Anulare act. Decizia nr. 1285/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1285/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 6004/197/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1285/R
Ședința publică din data de 24 octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. L. -judecător
JUDECĂTOR: D. O. P.
JUDECĂTOR: C. F.
Grefier: C. N.-D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cererilor de recurs formulate de către recurenta F. K. M. și de către recurenta pârâtă I. I., în contradictoriu cu intimatul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel Brasov și cu intimații pârâți N. A., D. M., B. T. V. și B. V. D., B. B. M. si I. D., P. R. Catolica Brasov Centru, A. N., Directia Judeteana Sibiu, O. P. Reformat Cluj Centru, U.A.T. a M. S., prin S. de Evidență a Populației, S. P. Comunitar Local de Evidență a Populației B., împotriva Încheierii de respingere a încuviințării în principiu a cererii de intervenție în interes propriu și a Sentinței civile nr._/13.12.2012, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul civil nr._, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2013, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 24.10.2013, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 947 din 28.02.2013, pronunțată de Judecătoria B., a fost admisă în parte acțiunea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel B. împotriva pârâților I. I., D. M., BNP Asociați T. V. și B. V. D., BNP Asociați B. M. și I. D., P. R. – Catolică B.- Centru, S. Județean Sibiu al Arhivelor Naționale cu fosta denumire A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu, O. parohial Reformat Cluj – Centru, S. P. Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B., U. a municipiului S. prin S. de Evidență a Populației, și în consecință:
A dispus anularea Certificatului de calitate de moștenitor nr. 163/25.11.2005, eliberat de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 234/2005 conexat la 235/2005 și Încheierea finală din același dosar succesoral din data de 25.11.2005.
A dispus anularea Certificatului de calitate de moștenitor nr. 171/13.12.2005, eliberat de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 245/2005 și Încheierea finală din același dosar succesoral din data de 13.12.2005, cu modificările ulterioare dispuse prin Încheierea de completare nr. 5790/10.06.2008 a Încheierii finale din data de 13.12.2005 și Încheierea de rectificare nr. 5791/10.06.2008 prin care s-a rectificat Certificatul de moștenitor nr. 171/2005.
A dispus anularea Certificatului de calitate de moștenitor nr. 59/03.08.2006, eliberat de Biroul Notarului P. B. și I. din Cluj-N. în dosarul succesoral nr. 67/2006 și Încheierea finală din același dosar succesoral din data de 03.08.2006.
A dispus anularea Certificatului de calitate de moștenitor nr. 60/03.08.2006, eliberat de Biroul Notarului P. B. și I. din Cluj-N. în dosarul succesoral nr. 68/2006 și Încheierea finală din același dosar succesoral din data de 03.08.2006.
A dispus anularea copiei xerografiate de pe certificatul de naștere ale numitului N. A. ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S., precum și anularea copiei xerografiate de pe certificatul de deces ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B., folosite de pârâta I. I. și defuncta sa soră în scopul producerii unor consecințe juridice.
A respins cererea privind anularea originalelor certificatele de naștere și de deces ale numitului N. A. ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S. și respectiv ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. .
A dispus anularea înscrisurilor sub semnătură privată intitulate „A. genealogic al familiei B. N.” care poartă vize de conformitate aplicate la datele de 08.04.2008 și respectiv 09.06.2008 sub semnătura și ștampila preotului paroh C. A. A. din cadrul Parohiei R.-catolice – Centrul B..
A dispus anularea copiilor xerografiate de pe certificatul de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu folosite de pârâta I. I. și defuncta sa soră în scopul producerii de consecințe juridice.
A respins cererea privind anularea originalelor reprezentând certificatul de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu.
A dispus anularea certificatele de deces/adeverință nr.183/2000 și 184/2000, eliberate la data de 21.08.2000 de O. P. Reformat Cluj Centru privind pe defunctele N. POLIXENA, născută la data de 20.03.1882 și decedată la data de 26.04.1963 și respectiv N. C. ȘARLOTTA, născută la data de 12.12.1883 și decedată în 25.11.1980.
A respins acțiunea față de pârâta N. A. decedată înainte de data introducerii acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
A dispus ca la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, se vor restitui dosarele succesorale nr. 234/2005 ( la care se află conexat și dosarul succesoral 235/2005) și nr. 245/2005 BNP T. V. din B., iar dosarele succesorale nr. 67/2006 și 68/2006 se vor restitui BNP M. B. din Cluj N., cu câte un exemplar de pe hotărâre.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria B. a reținut că defunctul N. A., tatăl numitelor I. I. și N. A., a fost căsătorit cu defuncta N. E. (decedată la data de 17.12.1999). Acesta a locuit împreună cu familia sa, atât cu prima, cât și cu a doua soție într-un imobil situat în Dâmbul Morii . R. nr. 3, jud. B..
Din mențiunile existente în cartea de imobil nr._ privind imobilul în care a locuit defunctul N. A. (f. 58-65 – vol. I), rezultă că prenumele părinților acestuia au fost Ș. și respectiv R., fiind născut în Budapesta la data de 13.10.1899, de profesie pictor, posesor al BI . nr._.Din extrasul pentru uz oficial de pe actul de naștere a lui N. A. ( f 43-vol. I ), reiese că tatăl acestuia s-a numit „ N. Ș.”, iar mama „ Markvest R.”, nașterea fiind transcrisă în baza art. 38 din Legea actelor stării civile de la acea vreme.
Din adresa nr. 7437/05.04.2007 a Ministerului Administrației și Internelor – Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor (fila 57-vol. I), rezultă că defunctul N. A. a fost titularul buletinului de identitate . nr._, în care a figurat înregistrat cu următoarele date „N. A. fiul lui Ș. și R., născut la data de 13.10.1899, în Budapesta).După decesul numitului N. A. cea de-a doua soție a acestuia N. E. a continuat să locuiască în imobilul situat în Dâmbul Morii . R. nr. 3, jud. B..
S-a reținut că, așa cum reiese și din Ordonanța nr. 124/P/2008/08.03.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., dar cum a arătat și în fața instanței intimata I. I., ea și sora sa au solicitat celei de a doua soții a tatălui lor, N. E., actele de stare civilă aparținând tatălui lor, iar aceasta le-ar fi dat xerocopiile certificatului de naștere și ale celui de deces folosite de acestea în fața organelor statului și a instanțelor de judecată.
În ceea ce privește Certificatul de calitate de moștenitor nr. 163/25.11.2005, eliberat de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 234/2005 conexat la 235/2005 și încheierea finală din același dosar succesoral din data de 25.11.2005, cu modificările ulterioare instanța a reținut următoarele:
Prin Certificatul de calitate de moștenitor nr. 163/25.11.2005 emis de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 234/2005 conexat la 235/2005, s-a certificat că de pe urma contesei N. P. născută Bethleni, în anul 1851, fostă B., decedată la data de 1939 au rămas ca și moștenitori N. Andreas-M. JOANNES identic cu N. A. în calitate de fiu, decedat la data de 26.07.1973, a cărui moștenitoare au rămas I. I. și N. A. în calitate de nepoate de frate predecedat. Cele constatate în CCM sunt cuprinse în Încheierea dată în ședința din 25.11.2005 a BNP T., în dosarul succesoral 234/2005 conexat cu dosarul 235/2005. Pentru a ajunge la această concluzie, notarul a analizat o . acte de stare civilă, precum și declarațiile martorilor P. I. și Motoașcă E. A..
În ceea ce privește Certificatul de calitate de moștenitor nr. 171/2005, astfel cum a fost rectificat dat de BNP T. în dosarul succesoral 245/2005, s-a certificat că de pe urma defunctului N. A., văduv, decedat la data de 13.11.1968 au rămas moștenitoare I. I. și N. A. în calitate de fiice. Cele constatate de notar în CCM 171/2005 au fost în baza actelor și a Încheierii finale din data de 13.12.2005 . Același notar a dat a Încheierea de completare nr. 5790/10.06.2008 a Încheierii finale din data de 13.12.2005 prin care s-au completat numele autorilor defunctului N. A. decedat la data de 13.11.1968 date fiind Extrasul pentru uz oficial din Registrul de decese nr._/09.06.2008 eliberat de Primăria municipiului B., extrasul de căsătorie nr. C/36/12.03.2008 eliberat de A. naționale –Direcția Județeană Cluj, Extrasului din Arborele Genealogic al familiei B. N. și a certificatului de deces ., nr._/14.11.1968 eliberat de Sfatul Popular al municipiului B., dispunându-se completarea Încheierii finale din data de 13.12.2005 în sensul că „ tatăl defunctului N. A. a fost baronul N. Ș. identic cu N. I. Ș. Markvest, identic cu N. I. ( I. Markvest ) identic cu I. Ș. Markvest și identic cu N. Ioannes, iar mama defunctului a fost baron N. M. R., identică cu Markvest R., identică cu Mikeș R. ( E. Iozefa) .
Prin Încheierea de rectificare nr. 5791/10.06.2008, în baza acelorași acte mai sus arătate, s-a dispus rectificarea Certificatului de calitate de moștenitor nr. 171/2005 astfel cum a fost rectificat, fiind completate mențiunile legate de autorii defunctului N. A. în sensul celor reținute anterior și anume că acesta ar fi fost fiul lui „baron N. Ș. identic cu N. I. Ș. Markvest, identic cu N. I. ( I. Markvest ) identic cu I. Ș. Markvest și identic cu N. Ioannes, iar mama defunctului a fost baron N. M. R., identică cu Markvest R., identică cu Mikeș R. ( E. Iozefa)”.
Instanța de fond a reținut că, din analiza actelor depuse în dosarele succesorale nr. 234/2005 conexat cu 235/205 și nr. 245/2005, se poate observa că anexat cererilor au fost depuse următoarele acte: xerocopii ale certificatului de naștere ._ din 10.06.1955 și respectiv certificat de deces D.3 nr._/14.11.1968 al defunctului N. A., fără ca originalele să se afle în dosarul succesoral ; xerocopii ale certificatelor de deces D.M nr._/24.06.2002 al defunctei N. SZIDONIA-B. și respectiv nr. D.M. nr._/26.05.2000 privind pe defunctul N. A. M. JOANNES; xerocopii ale certificatelor de naștere: ._ din 15.01.1960 a numitei N. A., .. nr._/12.11.1957 a numitei N. (I.) I., certificatului de căsătorie ..h_/18.12.1957 privind pe I. (N.) I.; xerocopii ale certificatului de deces nr. 48-2000 emis la data de 01.09.2000 la Budila, județul B. de O. P. Reformat Budila privind pe defuncta N. P.; certificatele de deces (adeverințe) nr.183/2000 și 184/2000 eliberate de O. P. Reformat Cluj la data de 21.08.2000 privind decesul numitelor N. P. (născută 20.03.1882, decedată 26.04.1963) și N. C. ȘARLOTA (născută 12.12.1883, decedată 25.11.1980). Pe aceste acte nu există mențiunea notarului de conformitate a actelor cu originalul și nici nu avea cum să existe, abia la data de 14.12.2005, numitei N. A. i-a fost eliberat de către Primăria Municipiului B. duplicatul certificatul de deces ._ a defunctului N. A. din conținutul căruia rezultă în mod expres că pe numele părinților defunctului au fost Ș. (tatăl) și R. (mama).
Considerând că acest duplicat nu corespunde realității, cele două surori au promovat o acțiune civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr. inițial_ și respectiv_/197/2010 după parcurgerea unui ciclu procesual și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, prin care solicitau rectificarea datelor de stare civilă ale decedatului N. A. cu privire la rubricile „prenumele tatălui”, „numele de familie al mamei”, „prenumele mamei”, în sensul că prenumele complet al tatălui ar fi „I. Ș. MARKVEST”, numele de familie al mamei ar fi „N.”, iar prenumele complet al acesteia „M. R.”.
Prin decizia civilă nr.841/R/23.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. – Secția civilă (dosar_/197/2010), instanța a decis admiterea recursului declarat de pârâtul S. P. Comunitar de Evidență a Persoanelor B. împotriva sentinței civile nr._/23.12.2010 a Judecătoriei B., pe care a modificat-o în totul, în sensul că a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantele I. I. și N. A., aceasta din urmă decedată pe parcursul judecății recursului, calitatea procesuală a acesteia fiind transmisă moștenitorului său, D. M., în contradictoriu cu pârâtul S.P.C.L.E.P. B., hotărâre judecătorească irevocabilă. În considerentele decizia civilă nr.841/R/23.06.2011, s-a reținut în mod expres pe de o parte, că înscrisurile depuse nu pot dovedi că numita ROSALIA MIKEȘ ar putea fi mama defunctului N. A., fiind complet neplauzibil ca aceasta să-l fi născut la vârsta de 62 de ani la sfârșitul secolului XIX, iar pe de altă parte, că înscrisul intitulat „A. genealogic” eliberat de P. R.-catolică B. în 2008, nu are nicio valoare probatorie în raport cu teza susținută.
Instanța de fond a reținut că deși acțiunea civilă sus-menționată se afla în curs de judecată, iar cele două surori (I. și N.) nu erau în posesia unor acte de stare civilă, în original (certificate de deces/naștere) privindu-l pe tatăl lor, defunctul N. A., acestea au continuat demersurile în vederea obținerii unor certificate de calitate de moștenitor în urma defunctelor N. C. ȘAROLTA (decedată la 25.11.1980 în Cluj-N.) și respectiv HUZSAR (născută N.) POLIXENA (decedată la 26.04.1963 în Cluj-N.), arogându-și calitate de rude și anume nepoate după frate predecedat, astfel că, la data de 03.08.2006, s-au deplasat la Biroul Notarului P. M. B. din municipiul Cluj-N., județul Cluj, unde au formulat două cereri privind deschiderea succesiunii defunctelor N. C. ȘAROLTA și respectiv HUZSAR (născută N.) POLIXENA, care au făcut obiectul dosarelor succesorale nr.67 și respectiv 68 din anul 2006, fără a deține în original certificatul de deces al defunctului N. A.. Cu toate acestea, notar public B. M. a verificat telefonic dacă Biroul Notarului P. T. V. din B. a eliberat cele două certificate de calitate de moștenitor invocate de solicitante și având în vedere și răspunsul afirmativ primit, a eliberat certificatele de calitate de moștenitor nr.59/03.08.2006 (dosar 67/2006) privind pe defuncta N. C. ȘAROLTA și respectiv 60/03.08.2006 (dosar 68/2006) privind pe defuncta HUZSAR (născută N.) POLIXENA.
Din Certificatul de calitate de moștenitor nr. 59/03.08.2006 din dosarul nr. 67/2006 privind pe defuncta N. C. ȘAROLTA, reiese că I. I. și N. A. au calitate de moștenitor a defunctei, în calitate de nepoate de frate predecedat.
Din Certificatul de calitate de moștenitor nr. 60/03.08.2006 din dosarul nr. 68/2006 privind pe defuncta HUZSAR (născută N.) POLIXENA născută N. la data de 20.03.1882, fiica lui N. I. și N. Polixena, decedată la data de 26.04.1963 reiese că au calitate de moștenitor N. A., tatăl lui I. I. și N. A. în calitate de frate, N. K. Sarolta decedată în 1980 în calitate de soră și N. Andreas –M. Ioaness identic cu N. A., decedat la data de 26.07.1973 în calitate de frate. Din acest CCM reiese de la rubrica Notă că după defunctul N. A. s-a eliberat CCM nr. 171/2005 în dosarul succesoral 225/2005 de NP T. V., moștenitoarele acestuia fiind I. I. și N. A., în calitate de fiice; că după defunctul N. Andreas –M. . Ioaness identic cu N. A. s-a eliberat CCM nr. 163/2005 în dosarul succesoral 234/2005 conexat cu 235/2005 de NP T. V., moștenitoarele acestuia fiind I. I. și N. A., în calitate de nepoate de frate predecedat; că după defuncta N. K. Sarolta decedată în 1980 s-a eliberat CCM nr. 59/2006 de NP B. M. moștenitoarele acesteia fiind I. I. și N. A., în calitate de nepoate de frate predecedat.
S-a reținut că certificatele de calitate de moștenitor și Încheierile care au stat la baza emiterii lor sunt lovite de nulitate absolută întrucât constată situații nereale, nesusținute de actele de stare civilă, nici măcar în ceea ce privește calitatea de moștenitoare a numitelor I. I. și N. A. după defunctul lor tată situația nu este clarificată, în lipsa Anexei eliberată de Primărie, în lipsa dovezilor privind starea civilă a defunctului, dat fiind faptul că acesta apare ca fiind văduv la data decesului, în condițiile în care s-a susținut de fiicele acestuia că cea de a doua soție le-a dat copiile xerox de pe certificatele de naștere și deces, ori despre aceasta nu se face vorbire, referitor la calitatea de moștenitoare a soției supraviețuitoare, strict formal deși defunctul s-a căsătorit în 1966 cu aceasta ( f 46-vol. I – procesul verbal ) .
Din copia certificatului de naștere ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S. (f 77-vol. I), reiese că tatăl lui N. A. s-a numit „ N. I. Ș. MARKVEST”, iar mama sa s-a numit „N. M. R.”, iar din copia certificatului de deces ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. (f 77-vol. I) reiese că tatăl defunctului N. A. s-a numit „N. I. Ș. MARKVEST”, iar mama sa s-a numit „ N. M. R.”.
Judecătoria a reținut că mențiunile de la rubricile privind prenumele tatălui și mamei defunctului N. A. sunt infirmate de extrasele pentru uz oficial de pe actele de naștere și deces, ( f 43-44 vol. I ) de unde reiese că tatăl defunctului A., născut în data de 13.10.1899 în Budapesta, s-a numit „N. Ș.”, iar mama „MARKVEST R.”. Din mențiunile cuprinse în Registrul de nașteri susmenționat, rezultă că, N. Ș. avea la data nașterii numitului N. A. vârsta de 33 de ani și era „impiegat la judecătorie”, iar numita MARKEST R. era în vârstă de 21 de ani, vârsta părinților defunctului N. A., la data nașterii acestuia (33 ani tatăl și 21 ani mama) fiind menționată chiar și în xerocopia certificatului de naștere . nr._ depus la cele două dosare succesorale din B.. Și din această mențiune rezultă faptul că, defunctul N. A. nu a fost fiul baronului N. JANOS, născut în data de 28.04.1834, întrucât acesta din urmă, avea la data nașterii numitului N. A., vârsta de 65 de ani și dacă N. Janos ar fi putut procrea la vârsta de 65 de ani, este cert că cea de a doua soție i-a fost P., iar prima soție ROSALIA MIKEȘ nu ar fi putut fi mama defunctului N. A., întrucât aceasta nu avea 21 de ani cum apare menționat inclusiv în certificatul de naștere depus de intimatele I. și N. în fața notarului, ci ar fi trebuit să aibă 62 de ani fiind complet neplauzibil ca aceasta să-l fi născut la această vârstă la sfârșitul secolului XIX . Din mențiunile existente în cartea de imobil nr._ ( fila 58-65- vol. I ) a imobilului în care a locuit defunctul N. A., rezultă că prenumele părinților acestuia au fost Ș. și respectiv R., fiind născut la Budapesta la data de 13.10.1899, de profesie pictor, posesor al BI . nr._.
Din adresa nr. 7437/05.04.2007 a Ministerului Administrației și Internelor – Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor (f 57-vol. I), rezultă că defunctul N. A. a fost titularul buletinului de identitate . nr._, în care a figurat înregistrat cu următoarele date „N. A. fiul lui Ș. și R., născut la data de 13.10.1899, în Budapesta.
Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică de natură grafică nr._/26.04.2010 a Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B. ( f 128-134- vol. I), rezultă că mențiunile privind prenumele părinților numitului N. A. consemnate pe cele două acte de stare civilă (în xerocopie) –certificat de naștere Nm_ și respectiv certificat de deces, . nr._, nu au fost executate de aceleași persoane care au completat olograf celelalte rubrici ale celor două înscrisuri, precum și faptul că mențiunile de pe cele două înscrisuri privind prenumele numitului N. A. au fost scrise de una și aceeași persoană.
Față de cele de mai sus, instanța a reținut că este dovedită în mod cert exercitarea unei acțiuni de contrafacere a mențiunilor celor două acte de stare civilă, fără a se putea stabili însă data comiterii și respectiv identitatea autorilor.
Prin urmare, instanța a reținut că xerocopiile folosite de I. I. și N. A. în dosarele succesorale din B. de la BNP T. nu corespundeau cu situația reală rezultată din extrasele pentru uz oficial, copiile fiind falsificate astfel cum în mod corect s-a reținut de către P. prin Ordonanța nr. 124/P/2008/08.03.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Potrivit art. 147 alin. 1 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă aprobată prin HG nr. 64/2011 „ Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptățite, personal, prin împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6), pe baza înregistrărilor și a mențiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registrele întocmite de parohii, din cele deținute de primării și de A. Naționale.
Conform art. 157 din HG nr. 64/2011 ”Certificatele de stare civilă prezentate cu modificări, ștersături, adăugiri sau neconcordanțe cu privire la datele înscrise în ele, se rețin și se trimit primăriei emitente în vederea anulării și eliberării unui nou certificat de stare civilă”.
Întrucât la dosarul cauzei, nu s-au depus în original certificatele de naștere Nm_ și respectiv certificatul de deces, . nr._ folosite în activitatea descrisă în Ordonanța nr. 124/P/2008/08.03.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., ci doar copii xerografiate după certificatul de deces D.3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. și cel de naștere Nm_ eliberat la data de 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S., duplicatul după certificatul de deces D.3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. fiind eliberat la data de 14.12.2005 corect, datele fiind în concordanță cu extrasul pentru uz oficial de pe actul de deces, instanța a respins cererea reclamantei anularea originalelor certificatele de naștere și de deces ale numitului N. A. ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S. și respectiv ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. . Instanța va dispune anularea xerocopiilor de pe certificatele de naștere și de deces ale numitului N. A. ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S. și respectiv ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. întrucât acestea au fost folosite de pârâta I. I. și defuncta sa soră în scopul producerii unor consecințe juridice.
Din conținutul traducerii înscrisului „Genealogia marii nobilimi din Ungaria din secolul XX”, vol.II K-O redactat de Gudenus Janos Jozsef, Budapesta 1993 ( f 67-74 –vol. I ), instanța a reținut că defunctul N. JANOS, născut la Sibiu în 28.04.1834, decedat la Cluj în 21.11.1905 a fost căsătorit cu defunctele MIKES R. (din 1861) și respectiv BETHLEN POLYXENA (din 1881) având de la prima soție 3 copii – ZSUZSANNA (n.25.01.1866), IRMA, JOHANNA, iar de la cea de-a doua 7 copii – A., POLYXENA (n.20.03.1882), SAROLTA K., B. (n.1886), F. (n.1887), JANOS (n. 16.05.1889) și A. (30.11.1891), contrar celor susținute de intimata I. I. în sensul că ultima soție a avut 3 copii.
Din extrasul pentru uz oficial de pe actul de deces din registrul de decese a stării civile din cadrul Primăriei municipiului Cluj-N. (nr._/313/12.10.2006- fila 78-vol. I), rezultă că defuncta HUSZAR (N.) POLIXENA (născută în 20.03.1882) a fost fiica numiților N. I. și N. POLIXENA .
Din analiza conținutului extrasului pentru uz oficial de pe actul de deces din Registrul de decese a stării civile din cadrul Primăriei municipiului Cluj-N. (nr._/313/12.10.2006- fila 79-vol. I ), s-a reținut că defuncta N. K. - SAROLTA (născută în 12.12.1883) a fost fiica numiților N. I. și N. POLIXENA.
Potrivit conținutul extrasului pentru uz oficial de pe actul de deces din registrul de decese a stării civile din cadrul Primăriei municipiului B. (nr._/09.10.2006- fila 80-vol. I ), rezultă că defunctul N. ANDREAS-M. IOANNES (născut în 30.11.1891) a fost fiul numiților N. IOANNES și N. POLICSENIA. Față de cele de mai sus se poate observa indubitabil că în actele de stare civilă privind pe descendenții contelui N. JANOS (născut la 28.04.1834 în Sibiu) sunt menționate în mod expres prenumele părinților, tatăl I. și mama P., în nici unul din cazuri nefiind indicat ca prenume al tatălui „Ș.”.
Mai mult, în raport de data nașterii defunctului conte N. JANOS, și anume 28.04.1834, și de data nașterii defunctului N. A. (tatăl intimatei I. I. și al defunctei N. A. ) – 13.10.1899, în cauză, s-a constatat că există o flagrantă contradicție și în ceea ce privește vârsta tatălui defunctului N. A., care în certificatul de naștere și actul de naștere apare drept 33 de ani și respectiv vârsta defunctului conte N. JANOS, care în anul 1899 a avut 65 de ani, deci, nici din acest punct de vedere, astfel cum s-a arătat și anterior, datele din copiile xerox de pe certificatele de naștere și deces ale defunctului N. A. nu corespund realității ele fiind falsificate dată fiind coincidența dintre prenumele mamei defunctului „R.” și prenumele primei soții a contelui „ R.”, fiind, însă, evident că N. A. nu a fost fiul contelui N. JANOS .
Din cuprinsul certificatelor de deces/adeverință nr.183 și respectiv nr.184 din data de 21.08.2000 emise sub semnătura preotului paroh B. B. din cadrul Oficiului P. Reformat Cluj – Centru (fila 75-vol. I), reiese că defunctele N. POLIXENA (n. 20.03.1882) și respectiv N. C. SARLOTA, ar fi fost fiicele contelui N. I. Ș. MARKVEST și a contesei N. M. R.. Instanța de fond a reținut că aceste mențiuni nu sunt corespunzătoare verificărilor făcute în mod direct și nemijlocit la data de 19.02.2008( fila 50-vol. I ) de către organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C., în registrele de decese, la pozițiile 30, respectiv 121, fiind înregistrate decesul celor două persoane fără a exista nicio mențiune cu privire la numele/prenumele părinților lor .
De asemenea, mențiunile referitoare la prenumele părinților defunctelor N. POLIXENA și N. C. ȘARLOTA sunt în flagrantă contradicție cu mențiunile extraselor din registrul de decese, pentru uz oficial nr._/313/12.10.2006 (fila 78-vol. I),și respectiv nr._/313/12.10.2006( fila 79-vol. I), eliberate de Primăria Municipiului Cluj-N. – S. Stare Civilă, înscrisuri din care rezultă că tatăl defunctelor s-a numit N. I. iar mama acestea N. P. .
Potrivit extrasului de căsătorie nr.C/36/12.03.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Cluj, s-a reținut că rezultă că, la data de 22.07.1861 a intervenit căsătoria dintre baronul N. I. (în vârstă de 26 de ani) și baroana ROSALIA MIKEȘ (în vârsta de 24 de ani), și în consecință nici din acest înscris nu rezultă că defunctul baron N. nu ar fi avut prenumele de „Ș. MARKVEST”.
Avându-se în vedere că datele din cele două adeverințe emise nu corespund realității rezultate din Registrele de stare civilă, constatând o falsă realitate în scopul producerii de efecte juridice în plan civil, instanța va dispune anularea certificatele de deces/adeverință nr.183/2000 și 184/2000, eliberate la data de 21.08.2000 de O. P. Reformat Cluj Centru privind pe defunctele N. POLIXENA, născută la data de 20.03.1882 și decedată la data de 26.04.1963 și respectiv N. C. ȘARLOTTA, născută la data de 12.12.1883 și decedată în 25.11.1980.
Din copia xerox folosită de I. I. și N. A. de pe certificatul de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu (fila 149-vol. I), rezulta că, la data de 05.05.1834, ar fi avut loc botezul fiului (născut la 28.04.1834) comitelui N. JOANNES DE HIDVEGH și a comitesei C. BERTHOLD, botezatul purtând numele JOANNES Ș. MARKVEST.
Din înscrisul tehnoredactat intitulat „ARBORELE GENEALOGIC al fam. B. N.…” (fila 118-vol. I) din care de asemenea, baronul N. JANOS (1834-1905) era indicat și cu prenumele I. MARKVEST care era menționat alături de prenumele JANOS, însă între două paranteze, înscrisul purtând ștampila Parohiei R.-catolice B. Centru, precum și o mențiune de conformitate datată 08.04.2008 de către preotul paroh CSIZER A. A., deși în registrele matricole din arhiva parohiei, nu existau înregistrări și înscrisuri care să confirme datele înscrise în arborele genealogic. Din copia declarației dată în cursul efectuării cercetărilor (f 113-vol. I), preotul paroh C. A.-A. a recunoscut că mențiunile din arborele genealogic nu corespund cu datele din lucrarea „Familii nobile din zona Trei Scaune”, în sensul că, baronul N., născut în 1834, nu a avut și prenumele de „I. MARKVEST” și nu a avut un fiu pe nume N. A., născut în 13.10.1899.
Din verificările efectuate în cadrul Serviciului Județean Sibiu – A. Naționale, a rezultat însă că, în cursul anului 2008, numitei N. A., i-au fost eliberate un număr de trei extrase de botez privind pe defunctul baron N. născut în anul 1834, din conținutul cărora rezulta faptul că acesta a fost înregistrat cu prenumele IOHANNES ADAMUS JOSEPHUS M., în niciunul din înscrisuri nefigurând prenumele de Ș. MARKVEST (adresa nr. 43/08.02.2012 a Serviciului Județean Sibiu – A. Naționale și înscrisurile anexate).
Din analiza raportului de constatare tehnico-științifică grafică și tehnică a documentelor nr._/27.02.2012 a Inspectoratului de Poliție al Județului B. – S. criminalistic (f 135-145-vol. I), s-a reținut că xerocopia certificatului de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 cu antetul A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu (prezentat de învinuita I. I. în fața instanței de judecată la data de 08.03.2010 în dosarul_ ) prezintă elemente de fals prin următoarele adăugiri: - data „1834 aprilie 28” la rubrica „anul, luna, ziua nașterii”;
- numele „Ș. Markvest” la rubrica „Botezatul”;
- timbrul fiscal și fragmentul de impresiune de pe timbrul;
- „CERTIFICAT DE NAȘTERE” în titlu;
Conform Raportului, elementele de fals au fost realizate prin utilizarea tehnologiei informațiilor prin preluarea și prelucrarea imaginii digitale (cu adăugare de text) a unui alt exemplar al extrasului de botez nr.78/10.04.2008 urmată de imprimare, obținute cele două exemplare ridicate de la numitul D. C.; aplicarea timbrului fiscal și a fragmentului de impresiune de ștampilă pe timbru, peste imaginea digitală a unui timbru fiscal și a unei impresiuni de ștampilă (unul din exemplarele ridicate de la D. C. individualizat cu nr.4); multiplicarea certificatului de naștere/botez nr.78/10.04.2008 obținându-se exemplarul în litigiu prezentat de numita I. I. instanței de judecată în dosarul împotriva SPLEP B..
Față de cele de mai sus, instanța a dispus anularea înscrisurilor sub semnătură privată intitulate „A. genealogic al familiei B. N. …” care poartă vize de conformitate aplicate la datele de 08.04.2008 și respectiv 09.06.2008, sub semnătura și ștampila preotului paroh C. A. A. din cadrul Parohiei R.-catolice – Centrul B., întrucât datele nu corespund adevărului din actele de stare civilă și registrele oficiale.
În ceea ce privește anularea originalelor reprezentând certificatul de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu, instanța a respins cererea reclamantei, reținând că intimata a eliberat înscrisurile solicitate de defuncta de N. A., în anul 2008, în baza art. 21 alin. 1 din Legea nr. 16/1996 rep., în lipsa originalului va da eficiență prezumției că originalul cuprinde datele și informațiile reale din documentele pe care instituția le deține. Întrucât înscrisul folosit de I. I. în fața instanțelor de judecată a fost o xerocopie contrafăcută a certificatului de naștere/extras de botez nr.78/10.04.2008 eliberat de A. Naționale – Direcția Județeană Sibiu, instanța a dispus anularea acesteia întrucât datele prezentate în xerocopie nu sunt reale, însă a fost folosită în scopul producerii de consecințe juridice.
Date fiind cele de mai sus, instanța a constatat că înscrisurile folosite de fiicele defunctului N. A., atât în fața notarilor publici, cât și în fața instanțelor de judecată (dosar nr. inițial_ și respectiv_/197/2010 al Judecătoriei B.), din conținutul cărora în mod aparent rezulta faptul că defunctul baron N. născut în data de 28.04.1834 ar fi avut atât prenumele de JOHANNES cât și Ș. MARKVEST, s-au dovedit a nu fi conforme cu realitatea, fiind rezultatul unor activități de contrafacere sau plăsmuire.
Potrivit art. 115 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale “ Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.”
Conform art. 116 alin. 1-2 din același act normative “ La cererea moștenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moștenitor, care atestă numărul, calitatea și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moștenitor, exceptând dispozițiile privind masa succesorală.
(2) Certificatul de calitate de moștenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de moștenitor, stabilindu-se și cotele succesorale.”
Potrivit art. 119 alin. 1 “ Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.”
Date fiind considerentele de fapt și de drept mai sus-reținute, instanța a dispus cu privire la certificatele de calitate de moștenitor eliberate de BNP T. V. din B. și BNP B. M. din Cluj N. următoarele:
Instanța a dispus anularea Certificat de calitate de moștenitor nr. 163/25.11.2005, emis de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 234/2005 conexat la 235/2005 prin care s-a certificat că de pe urma contesei N. P. născută Bethleni, în anul 1851, fostă B., decedată în anul 1939 au rămas ca și moștenitori N. Andreas-M. JOANNES identic cu N. A. în calitate de fiu, decedat la data de 26.07.1973, a cărui moștenitoare au rămas I. I. și N. A. în calitate de nepoate de frate predecedat, întrucât din actele analizate anterior, în special din „Genealogia marii nobilimi din Ungaria din secolul XX”, vol.II K-O redactat de Gudenus Janos Jozsef, Budapesta 1993 (f 67-74 –vol. I) și din actele de stare civilă reiese că, contesa N. P. născută Bethleni, a doua soție a contelui N. Joanes sau N. JANOS, a avut 7 copii și nu doar unul, pe N. Andreas-M. JOANNES identic cu N. A., iar printre copii niciunul nu s-a numit „ A. „, ca atare I. I. și N. A. nu puteau culege succesiunea rămasă după N. Andreas-M. JOANNES identic cu N. A. neavând vocație succesorală, fiind străine de moștenirea acestuia și implicit de aceea a contesei N. P., întrucât nu există grad de rudenie cu aceștia, actele folosite în dovedirea gradului de rudenie al celor două fiice a lui N. A. fiind falsificate.
Instanța a dispus și anularea Încheierii date în ședința din 25.11.2005 a BNP T., în dosarul succesoral 234/2005 conexat cu dosarul 235/2005, în baza căreia a fost emis Certificat de calitate de moștenitor nr. 163/25.11.2005.
Instanța a dispus anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 171/13.12.2005, eliberat de Biroul Notarului P. T. V. în dosarul succesoral nr. 245/2005 și încheierea finală din același dosar succesoral din data de 13.12.2005, cu modificările ulterioare dispuse prin Încheierea de completare nr. 5790/10.06.2008 a Încheierii finale din data de 13.12.2005 și Încheierea de rectificare nr. 5791/10.06.2008 prin care s-a rectificat Certificatul de moștenitor nr. 171/2005, întrucât cele constatate nu corespund realității, datele din CCM nr. 171/2005 și din Încheierile arătate anterior fiind constatate de notar în baza unor acte care cuprindeau date eronate sau falsificate ( cele două copii xerografiate de pe certificatele de naștere și deces ale defunctului N. A., Extrasului din Arborele Genealogic al familiei B. N.).
Instanța a dispus anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 59/03.08.2006, eliberat de Biroul Notarului P. B. și I. din Cluj-N. în dosarul succesoral nr. 67/2006 și încheierea finală din același dosar succesoral din data de 03.08.2006, întrucât actele de stare civilă, certificatul de deces/adeverință nr.183 din data de 21.08.2000 emise sub semnătura preotului paroh B. B. din cadrul Oficiului P. Reformat Cluj – Centru (fila 75-vol. I) cuprind date nereale, în contradicție cu actele originale de stare civilă și creează o falsă legătură de rudenie între tatăl intimatei I. I. și al defunctei N. A. și N. K. Sarolta și, pe cale de consecință, o falsă vocație succesorală, printr-o pretinsă reprezentare, a celor două la succesiunea defunctei N. K. Sarolta.
Instanța a dispus anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 60/03.08.2006, eliberat de Biroul Notarului P. B. și I. din Cluj-N. în dosarul succesoral nr. 68/2006 și încheierea finală din același dosar succesoral din data de 03.08.2006, dat fiind faptul că defunctul N. A. nu a fost frate cu defuncta Huszar Polixena, actele depuse în vederea emiterii acestui CCM cuprinzând date eronate (certificatul de deces/adeverință nr.184 din data de 21.08.2000 emise sub semnătura preotului paroh B. B. din cadrul Oficiului P. Reformat Cluj – Centru - fila 75-vol. I ), iar CCM nr. 163/2005 eliberat de BNP T. V. în dosarul succesoral nr. 234/2005 fiind lovit de nulitate astfel cum s-a reținut anterior.
Referitor la înscrisurile depuse de intimata I. I. în fața instanței, instanța a reținut că aceste înscrisuri nu cuprind certificatele originale de naștere și deces privindu-l pe defunctul N. A., această intimată arătând instanței că a depus toate actele pe care le deține și precizând că nu deține originalele, astfel cum reiese din Încheierea ședinței din data de 05.11.2012 ( f 147-vol. II ) și nici nu există acte care să combată cele reținute anterior cu privire la actele anulate de instanță .
Întrucât N. A. a decedat la data de 16.01.2011 (f 170-vol. I), iar acțiunea a fost înregistrată la data de 09.03.2012, instanța, ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei N. A., a respins acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, precum și în baza art. 245 al. 1 lit. c1 din Codul de procedură penală, a art. 45 C.proc. civ., art. 348 C.proc.pen și considerentele Deciziei nr. 2/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, instanța a admis în parte cererea formulată astfel cum s-a reținut anterior.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, pârâta I. I., prin care a solicitat modificarea în parte, în sensul respingerii cererii.
În motivare, recurenta pârâtă a arătat, în esență, că a depus acte veridice atât la dosarul cauzei, cât și la intimatul reclamant, depunând și acte inventate ale celor care folosesc terenurile bunicului lor de mai bine de 23 de ani, fără ca cineva să îi întrebe cum s-au instalat și cum folosesc totul.
A precizat că CF-ul 106 a fost sustras de către fostul judecător și președinte al judecătoriei care se intabulează pe o casă plus o casă pentru băiat în Vâlcele. În același CF, mai figurează și alte persoane cu funcții importante, cum ar fi fostul director OGA, primarul care inventează cele două contese împreună cu alte persoane interesate, directorul Avicola al cărui tată are fermă la Arini tot pe moșia bunicului. Dosarul penal 124/P/2008 a fost redeschis tot grație acestor așa-zise contese apărute intempestiv. Procesul de la Curte l-au pierdut definitiv, nedepunând nici arbore genealogic, nici acte succesorale, nici Cf-uri, ci simple cereri.
În ceea ce privește actele tatălui său, sora sa a scris, iar actele au venit prin poștă, ea nepromițând nimic nimănui. Expertul i-a scos pe toți cei care aveau cereri pe Legea 18 și parohiile care au primit pământ și păduri peste legea admisă.
Recurenta a arătat că a depus la dosar răspunsul Budapestei din care reiese că în evidențele lor, nu se regăsește actul tatălui său, la dosar, depunând, totodată, și ancheta poliției din care rezultă că tatăl său, N. A., nu a trăit și nu a murit la B., . nu a existat. Totodată, s-a depus la dosar răspunsul Predealului și al primăriei S. cu care nu are de-a face.
A precizat că actul de deces al mamei sale îl găsesc la Primăria Predeal pentru că după ea nu moșteneau. Primăria B., prin Biroul Evidența Persoanei primește act de deces duplicat, iar abia în 2011, își amintește că a fost Sfat Popular. Pe N. A. îl botează și M., ambiguu, hermafrodit, pentru că după el moșteneau.
A mai menționat că cererea de chemare în judecată este semnată numai de procurorul D., fără semnătura procurorului general.
S-a menționat că bunicul său a fost impiegat la Judecătorie, dar nu se scrie localitatea, la cei 80 de ani, fiind nevoită să își caute rudele inventate de cei care folosesc totul și care au prosperat până în 2003.
În drept, cererea de recurs nu a fost întemeiată.
Cererea de recurs a fost legal timbrată.
Împotriva aceleiași sentințe, precum și a încheierii de ședință prin care s-a respins în principiu cererea sa de intervenție în interes propriu, a declarat recurs recurenta F. K. M., prin care a solicitat modificarea încheierii în sensul admiterii în principiu a cererii sale de intervenție în interes propriu și modificarea sentinței în sensul admiterii pe fond a cererii de intervenție, cu menținerea celorlalte dispoziții.
În motivare, recurenta a învederat că procedura în care a fost formulată cererea de chemare în judecată nu înlătură posibilitatea ca persoana direct vătămată să se adreseze instanței cu o cerere în anularea actelor falsificate. Art. 184 C.p.civ. permite posibilitatea ca o . acte să poată fi atacate în instanță de către Ministerul P., ceea ce nu înlătură posibilitatea de a se adresa cu o astfel de cerere și persoanele vătămate în drepturile lor, fiind invocată Decizia XV din 21.11.2005.
Recurenta a menționat că a făcut dovada cu acte de stare civilă că este descendentă directă a lui N. Janos, având un interes patrimonial și succesoral în anularea actelor contrafăcute, motiv pentru care sunt îndeplinite condițiile art. 49 al. 2, art. 52 al. 1 C.p.civ. pentru ca cererea să fie admisă în principiu.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 304 pct. 9 C.p.civ.
Cererea de recurs a fost legal timbrată.
În apărare, intimatul S. Județean Sibiu al Arhivelor Naționale prin care a solicitat admiterea recursului declarat de recurenta F. K. M. și intimatul SPCLEP B. prin care a solicitat respingerea ambelor recursuri.
Analizând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele:
1. În ceea ce privește recursul declarat de recurenta pârâtă I. I., tribunalul reține că acesta nu este întemeiat pentru considerentele care succed.
Relativ la motivul de recurs constând în faptul că trimiterea în judecată pentru anularea actelor a fost semnată numai de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., iar nu de către procurorul general, instanța reține că nu este întemeiat, având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată este actul de învestire a instanței de fond, conform art. 112 C.p.civ., iar din analiza sa, rezultă că poartă semnătura procurorului general al acestui parchet (f.11 doar de fond).
Pe de altă parte, se are în vedere faptul că această chestiune invocată ca și motiv de recurs are semnificația juridică a invocării excepției lipsei calității de reprezentant a procurorului menționat de recurentă pentru reclamantul P. de pe lângă Curtea de Apel B., excepție de procedură cu caracter relativ, ceea ce înseamnă posibilitatea invocării sale în fața primei instanțe și înainte de a se pune concluzii în fond. Pe cale de consecință, față de acesta caracter relativ al excepției, se reține că aceasta nu poate fi invocată pentru instanța de fond, direct în recurs, partea interesată fiind decăzută din acest drept.
Relativ la criticile aduse sentinței privind fondul cauzei, se reține faptul că acestea nu reprezintă adevărate motive de recurs, circumscriind suspiciunea recurentei pârâte în onestitatea și imparțialitatea unor instituții ale statului care ar fi favorizat proprietarii actuali ai terenurilor pe care această parte a tins să le dobândească.
Astfel, se remarcă faptul că în prima parte a cererii de recurs, sunt prezentate aspecte care nu au nicio legătură cu judecata din dosarul de față, numai din partea sa finală, putând fi extrase motive de natură a învesti prezenta instanță.
În acest sens, se are în vedere că sentința pronunțată de Judecătoria B. este legală și temeinică, cuprinzând o analiză completă și complexă a ansamblului probator administrat în cauză.
Se reține, astfel, că, în mod corect, prima instanță a reținut că defunctul N. A., tatăl pârâtei I. I. și surorii sale, N. A., decedată, a fost căsătorit cu defuncta N. E. (decedată la data de 17.12.1999), locuind împreună cu familia sa, atât cu prima, cât și cu a doua soție într-un imobil situat în Dâmbul Morii . R. nr. 3, jud. B..
Conform cărții de imobil nr._ privind imobilul în care a locuit defunctul N. A. (f. 58-65 – vol. I), prenumele părinților acestuia au fost Ș. și respectiv R., fiind născut în Budapesta la data de 13.10.1899, de profesie pictor, posesor al BI . nr._.
Același aspect rezultă și din analiza extrasului pentru uz oficial de pe actul de naștere a lui N. A. ( f 43 vol. I dosar de fond ), potrivit căruia tatăl acestuia s-a numit „N. Ș.”, iar mama „Markvest R.”, nașterea fiind transcrisă în baza art. 38 din Legea actelor stării civile de la acea vreme, la cererea defunctului, în baza extrasului de naștere nr. 5694 al oficiului stării civile Budapeste.
Din analiza adresei nr. 7437/05.04.2007 a Ministerului Administrației și Internelor – Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor (fila 57-vol. I dosar de fond), rezultă că defunctul N. A. a fost titularul buletinului de identitate . nr._, în care a figurat înregistrat cu următoarele date „N. A. fiul lui Ș. și R., născut la data de 13.10.1899, în Budapesta). După decesul numitului N. A., cea de-a doua soție a acestuia N. E. a continuat să locuiască în imobilul situat în Dâmbul Morii . R. nr. 3, jud. B..
Din copia certificatului de naștere ..m. nr._ eliberat la 10.06.1955 de Sfatul Popular al orașului S. (f 77-vol. I dosar de fond), reiese că tatăl lui N. A. s-a numit „N. I. Ș. Markvest”, iar mama sa s-a numit „N. M. R.”, iar din copia certificatului de deces ..3 nr._ eliberat la 14.11.1968 Sfatul Popular al orașului B. (f 77-vol. I dosar de fond) reiese că tatăl defunctului N. A. s-a numit „N. I. Ș. Markvest”, iar mama sa s-a numit „ N. M. R.”.
În mod corect, instanța de fond a reținut că mențiunile de la rubricile privind prenumele tatălui și mamei defunctului N. A. sunt infirmate de extrasele pentru uz oficial de pe actele de naștere și deces, ( f 43-44 vol. I dosar de fond ) de unde rezultă că tatăl defunctului A., născut în data de 13.10.1899 în Budapesta, s-a numit „N. Ș.”, iar mama „Markvest R.”. Din mențiunile cuprinse în Registrul de nașteri susmenționat, rezultă că, N. Ș. avea la data nașterii numitului N. A. vârsta de 33 de ani și era „impiegat la judecătorie”, iar numita Markest R. era în vârstă de 21 de ani, vârsta părinților defunctului N. A., la data nașterii acestuia (33 ani tatăl și 21 ani mama) fiind menționată chiar și în xerocopia certificatului de naștere . nr._ depus la cele două dosare succesorale din B..
Totodată, în mod corect judecătoria a apreciat că din această mențiune, rezultă faptul că, defunctul N. A. nu a fost fiul baronului N. Janos, născut în data de 28.04.1834, întrucât acesta din urmă, avea la data nașterii numitului N. A., vârsta de 65 de ani și dacă N. Janos ar fi putut procrea la vârsta de 65 de ani, este cert că cea de a doua soție i-a fost P., iar prima soție Rosalia Mikeș nu ar fi putut fi mama defunctului N. A., întrucât aceasta nu avea 21 de ani, cum apare menționat inclusiv în certificatul de naștere depus de intimatele I. și N. în fața notarului, ci ar fi trebuit să aibă 62 de ani, fiind complet neplauzibil ca aceasta să-l fi născut la această vârstă în raport cu realitatea sfârșitului de secol XIX.
Totodată, se reține că, în mod corect, instanța de fond a ținut seama de puterea de lucru judecat a deciziei civile nr.841/R/23.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. – Secția civilă (dosar_/197/2010), prin care a fost admis recursul declarat de pârâtul S. P. Comunitar de Evidență a Persoanelor B. împotriva sentinței civile nr._/23.12.2010 a Judecătoriei B., pe care a modificat-o în totul, în sensul că a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantele I. I. și N. A., aceasta din urmă decedată pe parcursul judecății recursului, calitatea procesuală a acesteia fiind transmisă moștenitorului său, D. M., în contradictoriu cu pârâtul S.P.C.L.E.P. B., având ca obiect rectificare act de stare civilă. În considerentele acestei decizii, s-a reținut în mod expres pe de o parte, că înscrisurile depuse nu pot dovedi că numita Rosalia Mikeș ar putea fi mama defunctului N. A., fiind complet neplauzibil ca aceasta să-l fi născut la vârsta de 62 de ani la sfârșitul secolului XIX, iar pe de altă parte, că înscrisul intitulat „A. genealogic” eliberat de P. R.-catolică B. în 2008, nu are nicio valoare probatorie în raport cu teza susținută.
Prin urmare, raportat la probatoriul administrat în cauză, se reține că situația de fapt reținută în cauză, este corectă, iar combaterea datelor care rezultă din evidențele oficiale ale instituțiilor menționate mai sus, emitente ale actelor de stare civilă, precum și alte înscrisuri evocate, nu poate fi făcută prin simple alegații. Astfel, în calitatea sa de pârâtă, recurentei pârâte îi incumba, pe de o parte, sarcina de a dovedi afirmațiile sale, probă pe care nu a făcut-o în cauză, nici în fața instanței de fond și nici în recurs, aceasta mulțumindu-se numai să contrazică aspectele reținute de instanța de fond pe baza înscrisurilor depuse la dosar. Pe de altă parte, se are în vedere că înregistrările din actele de stare civilă fac credință până la rectificarea acestora, ceea în cauză, nu s-a dovedit.
În raport cu această situație de fapt și dată fiind situația de fapt contrară reținută în cuprinsul celor patru certificate de calitate moștenitor eliberate de BNP T. V. din B. și BNP B. și I. din Cluj N., se reține că în mod corect, instanța de fond a dispus anularea acestora.
Totodată, raportat la aceleași considerente, în mod corect, prima instanță a dispus anularea copiilor xerox de pe actele stare civilă privindu-l pe defunctul N. A., precum și a înscrisului sub semnătură privată intitulat Arborele genealogic al familiei baron N..
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge recursul declarat de recurenta pârâtă ca nefondat.
2. relativ la recursul declarat de recurenta F. K. M., tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 03.12.2012 (f. 219-220 dosar de fond), a fost respinsă încuviințarea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulată de această recurentă, reținându-se faptul că aceasta nu justifică un drept pentru a formula o astfel de cerere.
Tribunalul reține că intervenția voluntară principală presupune invocarea de către un terț a unui drept propriu fără a fi necesar să existe identitate între dreptul pretins de acesta și dreptul ce formează obiectul cereri de chemare în judecată. Totuși, între cele două drepturi subiective, trebuie să existe o legătură suficientă care să justifice rezolvarea împreună a celor două cereri. În situația în care între pretenția terțului și cea dedusă judecății de către reclamant, nu există o conexiune, atunci intervenția voluntară principală este inadmisibilă.
Dincolo de aceste chestiuni de ordin teoretic, se reține că, în cauză, recurenta a depus la dosarul cauzei, în dovedirea dreptului său propriu, o . acte de stare civilă, prin care tindea, așadar, la dovedirea calității sale de succesor al familiei N. Janos (f. 159-171 vol. 1 dosar de fond) și care ar fi îndreptățit-o să formuleze o astfel de cerere de constatare a nulității unor înscrisuri falsificate.
Din analiza acestor acte, tribunalul reține că nu poate fi stabilită legătura de rudenie dintre recurentă și defunctul menționat, în condițiile în care unele dintre acte sunt redactate într-o limbă străină, fără a exista traducerea acestora ( în acest sens, sunt de menționat înscrisurile atașate la filele 168-171 din dosarul de fond) și fără ca niciunul dintre ele să fie certificat pentru conformitatea sa cu originalul.
În aceste condiții, se reține că, în mod corect, instanța de fond a reținut că recurenta nu justifică un drept de natură a face admisibilă cererea sa de intervenție în interes propriu.
Prin urmare, ceea ce se impune a fi subliniat este faptul că procedura reglementată de art. 184 C.p.civ. permite formularea unei cereri de anularea a înscrisurilor falsificate atât de către procuror, cât și de orice alt subiect de drept, după cum fiecare poate interveni în procesul pornit de unul dintre ei, cu condiția dovedirii interesului său și dreptului propriu în conexiune cu dreptul afirmat de reclamant, ceea ce nu s-a dovedit în cauză.
În raport cu aceste considerente, se reține că, în mod corect, instanța de fond a reținut că recurenta nu a justificat un drept pentru a fi admisibilă cererea sa de intervenție în interes propriu, motiv pentru care față de dispoz. art. 312 al.1 C.p.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de aceasta ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurenta pârâtă I. I. împotriva sentinței civile nr._ din data de 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o menține.
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurenta F. K. M. împotriva încheierii de ședință din data de 03.12.2012 și împotriva sentinței civile nr._ din data de 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care le menține.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședința publică, azi, 24.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. L. D. O. P. C. F.
Grefier,
C. N.-D.
Red. IL /Tehnored. CND/29.11.2013-Ex. 2
Jud. fond – L. S.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1272/2013. Tribunalul... | Expropriere. Sentința nr. 77/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
