Fond funciar. Decizia nr. 206/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 206/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 5404/40/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 206
Ședința publică din 19 februarie 2013
Președinte – A. D.
Judecător –L. L.
Judecător – B. G.
Grefier – T. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul reclamant R. V. în contradictoriu cu intimatele C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a . și C. Județeană de Stabilire a Dreptului de proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin Prefect, împotriva sentinței civile nr. 2165/30 martie 2012 pronunțată în dosarul nr._/193/2009 al Judecătoriei B., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat M. M. pentru recurentul R. V. lipsă, lipsind și celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-a depus la dosar precizări din partea recurentului cu privire la asistența juridică de la termenul de astăzi.
A. M. M. depune împuternicire avocațială din partea recurentului R. V..
Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente asupra acestuia.
A. M. M. pentru recurentul R. V. arată că instanța de fond a reținut în mod greșit că nu există cererea depusă de autorul R. Minah pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafețele de 0,18 ha teren la locul „Loc de casă C." și 0,36 ha teren arabil la locul „Malul G.", ambele pe raza localității Dracsini, corn. Bălușeni, jud, B.. Arată că există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate semnată și depusă de tatăl recurentului R. Minah și este înregistrată la C. locală Bălușeni la data de 22.03.1991 ( fila 30 dosar) în care se solicită și cele două terenuri incluse în suprafață totală de 7,98 ha ( 2,50 ha Făgăt, 0,50 ha Făgăt, 2,00 ha S., 20 prăjini Malul G. ( 0,36 ha), 14 prăjini C. (dar în teren găsită cu 0,18 ha), 42 pr. Hîrtoapa, 20 pr. Bîrlădeanca, 1,00 ha S., 20 pr. în podiș). Mai arată că motivarea instanței de fond este contradictorie pentru că, pe de o parte, se referă la lipsa cererii de reconstituire, iar pe de altă parte recunoaște faptul că adeverințele de proprietate, considerate acte provizorii premergătoare eliberării titlurilor de proprietate, reprezintă tocmai validarea propunerilor comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. Ori, C. locală Bălușeni, tocmai asta a realizat în virtutea legalității, eliberând această adeverință care trebuia să stea la baza eliberării titlului de proprietate, cu toate suprafețele de teren înscrise în aceasta, situație care nu s-a întâmplat. În al doilea rând arată că acțiunea în modificarea titlului de proprietate cu care a fost investită instanța este corect introdusă, iar practica judiciară în materie este constantă, pentru că ea se referă la greșeli sau erori materiale comise de către cei în drept. Această acțiune poate avea ca obiect radierea, înlocuirea, adăugirea sau modificarea unor date din titlul de proprietate, așa cum s-a solicitat. Nu a solicitat schimbarea amplasamentului sau o altă situație care să țină de procedura administrativ jurisdicțională, ci faptul că în titlu nu a fost trecută suprafața totală de 0,54 ha ( dispusă în cele două parcele) așa cum s-a solicitat prin cererea de reconstituire și s-a prevăzut în adeverința de proprietate. Prin respingerea acestei cereri, practic se încalcă dreptul de proprietate prin nerespectarea principiului restitutio in integrum așa cum a fost conceput de legea specială. Arată acest lucru cu atât mai mult cu cât se află în posesia acestor terenuri și nu a fost tulburat de nicio altă persoană în exercitarea acestui atribut
Titlul de proprietate a fost eliberat în anul 2002, iar punerea în posesie pentru cele două terenuri nu s-a mai efectuat din culpa Comisiei locale, astfel că, pentru a se simplifica situația, în mod greșit și artificial a fost aplicat procentul de reducere de 5%, deși nu mai avea acoperire legală față de disp. art. 9 alin. 2 din Lg. 18/1991. Acesta este și motivul pentru care a solicitat obligarea celor două comisii la punerea în posesie și respectiv, la emiterea unui nou titlu de proprietate complet față de mențiunile din adeverința de proprietate nr. 629/1991.
In primul rând, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza înscrierilor din registrele agricole și a actelor de veșnică vânzare (filele 46-57) după bunicii materni G. Ghe. C. și G. P., cât și după părinții recurentului R. Minah și A.. Terenul de 0,18 ha nu este trecut în titlu și nu poate fi confundat cu parcelele de teren din intravilan în tarlaua 54 și care adunate, însumează un singur trup de teren de 1,50 ha ( 1,4914) fânețe, arabil și curți construcții la locul „Făgăt" ) sau „F.") și care provine de la bunicii materni, având aceiași vecini la toate parcelele. La acest teren se mai adaugă suprafața de 1,4741 ha arabil identică cu p.c. 925/8 în tarlaua nr. 52 cu aceiași vecini din intravilan, dar aceasta este poziționată în extravilan ( de fapt, în realitate se află tot în intravilan, dar față de care nu am făcut opoziție). Prin urmare, terenul de la „Făgăt" este un singur trup de teren și are suprafața totală de 3,00 ha ( 2,9655 așa cum apare în titlu) și care nu se confundă cu terenul de 0,18 ha „Loc de casă C." situat la 1,5 km de „Făgăt cu vecini A. N. I., I. C-tin, M. Ghe și drum.
În al treilea rând se arată că nu se putea solicita nulitatea titlului de proprietate în virtutea disp. art III din Lg. 169/1997 pentru că obiectul unei asemenea acțiuni se referă la desființarea actelor de reconstituire sau de constituire, la transferurile de terenuri și actele de vânzare-cumpărare privind utilizări socio-culturale către terțe persoane, situație care nu este dată în speța de față. Mai arată că nu poate fi aplicabil nici art. 27 alin 2 indice 2 din Lg. 18/1991 prin care se stabilește obligația unei autorități administrative de a revoca actele nelegale, întrucât actele emise de comisiile de fond funciar, care sunt autorități publice cu activitate administrativ- jurisdicțională, sunt acte administrative care pot fi revocate, dar numai în anumite condiții. Arată că adresarea directă către C. locală de fond funciar, pentru ca această autoritate să dispună revocarea titlului de proprietate, trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții: existența titlurilor de proprietate în favoarea unor terțe persoane; titlurile de proprietate existente s-au emis în mod abuziv (legea are în vedere, în primul rând, situația în care terenurile ce fac obiectul dreptului de proprietate, atestat prin titlul contestat, puteau fi atribuite, cu respectarea fostului amplasament, către foștii proprietari); foștii proprietari dețineau, la data emiterii titlurilor, adeverințe de proprietate și erau în posesia terenurilor care formează obiectul titlului de proprietate emis terțului; titlurile de proprietate nu au intrat în circuitul civil ( Tratat privind legile fondului funciar V.T. ediția a IlI-a). Deci, interpretarea a fortiori a acestui text de lege făcută de instanța de fond încalcă legalitatea.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/193/2009 reclamantul R. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatele C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a . și C. Județeană de Stabilire a Dreptului de proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin Prefect, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,18 ha intravilan ce nu a fost înscris în titlul de proprietate nr._/27.09.2002 emis pe numele autorului său R. C. Minah.
În motivare reclamantul a arătat că autorului său, defunctul R. C. Minah, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7,92 ha teren situat pe teritoriul satului Draxini jud. B., fiindu-i emis în acest sens titlul de proprietate nr._/27.09.2002 în care s-a omis înscrierea suprafaței de 18 ari care i se cuvine conform registrului agricol și adeverinței nr. 629/10.09.1991.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri, și anume: titlul de proprietate nr._/27.09.2002, adeverința nr. 629/10.09.1991, planșe reprezentând loturile înscrise în titlul de proprietate nr._/27.09.2002, acte de stare civilă, adrese emise de C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a . agricol, act de proprietate ale defunctului Gheță Gh. Cost.din anul 1929 act de vindere cumpărare încheiat la data de 27 sept. 1912, act de vindere cumpărare încheiat la data de 18 noiembrie 1912, act de vindere cumpărare încheiat la data de 31 ianuarie 1928, testamentul defuncților soți G. G. și Z. G., testamentul autentificat sub nr. 197/1997.
Legal citată, C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a . a arătat că, autorului reclamantului care a solicitat prin cererea 1939/22.03.1991 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,27 ha teren situat pe raza comunei Bălușeni i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafața de 7,27 ha, deși în registrului agricol din anii 1956-1958 R. C. Minah figura cu suprafața totală de 3,27 ha.
În dovedire, intimata a depus la dosar cererea 1939/22.03.1991 formulată de R. C. Minah (fila 30 ds.), copie a filei din registrul agricol în care este înscris rolul autorului petentului, (fila 31 ds.), extras din planul cadastral a satului Draxini pe care sunt evidențiate proprietățile defunctului R. Minah.(fila 61 ds.)
Prin precizările formulate la data de 18 ianuarie 2010, petentul a arătat că după decesul părinților săi a rămas prin moștenire 7,92 ha iar potrivit actelor de proprietate, acestora ar fi trebuit să li se reconstituie 9,02 ha teren agricol, diferența reprezentând moștenire de pe urma defunctului Ghiata Ghe. C., bunicul matern, astfel că solicită instanței restituirea diferenței de teren.
Prin precizările formulate la data de 18.03.2010 (fila 80 ds.), petentul a arătat că în titlul de proprietate nr._/27.09.2002 nu s-a înscris suprafața de 0,18 ha care îi aparține de drept, fiind menționat în adeverința nr. 629/10.09.1991, reclamând pe de o parte o . aspecte care privesc necorelarea suprafețelor de teren înscrise în titlul de proprietate nr._/27.09.2002 și amplasamentul faptic al acestora, iar pe de altă parte, neînscrierea în titlul de proprietate nr._/27.09.2002 a suprafețelor de teren dobândite de bunicii materni în temeiul Legii 197/1945.
Ulterior, la data de 17.02.2012, (fila 11 ds.) reclamantul a solicitat instanței modificarea parțială a titlului de proprietate nr._/27.09.2002 în sensul înscrierii suprafeței de 0,18 ha teren la locul numit „loc de casă C.” situat în intravilanul satului Dracsini . suprafeței de 0,36 ha teren la locul numit „Malul G.” din extravilanul aceleași localități, obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar a . în posesie a petentului cu aceste suprafețe de teren, să întocmească și să înainteze documentația Comisiei Județene B. și obligarea Comisiei Județene B. să emită titlu de proprietate.
În susținerea acestei cereri, reclamantul a arătat că atât suprafața de 0,18 ha cât și suprafața de 0,36 ha teren au format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate alături de alte parcele, în urma cererii depuse de R. Minah în termenul prevăzut de Legea 18/1991, aceste terenuri regăsindu-se în adeverința de proprietate nr. 629/10.09.1991. Petentul subliniază că diferența de teren preluată de CAP provine de la bunicii materni G. Ghe C. și G. P. care au locuit în aceeași gospodărie cu părinții petentului.
Prin decizia civilă nr. 847 R pronunțată la data de 26 octombrie 2011, în dosar_/193/2009, reținând că petentul „nu este contra pentru a fi convocați în instanță” moștenitorii defunctului R. C. Minah, Tribunalul B. a casat încheierea de ședință din 21 aprilie 2010 (fila 99 dosar) prin care a fost suspendată judecata în temeiul art. 155 ind.1 Cod procedură civilă, dispunând continuarea judecării cauzei.
Deși petentul R. V. nu a arătat în mod expres că nu înțelege să cheme în judecată și ceilalți beneficiari ai dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate nr._/27.09.2002, dimpotrivă, precizând că nu este cazul introducerii în cauză a celorlalți moștenitori (fila 68 dosar), dând eficiență dispozițiilor art. 315 al.1 din Codul de procedură civilă, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimați a numiților R. C. și R. C..
Legal citați pârâții nu s-au prezentat în instanță, nu au formulat întâmpinare, și nu și-au exprimat în nici un fel opinia față de acțiunea reclamantului.
Judecătoria B., prin sentința civilă nr. 2165/30 martie 2012, a respins acțiunea formulată .
În motivele soluției adoptate, a reținut instanța de fond reținând că nu există nici un text în cuprinsul legilor fondului funciar în temeiul căruia reclamantul să se adreseze direct instanței de judecată pentru a obține modificarea întinderii suprafețelor de teren reconstituite și predate deja în temeiul unui titlu de proprietate.
Astfel, s-a evocat în continuare faptul că reclamantul nu a înțeles să solicite „nulitatea” titlului de proprietate nr._/27.09.2002, totală sau parțială și să-și întemeieze acțiunea pe vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de această lege, el neavând altfel deschisă calea directă a unei acțiuni în justiție pentru a se dispune „modificarea titlului” și având posibilitatea să se adreseze cu o astfel de cerere Comisiei locale de fond funciar, și să aprecieze, în funcție de circumstanțele cauzei, dacă se impune revocarea sau modificarea unui titlu de proprietate cu privire la amplasamentul și întinderea suprafețelor de teren reconstituite prin acesta și să formuleze propuneri în acest sens către C. județeană, fiind astfel deschisă calea unei acțiuni în justiție împotriva hotărârii Comisiei județene.
A mai arătat instanța de fond că un argument în acest sens îl constituie art. 27 alin. 22) din Legea nr. 18/1991, în sensul că, dacă comisiile de fond funciar au posibilitatea de a revoca titluri de proprietate emise abuziv altor persoane decât foști proprietari, cu atât mai mult comisiile de fond funciar au posibilitatea de a revoca sau modifica (în esență, reprezintă același lucru) titluri de proprietate sub aspectul amplasamentelor și întinderii suprafețelor atribuite anterior, dacă se constată că nu s-au respectat cerințele legii cu privire la aceste aspecte.
Pe de altă parte, a reținut instanța fondului că, pentru a beneficia de dreptul de reconstituire în baza legii 18/1991 este necesară formularea unei cereri scrise, excluzându-se de către legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu, regula de principiu reglementată de art. 11 din legea 18/1991 impunând soluția că în patrimoniul celor îndreptățiți nu se naște un drept de proprietate ope legis ci doar vocația la reconstituirea dreptului de proprietate.
Ori, a arătat în continuare judecătorul în considerente că prin neformularea cererii de reconstituire în interiorul acestui termen de decădere, partea pierde însuși dreptul său subiectiv civil la reconstituirea, în condițiile legii, a dreptului de proprietate, acest termen reprezentând așadar un termen de decădere materială și că din probele administrate în cauză, nu rezultă că a existat o împrejurare mai presus de voința reclamantului care să-l împiedice la un astfel de demers, dimpotrivă acesta arătând că în ceea ce privește suprafața de 0,18 ha și suprafața de 0,36 ha teren situat pe raza comunei Bălușeni în locurile denumite „Loc casă C.” și „Malul G.” nu a formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în condițiile legilor succesive ale fondului funciar.
Recursul declarat este întemeiat pentru cele ce urmează:
În ceea ce privește posibilitatea ca o persoană să se adreseze direct instanței de judecată în vederea modificării unui titlu de proprietate fără a fi condiționată de o nouă procedură administrativă ci comisiile de fond funciar, Tribunalul B. apreciază că legiuitorul i-a recunoscut acest drept persoanei îndreptățite, întrucât nu a inserat nici o prevedere prin care să interzică calea directă la instanță spre deosebire de solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru care a stipulat expres că la instanță poate ataca doar hotărârea nefavorabilă emisă de C. Județeană de fond funciar care rezolvă administrativ pretenția de reconstituire a terenului.
În cea ce privește considerentele soluției instanței de fond prin care s-a reținut inexistența reconstituirii în proprietate a terenurilor pentru care s-a solicitat modificarea suprafeței de teren înscrisă în titlul de proprietate, precum și a solicitărilor în termen vizând reconstituirea acestui drept, Tribunalul B. constată că în speță este o altă situație de fapt decât cea arătată.
Astfel prin cererea adresată comisiei locale Bălușeni nr. 1939/22 martie 1991 )f. 30 fond), autorul reclamantului, respectiv R. C. Minah a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 20 prăjini la „Malul G.” și 14 prăjini în „Corbeanca”, iar conform înscrierilor (verso) de pe adeverința provizorie de proprietate nr. 629/10 sept. 1991 (f. 39 ds.) suprafațele de 36 de ari din amplasamentul „Malul G.” și 18 ari „loc casă C.” a fost reconstituită încă din anul 1991 în suprafața „de primit” în total de 8,34 ha, prin titlul de proprietate nr._/27 sept. 2002 (f. 41 ds. fond), fiindu-i atribuită o suprafață de 7,92 ha, dată fiind aplicarea coeficientului de reducere corespunzător de 5%. De altfel, în precizările scrise depuse în ședința din 17 feb. 2012 (f. 111 ds. fond), reclamantul a arătat că cele două suprafețe de teren „formează obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, alături de alte parcele de teren, în urma cererii depuse de tatăl său, R. Minah, în termenul prevăzut d4e legea nr. 18/1991 și care se regăsesc în adeverința de proprietate nr. 629/1991 (f 6 ds). fapt ce rezultă din analiza actelor depuse.
În concluzie, câtă vreme reclamantul a dovedit că s-a solicitat reconstituirea celor două terenuri în litigiu la apariția Legii 18/1991, care se află înscrise în adeverința provizorie de proprietate emisă în 1991, dar nu se regăsesc în titlul de proprietate, iar o acțiune directă la instanță în vederea corectării amplasamentului sau completării suprafeței atribuite efectiv cu terenurile reconstituite anterior emiterii sale nu este interzisă de legiuitor, Tribunalul B. va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, făcând aplicarea prevederilor art. 312 Cod procedură civilă.
Cu această ocazie se va pune în discuția părților, necesitatea administrării probei cu expertiza cadastrală care să identifice amplasamentele solicitate în anul 1991 prin cererea dresată de autorul reclamantului Comisiei locale de fond funciar, cele reconstituite și respectiv înscrise în titlul de proprietate, în patrimoniul cărei persoane se aflau înainte de cooperativizare terenurile în litigiu, care sunt actualii deținători, dacă există alte titluri în care s-au înscris, aspecte pentru care se va putea suplimenta probatoriul administrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de R. M. V. împotriva sentinței civile nr. 2165/30 martie 2012 a Judecătoriei B..
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER,
A. D. L. L. B. G. T. R.
Red. AD – 30.04.2013
Jud fond AE
Tehnored. TR- 2 ex/21.05.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 86/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Pretenţii. Decizia nr. 1009/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
