Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul BOTOŞANI

Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 81/2015

DOSAR NR._ pretenții - apel

ROMANIA

TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 81

Ședința publică din 19 februarie 2015

Președinte – L. L.

Judecător - P. I.

Grefier - U. – G. D.

La ordine judecarea apelului declarat de apelantul C. M. Individual „Dr. N. I. A.” cu sediul în . împotriva sentinței civile nr._ din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei B. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în Calea Națională nr. 52, acțiune civilă având ca obiect „pretenții ”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelantă avocat B. V., lipsind reprezentantul intimatei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se evidențiază părțile, obiectul pricinii și că apelul se află la primul termen de judecată.

Se constată că în cadrul procedurii de regularizare a cererii de apel intimata a depus întâmpinare.

Apărătorul apelantei depune la dosar împuternicirea avocațială.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.

Avocatul apelantei solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, fără obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra cererii de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamanta C. de Asigurări de Sănătate B. a chemat în judecată pe pârâtul C. M. INDIVIDUAL DR. N. I. A., solicitând obligarea acestuia la restituirea sumelor de 1190 lei încasată nelegal în anul 2009; de 10.270 lei încasată nelegal pentru anul 2010 și de 3740 lei încasată în anul 2011.

În motivare acțiunii reclamanta a arătat că prin raportul de audit nr.3503/20.05.2011 încheiat de Curtea de Conturi a României a fost emisă decizia nr.7/V/19.06.2011 în care la punctul 4 s-a menționat că nu a fost monitorizat și nu a fost controlat modul de aplicare de către casele de asigurări de sănătate județene a dispozițiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor aferente cabinetelor de medicină de familie, care participă la constituirea grupului de practică pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, de către C. Națională de Sănătate. A mai arătat reclamanta că astfel în perioada 2009-2010 a fost decontată suplimentar suma de 9.285.908,79 lei de către 25 de case de asigurări de sănătate printre care și C. de Asigurări de Sănătate B. și care reprezintă majorarea cheltuielilor administrative decontate cabinetelor medicilor de familie peste nivelul calculat potrivit art.46 și art.47 din Ordinul nr._ . S-a mai învederat că pârâtul în perioada 2009-2011 a făcut parte din Centrul de permanență Fix B. înființat prin Dispoziția nr.169 din 17.08.2009 a Direcției de Sănătate Publică B., iar din borderourile și facturile emise pentru perioada 2009-mai 2011 de către pârât rezultă că acesta a înscris în mod eronat suma de 15 lei/oră reprezentând majorarea tarifului cu cheltuieli de administrare și nu suma de 5 lei cum ar fi fost corect.

În drept au fost invocate prevederile art.112 Cod procedură civilă, art.46 și art.47 din Ordinul nr._ și art.992-993 C. civil.

În dovedire au fost depuse înscrisuri.

Prin sentința civilă nr._ din 16 octombrie 2014 Judecătoria B. a admis acțiunea obligând pârâtul la plata sumei de 15.200 lei.

S-a luat act că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată.

Prima instanță a reținut că între părți a fost încheiat contractul privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, nr._/01.10.2009.

Potrivit art.7 alin.7 din contract, cabinetul de medicină de familie suportă și cheltuielile de administrare și funcționare pentru centrul de permanență fix, inclusiv cheltuielile cu personalul angajat, altul decât medici de familie, situație în care tariful orar prevăzut de alin.2 se majorează cu 50 % pentru fiecare medic de familie care își desfășoară activitate în centrul de permanență, iar la art.7 alin.2 din contract este statuat faptul că valoarea de referință a tarifului orar corespunzător gradului profesional al medicului specialist de medicină de familie, este de 10 lei/oră.

Instanța de fond coroborând cele două prevederi contractuale a constatat că suma prevăzută pentru cheltuielile de administrare este de 5 lei/oră și nu de 15 lei/oră, așa cum a concluzionat și Curtea de Apel București prin sentința civilă nr.1777 din 13.03.2012 pronunțată în dosar nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.6768 din 17.10.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr._ .

S-a reținut că pârâtul a beneficiat de suma de 1190 lei în anul 2009, de 10.270 lei pentru anul 2010 și de 3740 lei încasată în anul 2011, în total suma de 15.200 lei iar potrivit prevederilor art.1092 cod civil orice plata presupune o datorie; ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetițiunii.

Împotriva sentinței_ din 16 octombrie 2014 a formulat cerere de apel Cabinetul M. Individual „Dr. N. I. A.” criticând sentința pentru netemeinicie, întemeindu-se pe o apreciere eronată a probelor administrate și aplicându-se greșit normele de drept material.

În motivarea cererii sale a arătat că în cursul judecății la prima instanță, între părți a intervenit acordul de mediere din 11 aprilie 2014, întocmit de Biroul de mediator „Gontineac M.” din B., prin care s-a constatat că debitul principal datorat de apelantă în cuantum de 15.200 lei a fost plătit integral, convenindu-se ca accesoriile aferente debitului în cuantum de 4908,44 lei să fie plătite eșalonat, începând cu luna mai 2014, până în luna decembrie 2014.

C. de Asigurări de Sănătate nu a depus însă la instanța de fond acordul de mediere care ar fi justificat pronunțarea unei hotărâri de expedient în măsura recunoașterii pretențiilor, potrivit art. 438 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 63 din Legea 192/2006.

S-a mai arătat că ulterior pronunțării sentinței, prin Legea 149/22.10.2014 s-a stabilit exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare ale cabinetelor medicilor de familie și a accesoriilor aferente, din perioada 28 mai 2008 – 1 iunie 2011, astfel încât apelantul nu mai datorează suma la care a fost obligat prin sentință, ci dimpotrivă, casa de asigurări are obligația de a restitui sumele plătite cu titlu de debit și accesorii aferente.

Intimata C. de Asigurări de Sănătate B. a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect având în vedere prevederile Legii 149/2014.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar va admite apelul declarat de Cabinetul M. Individual „Dr. N. I. A.” împotriva sentinței civile nr._/ 16 octombrie 2014 a Judecătoriei B., schimbând în tot sentința în sensul că va respinge ca rămasă fără obiect acțiunea, pentru motivele ce succed.

Apelantul a făcut referire la existența unui acord de mediere, însă nu l-a depus la dosar.

Cu toate acestea, tribunalul constată că într-adevăr, în cursul termenului de apel împotriva sentinței nr._/16.10.2014 a intrat în vigoare Legea 149/22.10.2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenței medicale în centrele de permanență

Potrivit art. 1 și 2 din această lege:

„Prezenta lege se aplică medicilor de familie care au asigurat, în perioada 28 mai 2008 - 1 iunie 2011, continuitatea asistenței medicale primare prin centrele de permanență organizate în baza Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare.

ART. 2

(1) Se aprobă exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare ale cabinetelor medicilor prevăzuți la art. 1 și accesoriile aferente, din perioada 28 mai 2008 - 1 iunie 2011, rezultate din deciziile de impunere emise de casele județene de asigurări de sănătate, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

(2) Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), se restituie conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 60 de zile de la . prezentei legi.”

Prin urmare, pârâtul a fost exonerat prin această lege de la plata debitului, iar în cazul în care a fost achitat reclamanta este obligată să restituie suma respectivă, astfel încât acțiunea reclamantei în justiție este rămasă fără obiect.

Așa fiind, în temeiul art. 480 alin. 2 NCPC se va admite apelul și se va schimba sentința în sensul susmenționat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de pârâtul Cabinetul M. Individual N. I. A., cu sediul în ., cod poștal_ în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în .. 52, cod fiscal_.

Schimbă, în tot, sentința civilă nr._ din 16.10.2014 a Judecătoriei B. în sensul că respinge ca rămasă fără obiect acțiunea în pretenții formulată de reclamanta C. de Asigurări de Sănătate B. în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul M. Individual N. I. A. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19.02.2015 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

L. L. P. I. U. D.

Red. L._ 2015,

JUD. B. N. E.

Dact. D.U.

Ex. 4 /12 mai 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul BOTOŞANI