Contestaţie la executare. Decizia nr. 1583/2013. Tribunalul BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 1583/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 2490/197/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1583/R
Ședința publica din 12 decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D. – P. - judecător
Judecător: D. N.
Judecător: V. M.
Grefier: D. Litescu - P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta A. F. PUBLICE A MUNICIPIULUI BRASOV, în contradictoriu cu intimata contestatoare L. D. si cu intimata C. DE ASIGURARI DE SANATATE A JUDETULUI BRASOV, împotriva sentinței civile nr. 7097/22.04.2013 pronunțată in cauza de Judecătoria Brasov, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în cauza civilă de fată au avut loc în ședința publică din data de 05.12.2013, când partile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la respectivul termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta si când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Constata ca prin sentința civila nr. 7097/22.04.2013 pronunțată in cauza de Judecătoria Brasov a fost admisa excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDETULUI B. si a fost respinsa acțiunea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea L. D., în contradictoriu cu intimata C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDETULUI B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, prin aceeași hotărâre a fost admisa în parte contestația la executare formulată de contestatoarea L. D., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B. și, în consecință, au fost anulate formele de executare constând în somația nr. 8/_ /_ și titlul executoriu nr._ emise la data de 20.12.2012 de intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., precum și actele de executare subsecvente acestora si a fost obligata intimata să plătească contestatoarei suma de 199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei si timbrul judiciar de 5 lei.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța a avut in vedere ca prin cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost completata, contestatoarea L. D., în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B. si C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDETULUI B., a solicitat anularea titlului executoriu nr._/20.12.2012 emis de intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B., anularea formelor de executare emise în dosarul nr._/8/_, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut ca partea contestatoare L. D. desfășoară activitate de liber profesionist, iar în această calitate datorează contribuții corespunzătoare la fondul de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 208 alin. 3 cap. I din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Față de prevederile art. 215 din Legea nr. 95/2006, care prevăd că persoanele care exercită profesii liberale, au obligația de a depune la casele de asigurări alese, declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond, și să vireze trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru, contestatoarea s-a conformat dispozițiilor legale, depunând la Casa de Asigurări de Sănătate B., declarațiile nominale privind obligațiile ce îi reveneau.
În raport cu veniturile realizate de contestatoare, CASJ B. a emis pentru perioada 15.03.2008 – 15.12.2011, decizia de impunere nr._/05.09.2011 cuprinzând contribuția la asigurările sociale de sănătate datorate de aceasta, în cuantum de 1.616 lei, decizie atacată în procedura de contencios administrativ la Tribunalul B..
Înainte de soluționarea irevocabilă a acestei contestații, la data de 05.06.2012, CASJ B. a emis decizia de impunere nr._/2012 cuprinzând contribuția la asigurările sociale de sănătate datorată de contestatoare, pentru aceeași perioadă 15.03.2008 – 15.12.2011, în sumă totală de 1.587 lei. Această creanță se compune din suma de 615 lei debit principal, 582 lei dobânzi/majorări și 390 lei penalități, obligațiile de plată accesorii fiind calculate până la data de 31.05.2012.
De asemenea, în raport de veniturile realizate de contestatoare în anul 2012, CASJ B. a emis decizia de impunere nr._/05.06.2012, cuprinzând contribuția la asigurările sociale de sănătate datorate de contestatoare, în sumă totală de 563 lei, contribuție achitată de aceasta conform chitanțelor nr._/23.03.2012, nr._/15.06.2012 remise la dosarul cauzei.
În baza celor două decizii de impunere nr._/05.06.2012 și nr._/05.06.2012, a fost emis la data de 20.12.2012, titlul executoriu nr._ și somația de executare nr. 8/_ /_, prin care i s-a pus în vedere contestatoarei să achite suma de 1.401 lei, reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Somația, ca prim act începător de executare, i-a fost comunicat contestatoarei la data de 16.01.2013, pentru ca la data de 29.01.2013, aceasta să formuleze în termenul prevăzut de art. 173 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 92/2003 republicată, prezenta contestație la executare.
La soluționarea pe fond a acțiunii, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 172 alin. 1 și alin. 4 Cod procedura fiscala, conform cărora persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare, efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod, de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii; contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. În acest sens sunt și dispozițiile art. 399 Cod procedura civila.
Așadar, contestația la executare poate viza, pe de o parte legalitatea formelor de executare în ansamblul lor, iar, pe de altă parte, lămurirea înțelesului sau întinderii dispozitivului.
În speță, instanța a reținut că titlul executoriu contestat nu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, și întrucât legiuitorul nu prevede o cale specială de atac, în contextul căruia să fie analizate chestiuni ce țin de legalitatea titlului executoriu, instanța apreciază că în cadrul contestației la executare, putand fi invocate apărări ce vizează legalitatea titlului, astfel de verificări urmând a fi efectuate în cadrul contestației.
Prin promovarea prezentei acțiuni, contestatoarea urmărește desființarea procedurii execuționale pe considerentul nelegalității emiterii formelor de executare față de împrejurarea achitării contribuției la asigurările sociale de sănătate în cuantum de 563 lei, datorate conform deciziei de impunere nr._/05.06.2012, dar și pentru considerentul inexistenței unei obligații a contestatoarei privind plata acestei contribuții datorată conform deciziei de impunere nr._/2012.
Instanța a constatat că susținerile contestatoarei sunt întemeiate, procedura execuțională fiind afectată de nelegalitate, atât din perspectiva faptului că a fost declanșată în considerarea unei obligații fiscale stinse prin plata anterioară, dar și prin raportare la principiile consacrate de prevederile speciale aplicabile în materia executării silite a creanțelor fiscale.
Astfel, s-a avut in vedere că potrivit chitanței nr._/23.03.2012 și chitanței nr._/15.06.2012 aflate la fila 16, 17 dosar, contestatoarea L. D. a achitat suma de 552 lei, reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate datorate conform deciziei de impunere nr._/05.06.2012 pentru perioada ianuarie 2012- decembrie 2012.
Așa fiind, instanța a reținut că la data emiterii formelor de executare contestate în prezenta cauză, creanța fiscală era stinsă, în accepțiunea art. 24 din OG nr. 92/2003 coroborat cu art. 114 alin. 3 lit. a din OG nr. 92/2003, care instituie ca moment al plății, în cazul plăților în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal.
Dispozițiile art. 141 alin. 1 din OG 92/2003 impun ca executarea silită a creanțelor fiscale să se efectueze în temeiul unui titlu executoriu, al cărui fundament este reprezentat de însăși creanța bugetară urmărită, astfel încât, în situația în care creanța bugetară se stinge printr-una din modalitățile prevăzute de art. 24 din OG nr. 92/2003, dispare însuși temeiul titlului executoriu. Așadar, prin plata făcută de către contestatoare, titlul de creanță reprezentat de procesul verbal de contravenție nu a mai putut deveni titlu executoriu, în condițiile art. 141 alin. 2 din OG nr. 92/2003, datorită încetării raportului de drept substanțial fiscal născut anterior, astfel încât procedura execuțională ce a urmat acestui moment apare ca lipsită de suport juridic.
În ceea ce privește decizia de impunere nr._/2012 cuprinzând contribuția la asigurările sociale de sănătate datorată de contestatoare, pentru perioada 15.03.2008 – 15.12.2011, în sumă totală de 1587 lei, instanța a reținut că pentru aceeași perioadă, printr-o decizie de impunere anterioară nr._/05.09.2011, s-a stabilit în sarcina contestatoarei, obligația de plată a sumei de 1.616 lei, cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate. Această din urmă decizie de impunere a fost anulată la data de 17.04.2013 prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel B. în dosar nr._, astfel cum reiese din extrasul Ecris de pe portalul Curții de Apel B..
Cum decizia de impunere nr._/05.09.2011 a fost anulată irevocabil, iar până la data anulării acesteia, intimata a emis pentru aceeași perioadă: 15.03.2008 – 15.12.2011, decizia de impunere nr._/2012, în baza căreia au fost efectuate actele de executare contestate prin prezenta cerere, instanța a apreciat că există suspiciuni asupra legalității și temeiniciei actelor de executare. Pentru cele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 141 alin. 3 din OG. nr. 92/2003, conform cărora modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător, instanța a apreciat că executarea silită împotriva contestatoarei s-a efectuat cu nerespectarea dispozițiilor imperative prevăzute de OG nr. 92/2003 care reprezintă sediul materiei executării silite a creanțelor fiscale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Jud. B., instanța a reținut ca Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. a emis împotriva contestatoarei somația și titlul executoriu din data de 20.12.2012 contestate în cauză, în vederea îndeplinirii pe calea executării silite a obligațiilor fiscale având ca obiect contribuție asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente si ca in cauză s-a formulat contestație la executare atât împotriva creditorului obligației, respectiv AFP B., cât și împotriva CASJ B., insa, pentru ca CASJ B. nu este emitentul actelor de executare contestate în cauză, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În baza art. 274 Cod procedura civila, văzând că intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. a căzut în pretenții în prezenta cauză, instanța a admis cererea formulată de contestatoare de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Brasov, solicitând admiterea acestuia, casarea in tot a sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare, ori modificarea in tot in sensul respingerii contestației la executare.
In motivarea recursului intimata recurenta a arătat in esența ca judecatoria nu a dat dovada de rol activ in sensul sa solicite dovada comunicării către debitoare a titlului de creanța, ca intimata a acționat numai in calitate de organ de executare si ca din acest punct de vedere a respectat întocmai dispozițiile legale si ca pentru aceste motive nu poate fi găsita in culpa procesuala si astfel nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. In ceea ce privește solicitarea de casare recurenta a invocat incalcarea disp. art. 261 Cod procedura civila.
Intimata contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătându-se ca nicio critica a recurentei nu este fondata.
Intimata a depus la dosar si decizia civila nr. 2071/R/17.04.2013 a Curții de Apel Brasov, pronunțata in dosarul civil nr._ prin care in mod irevocabil a fost anulata decizia de impunere nr._/05.09.2011.
Analizând recursul de fata prin raportare la motivele invocate tribunalul constata ca acesta este neîntemeiat.
Tribunalul retine ca nu s-a formulat nicio critica legata de modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale a CASJ BRASOV, împrejurare fata de care soluția privitoare la aceasta parte nu face obiectul controlului judiciar, iar CASJ BRASOV nu are calitatea de parte in recursul de fata.
Tribunalul retine ca este total nefondata critica potrivit cu care hotărârea recurata incalca disp. art. 261 Cod procedura civila si care stabilesc ca:
Hotărârea se dă în numele legi și va cuprinde:
1. arătarea instanței care a pronunțat-o și numele judecătorilor care au luat parte la judecată;
2. numele, domiciliul sau reședința părților, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanților legali și al avocaților;
3. obiectul cererii și susținerile în prescurtare ale părților cu arătarea dovezilor;
4. arătarea concluziilor procurorului;
5. motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;
6. dispozitivul;
7. calea de atac și termenul în care se poate exercita;
8. mențiunea că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, precum și semnăturile judecătorilor și grefierului.
În cazul în care, după pronunțare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea, președintele instanței o va semna în locul său, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnată de grefierul șef, făcându-se mențiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze hotărârea.
Hotărârea se va comunica părților, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunțarea hotărârii.
Tribunalul retine ca deși critica vizează nerespectarea acestor dispoziții, recurenta nu specifica in mod concret care din punctele de mai sus au fost nesocotite si, mai mult, tribunalul constata in urma analizării sentinței, ca aceasta cuprinde toate mențiunile obligatorii mai sus enumerate, inclusiv motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, detaliat expuse.
Critica legata de faptul ca instanța de fond nu ar fi manifestat rol activ si nu ar fi solicitat dovada comunicării titlului de creanța este si neîntemeiata si neavenita, câta vreme instanța de fond nu si-a motivat soluția pe lipsa dovezii acestei comunicări.
Instanța a constatat că susținerile contestatoarei sunt întemeiate, procedura execuțională fiind afectată de nelegalitate, atât din perspectiva faptului că a fost declanșată în considerarea unei obligații fiscale stinse prin plata anterioară, dar și prin raportare la principiile consacrate de prevederile speciale aplicabile în materia executării silite a creanțelor fiscale.
Astfel, s-a avut in vedere că potrivit chitanței nr._/23.03.2012 și chitanței nr._/15.06.2012 aflate la fila 16, 17 dosar, contestatoarea L. D. a achitat suma de 552 lei, reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate datorate conform deciziei de impunere nr._/05.06.2012 pentru perioada ianuarie 2012- decembrie 2012.
Așa fiind, instanța a reținut că la data emiterii formelor de executare contestate în prezenta cauză, creanța fiscală era stinsă, în accepțiunea art. 24 din OG nr. 92/2003 coroborat cu art. 114 alin. 3 lit. a din OG nr. 92/2003, care instituie ca moment al plății, în cazul plăților în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal.
Mai mult, tribunalul retine ca si decizia de impunere nr._/05.09.2011, singura care mai putea comporta discuții, a fost anulata irevocabil de către instanța de contencios administrativ prin decizia civila nr. 2071/R/17.04.2013 a Curții de Apel Brasov, pronunțata in dosarul civil nr._ .
In ceea ce privește ultima critica, referitoare la obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, tribunalul o apreciază de asemenea neîntemeiata.
Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții „care cade în pretenții”, astfel cum prevede art. 274 Cod procedura civila.
In speța, emiterea actelor de executare a pus contestatoarea în situația de a formula contestația dedusă judecății, pentru a obține oprirea actelor de executare îndreptate împotriva sa cu nerespectarea dispozițiilor legale, respectiv lipsa unei creanțe certe.
Ca urmare a admiterii pretențiilor formulate, contestatoarea este îndreptățita la acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de desfășurarea acestui proces. Obligarea la plata cheltuielilor de judecată este independentă de buna sau reaua credință a recurentei sau de exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, pentru acordarea cheltuielilor de judecată fiind necesar și suficient a se reține culpa procesuală a părții care a pierdut procesul și care a căzut astfel în pretenții. Ori de câte ori se va depăși limita culpei și se va intra în sfera relei credințe (a intenției), vor deveni aplicabile dispozițiile art. 723 Cod procedura civila, potrivit cu care, pe lângă cheltuielile de judecată la care este îndreptățită partea care a câștigat procesul, adversarul litigant va putea fi sancționat cu amendă judiciară în temeiul art. 1081 Cod procedura civila.
Împrejurarea ca intimata ca organ de executare nu răspunde si pentru stabilirea întinderii obligației nu înlătură culpa sa procesuală. De vreme ce a emis acte de executare, apreciate de instanță ca fiind nelegale și sancționate cu nulitate, recurenta a căzut în pretenții și are obligația de a acoperi cheltuielile de executare ocazionate de prezentul proces.
In baza acestor considerente tribunalul apreciază ca recurenta este întemeiat obligata sa suporte cheltuielile generate de demersul dovedit legitim si întemeiat al contestatoarei.
In consecința, in conformitate cu disp. art. 312 Cod procedura civila, tribunalul va respinge recursul si va păstra sentința ca temeinica si legala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurenta A. F. PUBLICE A MUNICIPIULUI BRASOV, în contradictoriu cu intimata L. D., domiciliată în Brasov, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 7097/22.04.2013 pronunțată în cauză de Judecătoria Brasov, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 decembrie 2013.
P.,JUDECATOR, JUDECATOR,
C. D. – POPDANIELA N. V. M.
GREFIER,
D. LITESCU P.
RedCDP/02.2014/2ex.
Judecător fond: R. D.
← Partaj judiciar. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul BRAŞOV | Grăniţuire. Decizia nr. 554/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
---|