Obligaţie de a face. Decizia nr. 50/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 3991/193/2012
Dosar nr._ Obligația de a face
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA – I – CIVILĂ
DECIZIA NR. 50 A
Ședința publică din 12 martie 2013
Președinte - A. M.
Judecător - A. C.
Grefier - A. E.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de pârâtul V. C. C., în contradictoriu cu reclamanta intimată . B., împotriva sentinței civile nr.8084 din 14 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc ambele părți.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect obligația de a face, cauza se află primul termen de judecată, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Se constată la dosar a fost depusă, prin intermediul registraturii, taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel, respectiv chitanța nr._ din 08.03.2013 în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil, de față;
Prin sentința civilă nr. 8084 din 14.11.2012 Judecătoria B. a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamant S.C. M. C. S.A. B., în contradictoriu cu pârâtul V. C..
A obligat pârâtul să permită accesul persoanelor împuternicite de către reclamant în imobilul situat în mun. B., ., ., pentru închiderea și sigilarea instalațiilor individuale de utilizare a energiei termice.
A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 8,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru de 8 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată în data de 20.03.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamantul S.C. M. C. S.A., în contradictoriu cu pârâtul V. C., a solicitat instanței să oblige pârâtul să permită accesul persoanelor împuternicite de reclamant în interiorul apartamentului proprietatea pârâtului, apartament care este racordat la sistemul centralizat de termoficare, pentru a proceda la deconectarea acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare, respectiv blindarea caloriferilor din apartament.
În susținerea cererii, se arată că reclamantul, în calitate de furnizor de energie termică, a încheiat cu pârâtul V. C., în calitate de consumator, convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică, care reprezintă anexa 4 la contractul de furnizare a energiei termice nr. 54T/01.10.2010, încheiat cu Asociația de proprietari nr. 54, din care aceasta face parte, în baza căreia i s-a furnizat agent termic.
Motivat de neplata la termen a facturilor restante și având în vedere prevederile art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 325/2006, art. 6 pct. 10 lit. a) din contractul nr. 54T/01.10.2010 încheiat cu Asociația de proprietari nr. 54 B. și art. 4 lit. c) din Convenția nr. 54T/237/01.10.2010, reclamantul a informat pârâtul că va proceda la sistarea furnizării energiei termice dacă în termen de 5 zile de la comunicarea preavizului de suspendare a energiei termice nu va achita sumele datorate.
Se arată că, pârâtul a fost somat conform preavizului de sistare a furnizării energiei termice despre obligativitatea achitării facturilor restante, așa cum reiese din procesul verbal de constatare, menționându-se că a fost găsit la domiciliu precizând că va achita suma datorată, dar acesta nu și-a respectat obligația de plată, efectuând doar plăți parțiale.
Se arată că, reclamanta a învederat că pârâtul nu a permis accesul în interiorul apartamentului, proprietate a sa, pentru a proceda la sistarea furnizării serviciului și întrucât nu există posibilitatea de a întrerupe serviciul în alt mod decât cel arătat anterior datorită sistemului pe verticală al instalațiilor de distribuire a energiei termice iar pârâtul acumulează din ce în ce mai multe datorii, a fost nevoit să formuleze prezenta cerere.
Se arată că, legal citat, pârâtul V. C. nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
Din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că între reclamantul S.C. M. C. S.A., în calitate de furnizor, și Asociația de proprietari nr. 54 B., utilizator, s-a încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 54T/01.10.2010,că din această asociație face parte și pârâtul V. C., care figurează ca proprietar al imobilului situat în mun. B., ., .. C, ., iar potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și ale art. 7 pct. 2 din Ordinul nr. 483/2008, furnizorul de energie termică are obligația să încheie cu beneficiarii convenții de facturare individuală a consumurilor de energie termică.
Se arată că potrivit art. 4 lit. a) și b) din convenție, S.C. M. C. S.A. are dreptul de a factura și încasa lunar contravaloarea serviciilor furnizate, precum și de a calcula și încasa penalitățile de întârziere în cazul neachitării facturilor la termen, conform prevederilor legale, iar potrivit art. 7 lit. a) din convenție, consumatorul are obligația de a achita integral și la termen contravaloarea facturilor emise, iar încălcarea obligației de plată de către pârât cu mai mult de 30 de zile de la data expirării termenului de plată a facturilor se sancționează prin dreptul furnizorului de a solicita în instanță recuperarea debitelor cu închiderea și sigilarea instalațiilor individuale de utilizare a energiei termice.
Conform fișei analitice depuse la dosar, instanța constată că pârâtului i se impută neplata facturilor emise începând cu luna 31.10.2010, iar pârâtul nu a făcut dovada plății debitului din facturi sau a stingerii lui în orice alt mod de stingere a obligațiilor, în condițiile în care dovada plății revine pârâtului.
Se reține că, în cazul în care consumatorul refuză accesul pe proprietatea sa, furnizorul are dreptul să solicite în instanță accesul pe proprietatea consumatorului pentru închiderea și sigilarea instalațiilor individuale de utilizare a energiei termice, potrivit art. 4 lit. c) din convenție, clauza fiind în acord cu prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 325/2006, potrivit căreia utilizatorii de energie termică au obligația de a permite accesul operatorului care are și calitatea de furnizor la instalațiile de utilizare a energiei termice aflate în folosința sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcționării și integrității acestora ori pentru debranșarea/deconectarea instalațiilor în caz de neplată sau de avarie.
Față de cele arătate, reținând că reclamantului i se cauzează un prejudiciu prin furnizarea energiei termice a cărei contravaloare nu este achitată de către pârât, precum și faptul că pârâtul a refuzat colaborarea cu reprezentații reclamantului în vederea debranșării pe cale amiabilă și nici nu a probat îndeplinirea obligației sale de plată,prima instanță apreciază cererea reclamantului drept una întemeiată și o admite, obligând la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel pârâtul V. C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu a refuzat debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire, ci dimpotrivă, când a fost anunțat că este în pericol de debranșare a făcut tot posibilul și a achitat unele dintre datorii și solicită pe această cale ca . plățile pe care le-a făcut în ultimul an, arătând că nu a fost de rea credință, neplata datorându-se neputinței de a achita facturile restante.
Intimata . B. nu a trimis reprezentant în instanță și nici nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând apelul, Tribunalul apreciază că acesta este întemeiat.
În examinarea apelului, Tribunalul reține că, într-adevăr, în cauză, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui refuz explicit în ce privește măsura de debranșare de la rețeaua de alimentare cu energie termică a debitorului, iar din procesul verbal depus în copie de către reclamantă la dosarul cauzei (fila 15 dosar fond) nu rezultă faptul că la momentul întrevederii dintre reprezentantul reclamantei și pârâtul debitor s-ar fi discutat și aspecte legate de posibilitatea unor eventuale măsuri de debranșare a acestuia sau consemnarea unui refuz expres din partea pârâtului sub acest aspect, ci au fost consemnate doar o . aspecte legate de achitarea unor părți din debitul datorat, în sumă de 700 lei, la acel moment.
Or, existența unor mențiuni exprese legate de oportunitatea unor astfel de măsuri extreme nu poate fi dedusă de instanță prin simpla întocmire a unui proces-verbal de constatare și nu suplinește condiția implicită a legii prevăzută la art.38 al. 1 lit. c din Legea nr. 325/2006 și art. 4 lit. c din Convenția individuală încheiată cu pârâtul, aceea de a exista un refuz de debranșare din partea debitorului.
În aceste împrejurări, cum în apel pârâtul însuși a invocat practic aceleași aspecte legate de lipsa unui refuz de debranșare, afirmând că s-a străduit în continuare pentru a achita o parte din datorii și cum reclamanta deși a fost citată cu copia acțiunii și cu solicitarea expresă a pârâtului apelant de a face dovezi legate de plățile făcute, fără ca instanța să primească un răspuns prin întâmpinare în acest sens, constată că, în cauză nu s-au îndeplinit într-adevăr cerințele impuse de lege în vederea debranșării, admite apelul pentru motivele arătate și respinge acțiunea ca nefondată.
Pentru aceste
motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul V. C. C. din B., ., ., ., împotriva sentinței civile nr.8084 din 14 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., în contradictoriu cu reclamanta intimată . B. cu sediul în B., ., județul B..
Modifică, în tot, sentința apelată, în sensul că respinge, ca nefondată, acțiunea reclamantului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 12 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
A. M. A. C. A. E.
Red. A.C./20.05.2013
Jud. M. R.
Dact. A.E./22.05.2013
Ex. 4
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 51/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
