pentru a urca si intra in garaj in mod evident nu are destinația de a intra si iesi din casa care are fațada inspre curtea comuna ci aceea de de asigurare a accesului in garajul din spatele casei.
Așadar aceasta urcare din casa in garaj pe scări nu poate constitui o alta ieșire din casă care sa justifice desființarea servitutii asa cum cere B. V. C..
Garajul are acces pentru mașina firmei recurenților . cu usa care da direct in . cuvinte pentru a intra in casa prin . sa intre in garajul ocupat de mașina, sa treacă pe langa mașina si apoi sa coboare scările. Invers ar trebui sa urce scările in zig-zag, sa treacă prin garaj pe langa mașina si apoi sa acceadă pe trotuarul străzii Macinului. Este evident un inconvenient major, la care se adaugă si faptul carecurenții au 2 copii mici, unul de 2 ani si nu li se poate pretinde sa intre . si permanent deranjant prin garajul din spatele casei cand aceștia au fațada casei si . in curtea din . plus da in top.249 aflat in coproprietate forțată si perpetua, care la rândul sau este teren infundat.
Reținând acest inconvenient major si insurmontabil instanța de fond a confirmat servitutea de trecere existenta inca din anul 1981. Instanța de fond a stabilit insa o sevitute de trecere numai cu pasul, respingând cererea pentru o trecere si cu mașina.
Instanța de fond trebuia sa stabilească si un drept de trecere cu mașina pentru următoarele considerente, chiar daca recurenții au un garaj cu intrare din . se poate intra in casa prin usa din spatele casei coborând 1,9 m pe scări in zigzag deoarece ., si usa de acces dubla care da in antreul casei sunt orientate spre curtea . in curtea . .-24.
Se pune legitima intrebare ce se va intampla in ipoteza unor reparații la casa recurenților a cărei fațada dă in curtea cu intrarea din ., geamuri, balcon) la rețeaua de apa care vine tot din . situații care pot apărea oricând cum ar fi un incendiu, care presupune accesul pompierilor, sau al salvării cand nu se va putea trece prin garaj si scara cu trepte de beton in zig-zag care coboară din garaj in casa datorita dieferentei de nivel de 1,9 mp, fiind evident ca nu se poate accede decât din .> Acesta este de altfel motivul pentru care s-a cerut delimitarea dreptului de servitute si pentru autovehicule. Mai este de observat ca toate utilitățile, gunoi, curent electric, încălzire, canalizare, posta etc. sunt prin .-24 unde recurenții au si domiciliul conform buletinului de identitate.
Toate persoanele care vin la recurenți in vizita intra prin .-24, intrând in casa, cum este si firesc prin usa dubla care da in antreu, aspecte constatate cu ocazia ieșirilor la fata locului.
Ar fi pentru recurenți inconveniente majore pe langa cele arătate mai sus, sa oblige vizitatorii sa intre prin garaj, sa se frece de mașina, sa intre prin usa ingusta care da in garaj apoi sa coboare pe scări datorita diferenței de nivel. Ce se întâmplă dacă trebuie sa vina salvarea? Cum vor intra cu targa prin garaj si cum se vor întoarce si coborî apoi pe scările respective?
In prezent spre exemplu dupa ultima ieșire la fata locului, bunica recurenților a fost operata de cancer si a stat la aceștia, fiind de nedeplasat. Cum ar fi sa fie obligați recurenții sa scoată un bolnav din casa prin scările respective, sa o care apoi prin garaj, pe langa mașina ca sa iasă in acest mod total nefiresc prin . ar dori parații ? Pe de alta parte B. victor C. a betonat o cale de accees (trotuar) care da exact pe topograficul 249 unde recurenții si cu el sunt in coproprietate perpetua, care nu poate avea alta semnificație decât ca este conștient ca nu poate bloca accesul, el facând ca servitutea recurenților sa fie si aparenta, aspect constatat de către instanța.
Din deplasarea la fata locului s-a văzut si ca B. V. isi tine doua mașini in curte una fiind chiar sub poarta de acces care da in curtea . asemenea s-a putut observa ca si numiții Breazdau, de la care recurenții au cumpărat ulterior terenul pe care se găsește garajul mansardat, au . tot spre curtea . .> Instanța de fond a ignorat ca poarta de acces in curte de pe . si de chiriașii familiei S. respectiv de Kocza I., soția sa Kocza E. si de fiica lor Kocza E. Vllma, care isi tin si mașinile in curte si au si cutie poștala distincta, asa dupa cum rezulta din fotografiile depuse inainte de judecarea in fond a cauzei in fata instanței de fond.
Cu alte cuvinte pe locul de trecere nu sunt ținute numai mașinile paraților lucru constatat de instanța de judecata cu ocazia deplasării la fata locului, dar si cele aparținând chiriașilor acestora.
Ar fi nedrept ca acești chiriași, dimpreună cu numita B. M. E.-E. care sta in chirie la familia B. sa poată intra pe aceasta poarta . si cu mașina in timp ce recurenții, care sunt proprietari pe cel puțin 3 topografice din curtea . poată intra. Cum rezulta din proble administrate in cauza recurenții S. E. si S. L. suntem proprietari in aceasta curte ./1,250/ll/a si pe o cota de 99/233 parti din top.249.
Prin recursul formulat, pârâții S. M. M., S. D. și S. O. au solicitat modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii principale formulate de reclamanții S. și B. și admiterii cererii reconvenționale formulate de pârâții recurenți, în sensul constatării inexistenței dreptului de servitute și radierii acestuia din CF.
În motivarea acestui recurs s-a arătat că instanța nu a motivat respingerea acțiunii reconvenționale față de pârâții B., iar aceștia au acces la .. top. 6522/9, care este proprietatea lor. Chiar dacă acești pârâți nu au fost acasă la faza de teren a expertizei, iar expertul nu a avut acces în locuință și nu a putut constata dacă aceștia au acces în locuință, acest lucru nu este relevant câtă vreme nr. top. 6522/9 este limitrof străzii, aspect constatat de expert, astfel că imobilul acestor pârâți nu are caracter de loc înfundat. În ce privește acțiunea principală, s-a arătat că întrucât accesul se va face cu pasul, este suficient ca delimitarea în natură să afecteze doar terenul cu nr. top. 248 și în consecință să se admită acțiunea reconvențională formulată de acești recurenți.
În cauză s-au depus întâmpinări de către recurenții S. E. M., S. L. lulius, B. D. si B. M., care au solicitat respingerea celorlalte recursuri formulate în cauză, precum și de către recurentul Bărui V. C., care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții S. și B..
Părțile nu au solicitat probe noi în recurs.
Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele, se constată că aceasta este legală și temeinică.
Criticile aduse de recurenți hotărârii atacate, se apreciază în totalitate nefondate.
Cererea reconvențională a recurenților S. vizează aceleași pretenții ca și cererea recurentului Bărui, respectiv înlăturarea servituții de trecere spre fondurile dominante.
În ce privește dreptul de servitute de trecere pe parcelele cu nr. top. 248, 251 în favoarea fondurilor dominante cu nr. top. 250/I, 250/II/a și 250/2/b, respectiv 249, în mod corect a constatat instanța de fond că fondurile dominante au caracter de loc înfundat, astfel că sunt îndreptățite a beneficia de servitute de trecere asupra fondurilor dominate.
Părțile sunt proprietari asupra construcțiilor și terenurilor situate pe .-24 Oradea, situate pe nr. top. 248, 249, 250 (dezmembrat) și 251. Nr top. 248 aparținând reclamantului Bărui și nr. 251 aparținând reclamanților reconvenționali S. sunt dispuse la . dispuse în spatele acestora. Inițial, toate cele 4 nr. top. au aparținut numitului C. P., care a avut mai mulți succesori, fiind vorba despre un singur corp de proprietate, practic o curte comună în care au fost edificate mai multe corpuri de clădire în care se află mai multe apartamente. În perioada comunistă și ulterior au avut loc înstrăinări și apartamentări succesive, ajungându-se la situația actuală, în care topograficele și construcțiile de la stradă sunt proprietatea lui Bărui V., succesor al proprietarului inițial și respectiv fam S., care a dobândit prin cumpărare, iar familiile S. și B. dețin construcții și teren în spatele curții.
În cazul împărțirii de drept, având ca urmare sistarea stării de indiviziune asupra unui imobil care are ieșire la calea publică accesul fiecărei parcele create prin partaj trebuie să se realizeze în limitele fondului indiviz. Față de această situație, chiar dacă în cauză este vorba despre mai multe nr. top., acestea toate reprezintă o curte comună, care a format inițial un singur corp de proprietate aparținând unui singur proprietar, construcțiile din spate fiind edificate cu fațada, accesul și utilitățile spre curte. Prin urmare, chiar în cazul înstrăinării topograficelor și construcțiilor aflate în spatele curții, aceasta nu se putea face fără a fi însoțite de un drept de trecere peste topograficele de la stradă. În fapt, accesul la construcțiile din spate s-a făcut întotdeauna prin curtea comună, de la . și cunoștința proprietarilor imobilelor de la stradă.
Așa fiind, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că aceste construcții și terenuri au caracter de loc înfundat, fiind îndreptățite la o servitute de trecere peste top. 248, 251 spre . la constituirea servituții în anul 1981 a consimțit doar unul dintre succesorii proprietarului inițial, numit Corbucz B. care era doar coproprietar, nu prezintă relevanță în cauză, câtă vreme pentru timpul care a trecut trecerea s-a exercitat faptic cu cunoștința și implicit acordul reclamantului Bărui, iar pentru viitor se stabilește existența servituții în urma prezentului proces cu efect de opozabilitate și față de reclamantul Bărui, astfel că nu se justifică radierea servituții din CF.
Împrejurarea dobândirii de către familiile S. și B. a terenului aflat dincolo de casele acestora, cu ieșire la . caracterul de loc înfundat a proprietăților acestora din curte și nu justifică încetarea servituții, în condițiile în care construcțiile acestora continuă să rămână edificate cu fațada și accesul la curtea comună, utilitățile rămân aduse în același mod, iar din punct de vedere administrativ figurează tot la . îi privește pe pârâții B., nu s-a dovedit că aceștia ar avea faptic vreun acces de la cealaltă stradă, iar pârâții S. au acces printr-un garaj, însă diferența de nivel dintre terenuri, face ca accesul să fie dificil și limitat, adică insuficient pentru exploatarea locului înfundat, împrejurare care justifică menținerea servituții de trecere. De asemenea realizarea unui acces corespunzător din cealaltă stradă modificări de esență ale construcțiilor, care nici nu este cert că sunt posibile fără a se reconstrui practic în totalitate casele, ceea ce reprezintă o sarcină disproporționată pentru proprietari, care nu le poate fi impusă.
Așa fiind, trecerea proprietarilor din spatele curții peste imobilele de la stradă nu reprezintă nici un fel o favoare pentru aceștia, ci un drept legal, pe deplin justificat, iar tensiunea între proprietarii din curțile comune rezultată din exercitarea acestui drept nu justifică înlăturarea acestuia.
Sunt nefondate însă susținerile recurenților S. și B., în sensul stabilirii în favoarea acestora a unei servituți de trecere cu mașina. Astfel, dintotdeauna accesul acestora prin curtea comună la propria locuință a fost unul pietonal, pe . identificată prin raportul de expertiză în cauză. În plus, câtă vreme aceștia dețin garajul pe . au acces direct în locuință, își parchează mașina în garajul construit în acest scop. Nu pot fi reținute ca temei al stabilirii unei servituți de trecere cu mașina susținerile recurenților privind necesitatea asigurării accesului pompierilor sau al salvării în curte, deoarece, în caz de urgență aceste instituții au acces oriunde este posibil și necesar, fără a fi condiționați de existența unui drept de servitute în favoarea cazului la care intervin, constituind contravenții sau infracțiuni, conform legislațiilor specifice actele de împiedicare a intervențiilor acestora. La fel, pentru repararea rețelei de apă care trece prin curte sau efectuarea unor reparații la construcție, împrejurări eventuale, nu este necesară existența unei servituți de trecere permanente, fiind suficient acordarea unui drept de trecere temporar în vederea efectuării acestor intervenții, care poate fi pus în discuție doar atunci când se va ivi necesitatea concretă.
Situația de coproprietate forțată și perpetuă asupra nr. top. 249 a fost în mod corect reținută de instanța de fond, acest nr. top. având o suprafață totală de 233 mp, din care 65 mp sunt ocupați de . acesta mai există 2 magazii, iar în urma dezmembrării s-ar forma 5 loturi foarte mici, dintre care unul în mijloc, în stare de indiviziune, ca și cale de acces. În raport de aceasta, imobilul prezintă caracteristicile unei curți comune în indiviziune forțată, nejustificându-se partajarea acesteia în loturi infime, numai în ideea de partajare.
În raport de considerentele expuse, criticile aduse de recurenți hotărârii atacate se apreciază a fi nefondate, motiv pentru care în baza art.312 C.pr.civ. – recursurile se vor respinge ca nefondate.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată în recurs, față de soluția de respingere a recursurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile civile înaintate de recurenții S. E.-M., domiciliată în Oradea . ., B. V.-C., domiciliat în Oradea ., județul Bihor, S. M.-M., S. O., ambii domiciliați în Oradea ., ., domiciliați în Oradea ., . I., S. M., B. D. toți domiciliați în Oradea ., ., în contradictoriu cu intimații B. F.,, B. M., ambii domiciliați în Oradea ., ..11, județul Bihor M. L., M. I., ambii domiciliați în Oradea ., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 1214 din 26 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. T. S. D. C. F. I. C. D. C.
Red.jud. fond G. C.
Red.jud. recurs C. F.
Tehnoredactat CFI /DC, azi 18.03.2013
2 ex.
| ← Evacuare. Decizia nr. 243/2013. Tribunalul BIHOR | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
