Partaj judiciar. Decizia nr. 214/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 214/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 3806/193/2011
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 6 martie 2014
Președinte – A. C.
Judecător – D. M.
Judecător – A. M.
Grefier – F. A. – M.
DECIZIA NR. 214 R
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul-reclamant N. M., N. M., V. (N.) C., N. L., N. P., în contradictoriu cu pârâții intimați C. C., Ț. N., D. A., Ț. I., împotriva sentinței civile nr. 4695 din 06 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect partaj succesoral, anulare act.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședință publică din 27 februarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea, pentru astăzi, 6 martie 2014.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de recurs de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 25.03.2011, reclamanta N. M. a chemat în judecată pe pârâții C. C. și Ț. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 2,82 ha înscrisă în TP nr._/30.11.2003, suprafață rămasă de pe urma socrilor și, respectiv, a soțului defunct al petentei, să dispună totodată obligarea moștenitorilor defunctelor Ț. E. și C. P. a aduce la masa de partaj suprafețele de 5100 mp și, respectiv, de 5600 mp, suprafețe ce urmează a fi împărțite. În cele din urmă, reclamanta a solicitat anularea Certificatului de moștenitor nr. 318/22.04.1992. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că defuncții săi părinți socri, N. E. și N. G., au avut patru copii, respectiv: N. I. (soțul său), cu patru descendenți – L. M., N. L., N. P., N. C.; C. P. – cu moștenitorul C. C., Ț. E. – cu moștenitorul Ț. M.; N. C. – decedat fără copii. Potrivit Legii nr. 18/1991, de pe urma autorilor inițiali s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,82 ha. În timpul vieții, defuncții au înzestrat pe cele două fiice, cu suprafețele indicate în petit. A mai arătat reclamanta că de pe urma defunctei N. E. s-a eliberat Certificatul de moștenitor nr. 908/23.01.1978, cu privire la un imobil casă și la suprafața de 250 mp, moștenitor acceptant fiind numitul N. C.. De pe urma defunctului N. C. s-a eliberat Certificatul de moștenitor nr. 3118/22.04.1992, în favoarea numitei C. P.. A susținut reclamanta că nu a avut cunoștință despre acest certificat, întrucât nu a fost citată pentru dezbaterea succesiunii.
În dovedire, la dosar s-au depus înscrisuri, reclamanta solicitând și administrarea probei testimoniale și cu expertiză.
Pârâtul C. C. a formulat întâmpinare (fila 39), solicitând respingerea acțiunii, în ceea ce privește aducerea la masa de partaj a suprafeței de 5600 mp, anularea Certificatului de moștenitor nr. 318/22.04.1992 și plata cheltuielilor de judecată.
A arătat pârâtul că reclamanta, în calitate de noră a autoarei N. E., nu are vocație de moștenitor, drept la moștenire având doar fiicele sale, persoane care nu au formulat însă cerere de reconstituire, potrivit Legii nr. 18/1991. Prin urmare, înscrierea în titlu a reclamantei s-a realizat cu încălcarea legii. Arată pârâtul că Certificatul de moștenitor nr. 318/22.04.2011 a fost eliberat cu respectarea regulilor în materie, la dezbaterea succesiunii fiind citați toți moștenitorii defunctului N. I., care au renunțat însă la succesiunea autorului N. C.. D. urmare, casa și terenul în suprafață de 2358 mp nu se includ în masa de bunuri ce face obiectul succesiunii def. N. C./N. E.. A mai susținut pârâtul că, drept dovadă a bunei sale credințe, ar fi de acord ca reclamanta să păstreze suprafața de 1,24 ha pe care o deține în prezent, cu condiția ca moștenitorii defunctei Ț. să nu solicite, la rândul lor, drepturile provenite de la bunici. A solicitat pârâtul obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va avansa în cauză.
În dovedire, la dosar s-au depus înscrisuri.
La termenul din data de 12.09.2011, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a cererii de anulare a certificatului de moștenitor, excepție respinsă ca rămasă fără obiect, la termenul din data de 06.10.2011, când reclamanta și-a precizat acțiunea, arătând că solicită doar raportarea terenurilor și ieșirea din indiviziune.
La primul dintre termenele menționate, au fost introduși în cauză, drept moștenitori ai defunctei Ț. E., pârâții Ț. I., Ț. N. și D. A., fiind scos din cauză pârâtul Ț. M..
La termenul din data de 01.11.2011, numitele L. M., V. C., N. L. și N. P. au formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând anularea Certificatului de moștenitor nr. 318/22.04.1992.
Au arătat intervenientele, în motivare, că la decesul bunicilor lor, trei dintre descendenții acestora au renunțat la moștenire (cu privire la casă și la terenul aferent) în favoarea fratelui N. C.. În data de 8.02.1992, acesta din urmă a decedat, moștenitori rămânând surorile sale și descendenții fratelui predecedat, respectiv intervenientele din cauză, prin reprezentare. Arată acestea din urmă că nu au avut cunoștință despre procedura de dezbatere succesorală până în anul 2011, că nu au renunțat la moștenire, mai ales că au o situație materială dificilă și că dorința bunicilor a fost aceea ca imobilul casă să revină tatălui lor.
În replică, pârâtul C. C. (fila 134) a învederat că mama sa a moștenit imobilele ca urmare a recunoașterii, de către ceilalți succesori, a faptului că doar ea s-a îngrijit, în ultimii ani ai vieții acestora, de autorii N. E. și N. C., organizând totodată funeraliile și pomenirile creștin-ortodoxe. A mai arătat pârâtul că nu sunt reale susținerile potrivit cărora bunica sa ar fi dorit ca imobilul să revină tatălui intervenientelor și că acestea din urmă beneficiază de o situație materială mai bună decât a sa.
La termenul din data de 06.04.2012, reclamanta a formulat o completare la acțiune, solicitând aducerea, la masa de partaj, și a următoarelor terenuri: 5900 mp, 6500 mp în Ș. Răuseni, 7200 mp în ., 9800 mp în . către moștenitorii def. Ț. E.), 5600 mp, 16.500 mp + 1000 mp în ., 7200 mp în sola Pe Domneasa (de către moștenitorii def. C. P.). A susținut reclamanta că a recunoscut aceste suprafețe în timpul verificărilor realizate de expert, suprafețe care au aparținut socrilor săi și cu care au fost înzestrate cele două fiice ale autorilor.
Pârâții D. A. și Ț. I. au arătat că înțeleg să cedeze drepturile proprii pârâtului C. C. (filele 264, 277).
Pârâtul Ț. N., legal citat, nu a formulat apărări scrise și nici nu s-a prezentat în instanță.
La solicitarea părților, în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială (fila 258, 276) și proba cu expertize tehnice de specialitate – exp. C. E. (fila 159 și urm., 231 și urm.) și exp. G. A. (fila 205 și urm., 256 și urm.) Din oficiu, instanța a solicitat relații de la OCPI B. și de la Primăria Răuseni.
Prin concluziile scrise, reclamanta și intervenientele au solicitat anularea certificatului de moștenitor, împărțirea în cote de ½ a casei și a suprafeței de 2358 mp, aducerea la masa de partaj a tuturor înzestrărilor și partajarea acestora și a terenului din titlul comun, pârâților urmând a le reveni suprafețele din titlurile proprii, iar reclamantei și intervenientelor – suprafața de 2,82 ha din TP_, cu obligarea acestora la sulte. În privința imobilului casă, se solicită atribuirea către pârâtul C. C., acesta urmând a fi ținut la plata sultei corespunzătoare.
Prin sentința civilă nr. 4695 din 06 iunie 2012, Judecătoria B. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta N. M., în contradictoriu cu pârâții C. C.,, Ț. N., D. A., și Ț. I..
A respins cererea de intervenție formulată de numitele L. M.,, V. C., N. L. și N. P..
A constatat că părțile din acțiunea principală, în calitate de succesori în drepturi ai defunctei N. E., se află în stare de indiviziune, în cote de ¼, cu privire la terenurile înscrise în TP_/30.11.2003 (2358 mp intravilan - pc 48, 2100 mp extravilan - pc 197/285 și 198/29 – trup comun, 5500 mp extravilan - pc 199/10 și 198/30 – trup comun, 5000 mp extravilan - pc 202/60, 1100 mp extravilan - pc 202/59, 6800 mp extravilan - în pc 534/37, 535/37 și 536/37 – trup comun, 3600 mp extravilan - pc 239/10, 252/24, 254/5, 255/4 – trup comun, 1742 mp extravilan - pc 224/71), TP nr._//04.07.2003 (5600 mp înscrisă în pc 419/17, 410/2, 402/1, înglobată în suprafața de 21.269 mp extravilan) și TP nr._/30.06.2004 (5900 mp înscrisă în pc 285/28), terenuri în valoare totală de 23.322 lei.
A dispus ieșirea părților din indiviziune.
A atribuit reclamantei N. M. (care este îndreptățită, potrivit cotei de 1/4, la o valoare de 5830,5 lei), terenuri în valoare de 6.882 lei, înscrise în titlul comun:
- suprafața de 786 mp intravilan, pc 48, evidențiată în schița topo de la fila 173 (lot 3, hașurat violet), în valoare de 2358 lei;
- suprafața de 6800 mp extravilan, trup comun în pc 534/37, 535/37 și 536/37, evaluată la 2958 lei, evidențiată în schița de la fila 169;
- suprafața de 3600 mp extravilan, în pc 239/10, 252/24, 254/5, 255/4 – trup comun, evaluat la 1566 lei, evidențiată în schița de la fila 170.
A atribuit pârâtului C. C., moștenitorul defunctei C. P. și al defunctului N. C. (îndreptățit, potrivit cotei însumate de 1/2, la o valoare de_ lei), terenuri în valoare de 10.756 lei, înscrise în titlul comun și în titlul propriu:
- suprafața de 786 mp intravilan, pc 48, evidențiată în schița topo de la fila 173 (lot 1, hașurat roșu), în valoare de 2358 lei;
- suprafața de 2100 mp extravilan, pc 197/285 și 198/29 – trup comun, evaluată la 914 lei, evidențiată în schița de la fila 165;
- suprafața de 5500 mp extravilan, pc 199/10 și 198/30 – trup comun, evaluat la 2393 lei, evidențiată în schița topo de la fila 166.
- suprafața de 1100 mp extravilan din pc 202/59, evaluată la 480 lei, evidențiată în schița de la fila 168;
- suprafața de 5000 mp extravilan, pc 202/60, evaluată la 2175 lei, evidențiată în schița de la fila 167;
- suprafața de 5600 mp înscrisă în TP nr._//04.07.2003, în pc 419/17, 410/2, 402/1, înglobată în suprafața de 21.269 mp extravilan, evaluată la suma de 2436 lei.
A atribuit pârâților Ț. I., Ț. N. și D. A., moștenitorii defunctei Ț. E. (îndreptățiți, potrivit cotei de 1/4, la o valoare de 5830,5 lei), în indiviziune, terenuri în valoare totală de 5.684 lei, înscrise în titlul comun și în titlul propriu:
- suprafața de 786 mp intravilan, pc 48, evidențiată în schița topo de la fila 173 (lot 2, hașurat verde), în valoare de 2358 lei;
- suprafața de 1742 mp extravilan, pc 224/71, evaluată la 760 lei, evidențiată în schița de la fila 171;
- suprafața de 5900 mp înscrisă în TP nr._/30.06.2004, în pc 285/28, evaluată la suma de 2566 lei, evidențiată în schița topo de la fila 172.
A constatat că reclamanta datorează celorlalte părți, cu titlu de sulte, suma de 905 lei (pârâtului C. C.) și, respectiv, suma de 146,5 lei (moștenitorilor Ț.).
A constatat că pârâtul C. C. datorează reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 750 lei.
A constat că pârâții Ț. I., Ț. N. și D. A. datorează reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 375 lei.
A compensat datoriile reciproce ale părților și, urmare a acestei operațiuni:
A obligat reclamanta să achite pârâtului C. C. o diferență de sultă în cuantum de 155 lei.
A obligat pârâții Ț. I., Ț. N. și D. A. să achite reclamantei suma de 228,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că de pe urma autoarei N. E., decedată în data de 26.11.1977, s-a eliberat Certificatul de moștenitor nr. 908/23.01.1978 (fila 7), cu privire la imobilele casă, bucătărie și suprafață de 250 mp situate în ., bunuri care au revenit în exclusivitate fiului N. C., ceilalți trei copii rămânând străini de succesiune (N. I., C. P. și Ț. E.).
În data de 05.02.1983, a decedat numitul N. I., soțul reclamantei din pricina de față, cu privire la succesiunea sa eliberându-se Certificatul de moștenitor nr. 500/21.06.1983 (fila 114), document prin care au fost instituiți drept succesori soția supraviețuitoare și cele patru fiice: N. M., N. M., N. L., N. C. și N. P..
În urma decesului înregistrat în data de 08.02.1992, al numitului N. C., s-a emis Certificatul de moștenitor nr. 318/22.04.1992, cu privire la imobilele casă și teren aferent în suprafață de 2358 mp, bunuri moștenite prin Certificatul nr. 908/1977, de la autoarea N. E.. Bunurile în discuție au revenit, în mod exclusiv, surorii C. P., ceilalți succesibili ai defunctului, respectiv Ț. E. – soră și L. (N.) M., N. L., N. C. și N. P. – nepoate de frate, înțelegând să renunțe la succesiune, potrivit declarațiilor înregistrate sub nr. 145-149 din 1992.
Potrivit documentelor aflate la dosar, de pe urma defunctei C. P. a rămas drept moștenitor fiul acesteia, pârâtul C. C., iar de pe urma defunctei Ț. E. – pârâții Ț. I., Ț. N. și D. A. (fila 49).
Prin Titlul de proprietate nr._/30.11.2003 (fila 5), eliberat pe numele C. P., N. M., N. C. (în fapt – C., potrivit precizărilor Primăriei Răuseni – fila 59) și Ț. E., s-a restituit suprafața de 28.200 mp pe raza localității Răuseni, intravilan (2358 mp) și extravilan (25.842 mp), suprafață care a aparținut autoarei N. E. și cu privire la care au formulat cerere de reconstituire toți cei patru titulari (filele 60, 61, 62, 72), inclusiv nora N. M., reclamanta din dosarul de față.
A mai reținut prima instanță că la apariția Legii nr. 18/1991, erau decedați atât autoarea N. E. cât și fiul acesteia, N. I., reclamanta avea statutul de moștenitoare a soțului său defunct și, astfel, posibilitatea de a valorifica drepturile ce ar fi aparținut acestuia, inclusiv dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate al autoarei inițiale, sens în care a și acționat. Pe de altă parte, se impune a se preciza că, de vreme ce pârâtul C. C. ori ceilalți descendenți ai defunctei N. E. nu au solicitat și nu au obținut înlăturarea, din titlul comun, a reclamantei, instanța este ținută să rețină mențiunile din respectivul act și să constate că această din urmă parte are calitatea de coindivizar, cu privire la terenurile ce au aparținut soacrei sale.
A mai reținut prima instanță că nu același lucru se poate spune despre interveniente, respectiv despre fiicele defunctului N. I., persoane care nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și care nu au valorificat, astfel, dispozițiile Legii nr. 18/1991, relative la repunerea în termenul de opțiune succesorală (față de succesiunea bunicii).
Cu privire la acest ultim aspect, a mai precizat prima instanță că, odată acordată și valorificată posibilitatea obținerii proprietăților unui autor față de moștenirea căruia, inițial, succesibilii au rămas străini, acești succesibili, împreună cu eventualii acceptanți inițiali, se găsesc în situația de a exercita în indiviziune dreptul de proprietate al autorului lor, cu privire la toate bunurile din masa succesorală, inclusiv acelea pentru care a existat o dezbatere a succesiunii, anterior apariției Legii nr. 18/1991. Altfel spus, pentru cauza de față, cele patru persoane înscrise în titlul de proprietate, personal ori prin moștenitorii lor, se află în stare de indiviziune cu privire la întreaga suprafață de 28.200 mp pentru care a operat reconstituirea, inclusiv cu privire la cei 250 mp care au constituit obiect al Certificatului de moștenitor nr. 908/23.01.1978.
A mai reținut instanța că, deși în certificatul emis de pe urma defunctului N. C. este indicată o suprafață de 2358 mp, adică suprafața înscrisă în prezent în titlul comun de proprietate (în intravilan), în respectivul certificat există și mențiunea expresă a moștenirii terenului de la autoarea N. E., situație în care diferența de la 2358 mp la 250 mp apare ca rezultat al diferențelor de regim juridic existente la data emiterii celor două certificate de moștenitor (deși autoarea N. E. deținea întreaga suprafață de 2358 mp, regulile aplicabile în anul 1978 excludeau posibilitatea transmiterii a mai mult de 250 mp), iar nu ca efect al dobândirii, personal de către defunctul N. C., și a unor alte imobile față de cele moștenite de la mama sa.
În ceea ce privește celelalte terenuri pentru care s-a solicitat ieșirea din indiviziune, respectiv suprafețele înscrise în TP_/04.07.2003 (fila32), emis pe numele C. M., și TP_/30.06.2004 (fila 34), emis pe numele Ț. M., instanța a reținut, cu titlu de premisă, că potrivit dispozițiilor art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991, cererea de reconstituire formulată în condițiile acestei legi reprezintă un act de acceptare a moștenirii fostului proprietar și că acest act de acceptare se extinde asupra întregului teren aflat la momentul cererii, în patrimoniul acelui proprietar.
A mai reținut prima instanță că după cum rezultă din chiar susținerile părților, din informațiile comunicate de Primăria Răuseni și din constatările expertului topo desemnat în cauză (filele 160, 161, 163, 199, 232), defunctele C. P. și Ț. E. au primit cu titlu de zestre, de la autoarea N. E., suprafața de 5600 mp înscrisă în TP nr._//04.07.2003, în pc 419/17, 410/2, 402/1, înglobată în suprafața de 21.269 mp extravilan, care formează un trup comun, evaluată la suma de 2436 lei, și respectiv, suprafața de 5900 mp înscrisă în TP nr._/30.06.2004, în pc 285/28, evidențiată în schița topo de la fila 172, evaluată la suma de 2566 lei (fila 161).
Pentru restul suprafețelor indicate în cererea de completare, instanța a apreciat că în speță nu s-a făcut dovada provenienței de la autorul comun și, deci, a statutului de înzestrări al acestora, respectiv pentru suprafețele de 6500 mp - Ș. Răuseni, 7200 mp - La Vulturi și 9800 mp - . deținute de moștenitorii def. Ț. E., expertul desemnat în cauză și Primăria Răuseni (filele 233, 278) comunicând că terenul de 6500 mp este unul și același cu terenul în suprafață de 5900 mp din pc 285/28, deja reținut ca înzestrare, iar suprafețele de 7200 mp și 9800 mp provin de la autorii defunctului Ț. M., soțul numitei Ț. E..
Pe de altă parte, în ceea ce privește pretenția de „raport” formulată în contradictoriu cu pârâtul C. C., s-a arătat că suprafața de 16.500 mp + 1000 mp - Pe Odaie s-a aflat în proprietatea familiei paterne a pârâtului, în timp ce suprafața de 7200 mp - Pe Domneasa, deși provine, într-adevăr, de la autoarea N. E., se află înscrisă în titlul comun și, respectiv, în titlul C., în cadrul celor 5600 mp reținuți oricum ca înzestrare.
A mai reținut prima instanță că, martorii audiați în cauză, cu privire la aceste pretinse înzestrări au oferit informații vagi, ce nu pot susține, obiectiv și decisiv, pretențiile reclamantei și că, în pofida susținerilor pârâtului C. M., în cauză nu s-a dovedit că suprafața de 5000 mp înscrisă în titlul comun, în pc 202/60, ar fi bunul propriu al acestei părți, informațiile comunicate de Primăria Răuseni infirmând această ipoteză – fila 213.
Așa fiind, prima instanț a constatat că masa de bunuri rămasă de pe urma autoarei N. E., având o valoare totală de 23.322 lei, se compune din terenurile incluse în titlul comun, indicate de expert la filele 161 și 235 (2358 mp intravilan, pc 48, evaluat la suma de 7074 lei, 2100 mp extravilan, pc 197/285 și 198/29 – trup comun, evaluat la 914 lei, 5500 mp extravilan, pc 199/10 și 198/30 – trup comun, evaluat la 2393 lei (valoarea de 2350 inițial indicată fusese calculată pentru o suprafață eronată – 5400 mp), 5000 mp extravilan, pc 202/60, evaluat la 2175 lei, 1100 mp extravilan pc 202/59, evaluat la 480 lei, 6800 mp extravilan, în pc 534/37, 535/37 și 536/37 – trup comun, evaluat la 2958 lei, 3600 mp extravilan, în pc 239/10, 252/24, 254/5, 255/4 – trup comun, evaluat la 1566 lei, 1742 mp extravilan, pc 224/71, evaluat la 760 lei) și din suprafețele reținute ca înzestrări în cele ce preced, respectiv 5600 mp înscrisă în TP nr._//04.07.2003, în pc 419/17, 410/2, 402/1, înglobată în suprafața de 21.269 mp extravilan, evaluată la suma de 2436 lei, și 5900 mp înscrisă în TP nr._/30.06.2004, în pc 285/28, evaluată la suma de 2566 lei.
Că, masa de bunuri menționată revine, în cote de ¼ (5830,5 lei), titularilor înscriși în titlul comun ori, după caz, moștenitorilor acestora. Întrucât defunctul N. C., unul dintre titularii menționați, a fost moștenit exclusiv de către sora C. P., potrivit Certificatului de moștenitor nr. 318/22.04.1992, succesorului în drepturi al acesteia, respectiv pârâtului C. C. îi revine, cumulat, o cotă de 2/4 din masa partajabilă (11.661 lei).
De asemenea, instanța în temeiul art. 728 Cod civil, a dispuS ieșirea din indiviziune a părților, cu formarea și atribuirea loturilor, respectiv egalizarea prin sulte pentru rezolvarea diferențelor de valoarea.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamantele N. M., L. M., V. C., N. L. și N. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în considerente că au fost încălcate disp. art. 685 și urm. din Codul civil, care reglementează acceptarea succesiunii, fiind prezente motivele de recurs prevăzute de 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentele interveniente au arătat că, în mod greșit au fost excluse de la moștenirea ce li se cuvine de la tatăl lor, N. I., întrucât vin prin reprezentare la moștenirea lui N. E., bunica lor, ele preluând administrarea terenului trecut în titlul de proprietate alături de mama lor, care a formulat cerere de reconstituire și care s-a ocupat de obținerea terenurilor.
În continuare recurentele au mai arătat că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță că ele ar fi renunțat la succesiunea defunctului Ț. C., câtă vreme au făcut dovada că nu au fost citate și nu au știut de dezbaterea succesiunii, aspecte ce rezultă din declarațiile de martor administrate și din documentația prezentată din arhivele notariatului.
De asemenea, recurentele au criticat soluția primei instanțe și sub aspectul că, cota lui N. C., care era decedat la data emiterii titlului de proprietate și care nu a avut copii, trebuia împărțită la toți moștenitorii și nu numai la cei din certificatul de moștenitor, situație în care cotele trebuiau să fie 1/3 fiecare și nu de ¼ în favoarea reclamantei N. M. și ¼ în favoarea lui C. C..
În ceea ce privește înzestrările, recurentele, de asemenea, au arătat că s-au reținut în mod greșit, întrucât din raportul de expertiză rezultă foarte clar că Ț. E. a fost înzestrată cu suprafața de 2,35 ha și nu numai cu 5900 m.p., iar simpla adresă emisă de primărie nu poate să înlăture realitatea, fiind evident că Ț. P. și C. M. s-au căsătorit anterior intrării în CAP și că au fost înzestrați cu suprafețe de teren aflate în tarlaua „Pe odaie”, „Pe domneasca” și „Ș. Răuseni”, suprafața totală ce trebuia să fie împărțită fiind de 7,17 ha și nu de 2,35 ha.
În final, recurentele s-au mai plâns și de faptul că soluția dată la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 318 din 22 aprilie 1992 nu corespunde cu realitatea, întrucât ele, recurentele, nu au renunțat niciodată la succesiunea defunctului Ț. C..
Legal citat, pârâtul intimat C. C. a depus întâmpinare prin care a arătat că sentința recurată este legală și temeinică, că instanța a ținut cont de toate suprafețele de teren cu regim de înzestrare și că întreaga suprafață de teren înscrisă în titlul de proprietate a fost partajată, moștenitorilor revenindu-le cote în funcție de suprafața totală din titlu și de suprafețele primite ca zestre.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul va reține că recursul este nefondat, și-l va respinge pentru cele ce în continuare se vor arăta:
Astfel, un prim motiv de recurs se referă la faptul că, intervenientele, respectiv N. M., V. C., N. L. și N. P. au fost înlăturate de la moștenirea rămasă de la N. E., la care ele vin prin reprezentarea tatălui lor decedat, N. I..
Or, Tribunalul va constata că acest motiv nu este întemeiat, întrucât partajul privește lichidarea stării de indiviziune în care se găsesc părțile, ca urmare a emiterii în comun a titlului de proprietate nr._/30.06.2004 pe numele lui C. P., N. M., N. C. și Tenchiu E.,.pentru suprafața de 2 ha, 8.200 m.p. pe raza localității Răuseni, județul B., moștenire de la defuncții N. G. și E..
Corect a reținut prima instanță că intervenientele, respectiv fiicele defunctului N. I., nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nu au valorificat dispozițiile Legii nr. 18/1991, relative la repunerea în termenul de opțiune succesorală față de succesiunea de la bunici, care a fost acceptată de către cei patru moștenitori înscriși în titlul de proprietate.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, de asemenea, Tribunalul va reține că nu este întemeiat, întrucât intervenientele recurente nu au dovedit peste mențiunile consemnate în certificatul de moștenitor nr. 318 din 22.04.1992 că nu ar fi fost convocate la dezbaterea succesiunii unchiului lor, defunctul N. C., ci dimpotrivă din conținutul certificatului rezultă că nepoatele de frate ale defunctului au renunțat în mod expres la succesiune prin declarații autentificate, caz în care soluția la care s-a oprit prima instanță de respingere a cererii privind anularea certificatului de moștenitor este legală și temeinică.
O altă critică adusă de recurente sentinței atacate privește faptul că, masa succesorală rămasă după N. C., care era decedat la data emiterii titlului de proprietate și nu a avut copii, trebuie împărțită la toți moștenitorii, întrucât efectele acceptării succesiunii din certificatul de moștenitor al lui N. C. se răsfrâng numai asupra masei succesorale trecută în certificatul de moștenitor și nu asupra masei succesorale menționată în titlul de proprietate, situație în care cotele ar fi trebuit să fie egale de 1/3 și nu de 1/4, în favoarea lui N. M. și 2/4 lui C. C.. Referitor la această critică, Tribunalul va reține că masa succesorală rămasă după defunctul N. C. trebuie privită în întregul ei, neputându-se face distincție între cea menționată în certificatul de moștenitor nr. 318/22 aprilie 1992 și suprafața de teren menționată în titlul de proprietate nr._ din 30.11.2003, așa încât în mod corect a reținut prima instanță că recurentele, în calitate de moștenitoare a lui N. I., sunt înlăturate de la succesiunea acestuia de către părțile acceptante, respectiv C. C., moștenitorul lui C. P., moștenitoare acceptantă după defunctul N. C..
În final, recurentele au mai criticat soluția primei instanțe și sub aspectul reținerii cantității înzestrărilor pe care le-au primit Ț. E. și C. P., de la autoarea N. E., în sensul că acestea ar fi în suprafață totală de 4,35 ha teren și nu de 5600 m.p. și respectiv 5900 m.p. cum a reținut prima instanță.
Or, Tribunalul va constata că evidențele agricole existente în perioada 1961 relevă că autoarea N. E. a avut în proprietate suprafața totală de 2,97 ha teren și că într-adevăr, cele două fiice P. și E. au primit cu ocazia căsătoriei suprafețe de teren cu titlu de înzestrare, fiind dovedite doar suprafețele reținute de prima instanță, respectiv 5600 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._/04.07.2003 și suprafața de 5900 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._/30.06.2004, terenuri ce corespund cu cele menționate în registrul agricol al comunei anterior căsătoriei celor două fiice. Ar mai fi de subliniat că nici o evidență agricolă nu a relevat că autoarea părților ar fi figurat cu o suprafață de aproximativ 7 ha teren cum au susținut recurentele ci, dimpotrivă, copia registrului agricol din 1951 – 1955 relevă că suprafața cu care figura aceasta era de aproximativ 2 ha teren, după ce în anii 1948 – 1951 a figurat cu suprafața de 4 ha teren.
Prin urmare, față de cele ce preced, Tribunalul va aprecia că în cauză nu sunt motive temeinice pentru admiterea recursului și în temeiul art. 312 vechiul Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta N. M. și intervenientele L. M., V. C., N. L. și N. P. împotriva sentinței civile nr. 4695/06.07.2012 a Judecătoriei B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta N. M. și intervenientele L. M., V. C., N. L. și N. P. împotrva sentinței civile nr. 4695/06.07.2012 a Judecătoriei B. pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06.03.2014.
Președinte, Judecători, Grefier,
A. C. D. M., A. M. F. A.-M.
Plecată în C.M. semnează Prin grefier,
Red.A.M./25.06.2014
Tehnored.P.R./25.06.2014
Ex.2
Jud.fond T. C.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 537/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Drepturi băneşti. Sentința nr. 1092/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
