Contestaţie la executare. Decizia nr. 573/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 573/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 629/196/2011*
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 573
Ședința publică de la 5.11.2013
Președinte – V. A.
Judecător – V. R.
Judecător – A. A. B.
Grefier – A. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta D. L., cu domiciliul în B., Calea Călărașilor nr.40, ., județul B., împotriva sentinței civile nr.2084/10.03.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în B., ., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 28.10.2013 și s-au consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul dispozițiilor art.260 C.p.civ. a amânat succesiv pronunțarea la 4.11.2013 și la 5.11.2013.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, contestatoarea D. L. a formulat în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Asigurări de Sănătate contestație la executare împotriva actelor de executare (somație, titlu executoriu) întocmite în dosarul de executare nr._/10.12.2010 pe care solicită a fi anulate ca fiind netemeinice și nelegale, solicitând și suspendarea executării silite începute până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației.
In motivarea cererii, s-a susținut că a început executarea silită, fără a i se comunica titlul executoriu. Astfel, nu i-a fost comunicată nici o înștiințare de plată sau vreo comunicare conform prevederilor art.44 Codul de proc.fiscală, situație în care nu pot curge penalitățile, prevăzute de legiuitor ca o sancțiune a pasivității și relei credințe a debitorului care deși cunoaște datoria și este pus în întârziere conform prevederilor legale, refuză să efectueze plata. S-a arătat că a fost înștiințată cu privire la obligația de plată a sumei de 9711 lei, contribuția de bază la CAS B., odată cu emiterea Deciziei prin somație, fiind adăugate majorări în cuantum de_ lei, iar în aceeași zi a fost transmis și un extras de cont într-un plic diferit prin care se arată că la data de 31.10.2010 avea de plată suma de 50.124,45 lei, aspect din care rezultă necertitudinea creanței. De asemenea, somația nu cuprinde elementele obligatorii pe care le prevede art.43 Cod proc.fiscală, iar prin somația nr._/10.12.2010 s-a început executarea în dos._, în condițiile în care nu exista titlu executoriu. S-a mai învederat că Decizia privind obligațiile restante la Fondul Național Unic de Sănătate a fost emisă în data de 10.12.2010 și are rolul unui titlu de creanță și devine titlu executoriu conform art.35 alin.2 din Ordinul 617/2007, de la data expirării termenului de plată. S-a arătat că somația a fost emisă pe numele persoanei fizice D. L., ca și Decizia privind obligațiile restante, în timp ce situația sumelor, înștiințarea 471/09.12.2010 a fost emisă pe numele cabinetului individual de avocatură D. L., în aceste condiții neavând calitatea de debitoare în cadrul raportului juridic obligațional, câtă vreme cabinetul de avocatura reprezintă o entitate distinctă în raport cu persoana fizică, regimul juridic fiscal fiind unul diferit. Cu privire la contribuția calculată, se au în vedere veniturile nete realizate de persoana fizică autorizată CIA-subiect de drepturi și obligații distinct de cel al persoanei fizice, iar potrivit Legii 51/1995 dar și a OG nr.44/2008 art.20, taxele, impozitele, etc. sunt indisolubil legale de exercitarea profesiei de avocat, existând un patrimoniu de afectațiune asupra căruia s-ar putea exercita acte de executare silită și nu asupra patrimoniului propriu. Cabinetul are identitate juridică proprie, sediu, cod de identificare fiscală, astfel că actele emise pe numele subsemnatei și obligația fiscală imputata persoanei fizice sunt lovite de nulitate deoarece nu are calitatea de debitor al obligației fiscale. In drept, art.172-173 din OG 92/2003
Prin întâmpinarea depusă la data de 17.02.2011 intimata a solicitat respingerea ca nefondată a contestației și menținerea formelor de executare ca legale. In fapt, s-a arătat că prin somația nr._/10.12.2010 emisă în dos. de executare nr._/10.12.2010 contestatorul CAV D. L. a fost înștiințat că figurează în evidențele CAS B. cu obligația restantă la Fondul național Unic de Sănătate în cuantum de_ lei, pentru care a început executarea silită în temeiul titlului executoriu Decizia nr._/10.12.2010. S-a arătat că contestatorul solicită pe calea civilă a contestației la executare silită anularea titlului executoriu reglementat în materia creanțelor bugetare de dispozițiile art.172-174 din OG nr. 92/2003. S-a învederat că Decizia nr._/10.12.2010 a fost comunicată contestatorului în data de 12.05.2010, iar Somația nr._/10.12.2010, act care anunță începerea executării silite cf. art.141 și împotriva căruia putea formula contestație cf. art.172 Cod proc.fisc care a fost comunicată prin poștă cu confirmare de primire în data de 06.01.2011, contestația la executare a creanțelor fiscale fiind limitată numai la controlul legalității actelor de executare. S-a arătat că pentru contestarea actelor administrativ fiscale atacate pe calea contestației la executare exista procedura prev. de art.205-207 din OG 92/3003, contestatorul formulând de altfel contestație pe cale administrativă la instituția publică CAS, iar pe calea contestației reglementată de 172 Cod proc.fiscală se pot invoca exclusiv apărări care să vizeze modul în care este efectuată executarea silită, fără a pune în discuție pe fond creanța stabilită prin titlu executoriu. S-a arătat că titlu executoriu Decizia nr._/10.12.2010 a fost emisă și comunicată cu respectarea procedurii prev. de art.41-44 din Codul de proc.fiscală și nu sunt motive legale pentru anularea actului, iar contestatorul are obligația legală să plătească contribuția la fondul de sănătate în calitate de persoana fizică, cetățean român ce desfășoară activitatea liberă-avocat și realizează venituri impozabile, nu în calitate de subiect fiscal, cabinetul de avocat fiind doar o formă de desfășurare a activității, motiv pentru care și actele administrativ fiscale au fost emise pe numele cetățeanului român D. L. ce realizează venituri impozabile, nu pe datele de identificare ale contribuabilului - Cabinet de Avocat-forma profesională. In drept, art. 115-118 Cod proc.civ.
Prin sentința civilă nr. 2084/10.03.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea D. L. în contradictoriu cu intimat C. Județeană De Asigurări De Sănătate B., ca nefondată.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, instanța de fond a reținut că prin somația nr._/10.12.2010 emisă în dos. de executare nr._/10.12.2010 contestatoarea D. L. a fost înștiințată că figurează în evidențele CAS B. cu obligația restantă la Fondul național Unic de Sănătate în cuantum de_ lei, din care 9711 lei contribuție și_ lei majorări, pentru care a început executarea silită în temeiul titlului executoriu Decizia nr._/10.12.2010. Potrivit art.28 alin.3 din OG 28/2003, Decizia pentru stabilirea obligațiilor de plată cuprinde următoarele: a)codul de identificare fiscală a persoanei răspunzătoare, obligată la plata obligației debitorului principal, precum și orice alte date de identificare; b)numele și prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de identificare fiscală; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare; c)cuantumul și natura sumelor datorate; d)termenul în care persoana răspunzătoare trebuie să plătească obligația debitorului principal; e)temeiul legal și motivele în fapt ale angajării răspunderii. (4) Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligația fiscală principală, cât și pentru accesoriile acesteia. (5)Titlul de creanță prevăzut la alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plată, menționându-se că aceasta urmează să facă plata în termenul stabilit.(6) Titlul de creanță comunicat potrivit alin.(5) poate fi atacat în condițiile legii. Instanța a reținut că titlul executoriu este reprezentat de Decizia atacată care reprezintă titlu de creanță cf art.28. In aceste condiții, conform art.145 (1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu. Potrivit art.141 alin.2 „Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.” Pe cale de consecință Decizia atacată nr._/10.12.2010, a devenit titlu executoriu în termen de 15 zile de la comunicare, cât timp nu s-a făcut dovada achitării debitului sau desființării titlului de creanță. Instanța a apreciat că decizia nr._/10.12.2010 a fost emisă și comunicată cu respectarea procedurii prev. de art.41-44 din Codul de proc.fiscală și nu sunt motive legale pentru anularea actului, iar contestatoarea în conținutul cererii nu a arătat elementele legale care lipsesc din conținutul somației potrivit art.43 Cod proc.fiscală. Instanța a observat că art.44 din C Proc.fiscală invocat de contestatoare se referă la comunicarea actului administrativ fiscal și nu are relevanță în cauză câtă vreme pe calea contestației reglementată de 172 Cod proc.fiscala se pot invoca exclusiv apărări care să vizeze modul în care este efectuată executarea silită, fără a pune în discuție pe fond creanța stabilită prin titlu executoriu. Potrivit art. 215 din Legea nr. 95/2006 „(1)Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum și persoanelor fizice, după caz. (2) Persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator, precum și persoanele asimilate angajatorilor au obligația să depună lunar declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate.” Din analiza dispozițiilor legale evocate rezultă că în mod corect actele de executare contestate au fost emise pe numele persoanei fizice D. L., cât timp aceasta, ca persoană fizică, avea obligația depunerii lunare a declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, precum și a achitării contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, cabinetul de avocatură reprezentând modalitatea de desfășurare a profesiei. Pentru aceste considerente, reținând că actele de executare au fost emise în mod legal și că nu există motive de nelegalitate, în temeiul art.172-173 Cod proc.fiscală s-a respins contestația la executare ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea D. L. solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței și în consecință admiterea contestației la executare. Recurenta a reiterat toate motivele invocate în contestația la executare, precizând și că decizia nr._/10.12.2010 a fost comunicată, conform borderoului depus de CAS, la data de 6.01.2011. Potrivit sentinței 104/2011 din dosar nr._ al Tribunalului B. s-a admis cererea privind suspendarea executării deciziei nr._/10.12.2010, ce a fost socotită de instanță ca titlu executoriu. Prin urmare câtă vreme s-au suspendat efectele actului administrativ fiscal acesta nu a devenit titlu executoriu, fapt pentru care somația nu are la bază un titlu executoriu valabil. În drept s-au invocat dispozițiile art.172-173 din OG nr.92/2003.
Prin întâmpinare intimata C. De Asigurări De Sănătate B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii ca legală și temeinică. S-a apreciat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală cu aplicarea corectă a legii, respectiv legislația privind asigurările sociale de sănătate și prevederile Codului de procedură fiscală. Instanța de fond temeinic și legal a apreciat că decizia nr._/10.12.2010 a fost comunicată cu respectarea procedurii prevăzute de art.41-44 Cod proc. fiscală și nu sunt motive pentru anularea actului, contestatoarea nearătând elementele legale care lipsesc din conținutul somației potrivit art.43 Cod proc. fiscală. Intimata a reiterat aspectele invocate în întâmpinarea depusă la instanța de fond. În drept s-au invocat dispozițiile art.308 c.p.c., art.172-174 OG nr.92/2003.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile atacate, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele, conform art.3041C.p.civ., tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Tribunalul reține că potrivit art.172 din OG nr.92/2003 contestația la executare a creanțelor fiscale este limitată la controlul legalității actelor de executare, iar pentru contestarea actelor administrative fiscale există procedura prevăzută de art.205-207 din OG nr.92/2003.
Se constată că în prezenta cauză, pentru contestarea actului administrativ fiscal, respectiv decizia nr._/10.12.2010, contestatoarea D. L. a urmat procedura prevăzută de art. 205-207 C.p.fiscală.
Astfel contestația formulată de contestatoarea D. L. împotriva deciziei nr._/10.12.2010, înregistrată la CAS B. sub nr.896/13.01.2011, a fost soluționată prin decizia nr.40/8.02.2011. Prin sentința nr. 2168//Fca/2.07.2012 a Tribunalului B. rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1458/14.03.2013 a Curții de Apel G. s-a anulat în parte decizia nr.40/8.02.2011, menținându-se obligația de plată pentru suma de 3211 lei cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate.
Având în vedere că titlul executoriu nr._/10.12.2010, care a stat la baza emiterii actelor de executare din cauză, a fost anulat doar în parte, menținându-se obligația de plată pentru suma de 3211 lei cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate, și întrucât nu se poate reține incidența altor motive de nelegalitate, tribunalul apreciază că actele de executare efectuate în temeiul acestui titlu executoriu sunt legale până la concurența sumei de 3211 lei. Prin urmare tribunalul constată ca fiind fondată doar în parte contestația la executare formulată de contestatoarea D. L..
Pentru considerentele mai sus reținute, tribunalul apreciază ca fondat recursul, astfel că în conformitate cu dispozițiile art.312 C.p.civ. îl va admite, va modifica sentința în sensul că va admite în parte contestația la executare și va anula în parte actele de executare din dosarul de executare nr._/10.12.2010, până la concurența sumei de 3211 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta D. L., cu domiciliul în B., Calea Călărașilor nr.40, ., județul B., împotriva sentinței civile nr.2084/10.03.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în B., ., județul B..
Modifică sentința în sensul că:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea D. L. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Asigurări de Sănătate B..
Anulează în parte actele de executare din dosarul de executare nr._/10.12.2010 până la concurența sumei de 3211 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5.11.2013.
PreședinteJudecătoriGrefier
V. A. V. RoșAndreea A. B. A. B.
Red.A. V.
Dact.B..A.
2 ex./27.11.2013
Jud.fond.V. A.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 627/2013. Tribunalul BRĂILA | Evacuare. Decizia nr. 542/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
