Contestaţie la executare. Decizia nr. 6/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 1132/40/2014**
Dosar nr._ Revizuire
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. L.
JUDECĂTOR: B. G.
JUDECĂTOR: A. C.
Grefier B. C.
Decizia civilă nr. 6 R
La ordine judecarea revizuirii formulată de revizuenta B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale București prin B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale Iași în contradictoriu cu intimații M. S., M. C., O. D. și M. C. Ș. împotriva Deciziei civile nr. 179/20.02.2014 a Tribunalului B. – Secția I Civilă pronunțată în dosarul nr._/193/2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat D. C. L. pentru intimați, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-a primit la dosar prin serviciul de registratură al instanței cerere din partea Băncii Române pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale București de modificare a citativului în sensul că B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale Sucursala B. nu are calitate de intimată, aceasta neputând sta de sine stătător în proces.
Instanța constată că cererea trimisă de B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale București cu privire la scoaterea de pe concept în calitate de revizuentă a Sucursalei B., nu este fondată întrucât aceasta nici nu a fost citată și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Avocat D. C. L. pentru intimați arată că intenția revizuentei atât în prima instanță cât și în recurs a fost de a înlătura o aparență și de a califica corect cele patru acte juridice încheiate între părți prin prisma voinței reale a părților, susținând că în realitate voința reală a B.R.D.- ului a fost aceea de a acorda două credite, primul credit fiind achitat integral parte din al doilea credit, parte din depunerile de sume achitate de către societatea împrumutată. Chiar dacă acest contract de credit a fost deghizat sub forma unui act adițional, faptul că primul credit a fost stins și că al doilea credit are o dobândă distinctă, aceste lucruri nu pot fi contrazise. A arătat că actul adițional la contractul de ipotecă a fost încheiat sub semnătură privată, or, de principiu, un contract de ipotecă este un act solemn iar nerespectarea formei atrage nulitatea absolută, lucru valorificat de intimați și corect reținut de instanța de recurs. Pe de altă parte, având în vedere că instanța a observat că primul contract de credit garantat prin ipotecă a fost rambursat integral în mod firesc s-a constatat că ipoteca inițial încheiată a fost stinsă.
Cât privește cererea de revizuire arată că aceasta a fost întemeiată pe art. 322 pct. 1 și 2 Cod proc. civilă. În privința dispozițiilor potrivnice invocate, care nu pot fi aduse la îndeplinire, arată că în loc să se menționeze în ce constau dispozițiile contradictorii în înțelesul codului de procedură civilă, se fac mențiuni cu privire la considerente și se precizează că instanța face confuzie între contractul de credit și contractul de ipotecă. Se mai menționează că nu se observă nici o contradicție în dispozitiv care să atragă admisibilitatea revizuirii sub acest aspect, esența fiind că acel act adițional al contractului de ipotecă este nul absolut, lucru ce rezultă fără dubiu din considerentele hotărârii. Și fiind nul absolut actul adițional, iar celălalt fiind stins prin plată, soluția este necriticabilă sub acest aspect.
Un alt motiv invocat vizează eroarea făcută de instanța de recurs, în sensul că a menținut o dispoziție cu privire la caracterul abuziv al unei clauze din contractul de ipotecă, clauză care se referă la renunțarea la beneficiul exclusiv. Acest punct al revizuirii ar trebui să aibă un interes legitim. Din moment ce ipoteca este nulă în totalitate, acea clauză abuzivă ar fi lovită de o nulitate parțială Acea dispoziție a instanței de recurs nu produce nici un efect juridic atâta timp cât ipoteca nu există.
Ca atare, solicită respingerea în integralitate a cererii de revizuire iar în subsidiar în ipoteza în care se va considera că există un interes legitim pentru acest al doilea motiv de recurs, s-ar putea înlătura dispoziția cu privire la caracterul abuziv. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de revizuire de față.
Inițial Secția I Civilă a Tribunalului B. a fost învestită la data de 06.03.2014 cu soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenta B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale București prin B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale Iași cu privire la Decizia nr. 179R/27.02.2014 a Tribunalului B. – Secția I Civilă.
P. Încheierea de ședință pronunțată în data de 27.05.2014 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia spre competentă soluționare Secției a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului B..
În motivare s-a reținut că este dată excepția necompetenței materiale a Secției I Civilă, fiind o revizuire a unei hotărâri date într-un litigiu cu profesioniști, iar potrivit Hotărârii Colegiului de Conducere al Tribunalului B. nr. 1/7.01.2013, astfel de litigii se vor soluționa la Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, la nivelul căreia sunt constituite complete specializate în judecarea litigiilor cu profesioniști.
Astfel investită cu soluționarea căii de atac, Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului B. a apreciat la rândul său că motivele invocate prin încheierea de scoatere de pe rol nu pot fi reținute, întrucât conform prevederilor art. 323 Cod procedură civilă cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere, iar decizia atacată este pronunțată de Secția I Civilă a Tribunalului B., care a soluționat recursul după pronunțarea Hotărârii Colegiului de Conducere al Tribunalului B. nr. 1/7.01.2013 fără să considere că este necompetentă, așa încât a devenit competentă să soluționeze și calea de atac extraordinară.
Ca atare, cauza a fost scoasă de pe rol, înaintându-se Secției I Civile din cadrul Tribunalului B. pentru continuarea judecății în completul competent căruia i s-a repartizat inițial aleatoriu dosarul.
Cererea de revizuire a fost reînregistrată la Secția I Civilă din cadrul Tribunalului B. la data de 17.11.2014 sub nr._ .
Revizuirea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 Cod proc. civilă cu motivarea că, pe de o parte hotărârea nu cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, iar pe de altă parte instanța ar fi menținut o pretinsă dispoziție a instanței de fond ce nu fusese niciodată pronunțată de Judecătoria B..
În concret, s-a arătat că motivarea Tribunalului B. este confuză, dispozițiile instanței de recurs fiind contradictorii, diametral opuse și imposibil de adus la îndeplinire.
Intimații nu au formulat întâmpinare la revizuire.
Nu au fost depuse înscrisuri noi.
Cererea de revizuire este nefondată.
P. Decizia 179/20 februarie 2014 Tribunalul B. - Secția I civilă s-a admis recursul declarat de recurenții contestatori M. S., M. C. Ș. și O. D. prin reprezentant convențional M. C. Ș. în contradictoriu cu intimații B.-G. Sucursala B. și B. R. pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale Iași împotriva sentinței civile nr. 8300/10.09.2013 a Judecătoriei B..
A modificat, în parte, sentința recurată în sensul că a admis contestația în ceea ce privește capetele de cerere vizând constatarea nulității actului adițional numărul 1 la contractul de ipotecă nr. 4963/21.06.2007 și anularea actelor de executare silită.
A dispus anularea actului adițional nr. 1 la contractul de ipotecă nr. 4963/21.06.2007 și a actelor de executare silită întocmite de executorul judecătoresc Ș. C. – G. S. în dosarul de executare nr. 592/2012 în temeiul titlului executoriu reprezentat de actul adițional nr. 1/26.06.2008.
A casat parțial sentința recurată în ceea ce privește soluția capătului de cerere vizând stabilirea întinderii obligațiilor din titlul executoriu.
A menținut soluția de constatare a caracterului abuziv al clauzei contractuale de renunțare la beneficiul discuțiunii.
La judecarea revizuirii formulate cu privire la această decizie de recurs, tribunalul va avea în vedere că potrivit art. 322 pct. 1 și 2 Cod proc. civilă invocat ca temei juridic al revizuirii:
1. „dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”.
Este de observat în primul rând, că pct. 1 se referă la dispozitivul hotărârii și nu la considerentele acesteia, așa încât criticile revizuentei privind „motivarea confuză”a instanței de recurs exced motivului de revizuire respectiv.
În al doilea rând, în dispozitiv nu există nici o dispoziție potrivnică. Aceasta întrucât, pe de o parte, prin încheierea de ședință din 27.11.2014 pronunțată în dosarul_ s-a dispus admiterea sesizării din oficiu și îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr.179/27 februarie 2014 a Tribunalului B. în sensul că: Se va înscrie corect data ședinței ca fiind 27 februarie 2014 în loc de 20 februarie 2014. 2. Se va completa alineatul „Casează parțial sentința recurată în ceea ce privește soluția capătului de cerere vizând stabilirea întinderii obligațiilor titlului executoriu” cu dispoziția „și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe”, care din eroare s-a omis a se înscrie>>.
Așadar, dispoziția de casare parțială a fost completată cu corelativul său privind trimiterea cauzei spre rejudecare. Oricum Decizia nu conținea însă în privința casării dispoziții contradictorii, neavând deci incidență pct. 1 al art. 322 Cod proc. civilă.
Pe de altă parte, nici pct. 2 al acestui articol nu este aplicabil întrucât în privința caracterului abuziv al clauzei contractuale, în dispozitiv s-a consemnat că se „menține soluția”.
Or, soluția dată de judecătorie era de respingere a acestui capăt de cerere.
Se constată că de fapt, instanța de recurs a folosit o exprimare eliptică în privința penultimului alineat al dispozitivului. În realitate (în raport cu soluția primei instanțe de respingere a capătului de cerere respectiv, cât și de considerentele înseși ale deciziei pronunțate în recurs prin care se arată motivele pentru care clauza contractului de renunțare la beneficiul discuțiunii nu are caracter abuziv), sensul acestei exprimări era de menținere a soluției date capătului de cerere deconstatare a caracterului abuziv al clauzei contractuale respective.
Oricum, în cazul în care revizuenta ar fi avut nelămuriri cu privire la conținutul (semnificația) acestei dispoziții din dispozitiv, avea la îndemână calea prevăzută de art. 2812 Cod proc. civilă și nu cea a revizuirii.
Așadar, în speță nu este incident nici pct. 2 al articolului 322 Cod proc. civilă, nefiind cazul pronunțării de către instanța de recurs asupra unui lucru ce nu s-a cerut sau să se fi dat mai mult decât s-a cerut.
Așa cum s-a arătat mai sus în recurs nu s-a considerat că instanța de fond ar fi admis acțiunea și de altfel, o asemenea ipoteză nici nu poate fi încadrată în motivul expres prevăzut de legiuitor la pct. 2 al art. 322 Cod proc. civilă.
Pentru aceste motive, cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de intimata S.C.Groupe Societe Generale București, prin G. Iași, în contradictoriu cu intimații M. S., M. C., O. D., M. C. Ș. și B. – G. – Sucursala B. împotriva deciziei civile nr. 179/20.02.2014 a Tribunalului B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI, GREFIER,
L. L. B. G. A. C. B. C.
Red.L.L./3.03.2015
Tribunal HI+BG+AD
Dact.B.C./03.03.2015
2 exp.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 26/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
