Fond funciar. Decizia nr. 332/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 332/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 6343/197/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea litigiilor de fond funciar
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.332/R
Ședința publică din data de 05 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M. I. – Judecător
JUDECĂTOR R. C.
JUDECĂTOR I. A.
Grefier L. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenții reclamanți S. V. și C. M. S., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile numărul 9549/04.07.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul civil nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 19 februarie 2013, când părțile prezente au formulat concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de 26 februarie 2013, și apoi pentru aceleași motive pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL:
Constată că prin sentința civilă nr. 9549/04.07.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_ s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții S. V. și cu C. M. S. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană B. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor prin Prefect.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 6109 din data de 11.07.2006, pronunțată în dosar nr. 5201 din 2006 s-a dispus obligarea pârâtei C. Locală de Aplicare a Legii 1 din 2000 din cadrul Primăriei Predeal la întocmirea documentației necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate și să înainteze dosarul Comisiei Județene de Aplicare a Legii 1 din 2000 cu privire la terenurile în suprafață de 23 ha care au aparținut defuncților C. D., I..N C., I. D. și G. D., sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pe zi începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii și până la executarea obligației de înaintare a documentației către C. Județeană de Aplicare a Legii 1 din 2000.
La data de 16.11.2009 a fost încheiat între reclamanții C. M. S. și S. V. în calitate de creditori promitenți pe de o parte și C. I. în calitate de debitor promitent pe de altă parte, antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1299 de BNP A. A. M. având ca obiect obligația promitenților ca după eliberarea titlului de proprietate, după dezbaterea succesorală după defunctul C. D. în a cărui masă succesorală să fie inclus terenul forestier în suprafață totală de 33.372,42 mp situat pe raza Orașului Predeal, și respective terenul forestier în suprafață totală de 50.000 mp situate pe raza orașului Predeal în zona Văii Z., punct Gâlma, județul B. vânzători de a vinde în mod irevocabil promitenților cumpărători în cote de ½ părți indivize pentru fiecare suprafața de teren forestier de 10.000 mp rezultat din terenul forestier în suprafață totală de 33.372,42 mp situat pe raza orașului Predeal, locul Poliștoaca, neintabulat în CF și suprafața de teren de 12.500 mp rezultat din terenul forestier în suprafața de 50.000 mp situate pe raza orașului Predeal zona Văii Z., punct Gâlma, jud. B., neintabulat în CF.
La data de 18.02.2010 a fost încheiat actul adițional la contractul de vânzare cumpărare, act adițional ce a fost autentificat sub nr. 193 de BNP A. A. M. și prin care părțile au adus o . amendamente convenției inițiale.
La data de 19.11.2010 a fost încheiat între reclamanții C. M. S. și S. V. în calitate de creditori cesionari pe de o parte și C. I. în calitate de debitor cedent pe de altă parte contractul de cesiune de creanță având ca obiect cedarea în cote egale de câte ½ a drepturilor de creanță născute prin sentința civilă nr. 6109 din data de 11.07.2006, pronunțată în dosar nr. 5201 din 2006, irevocabilă, respectiv a drepturilor împotriva Comisiei Locale de Aplicare a Legii 1 din 2000 Predeal și Comisiei Județene de Aplicare a Legii 1 din 2000 B. de a-i fi reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 23 ha ce a aparținut defuncților C. D., I. N. C. I. D. și G. D.. A fost astfel stabilit de către părțile contractului de cesiune că drepturile cedate de la cedent la cesionar se referă la terenurile care fac obiectul actelor autentificate de N. Public A. A. M..
Ulterior, la cererea reclamanților din prezenta cauză, s-a dispus, prin sentința civilă nr. 9920/2011, pronunțată în dosarul nr._ autorizarea creditorilor S. V. și C. M. să întocmească documentația la care se referă sentința civilă nr. 6109 din 2006 și să o înainteze către C. Județeană de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 B..
Așa cum se constată din cuprinsul adresei nr. 2759 din data de 24.02.2012, s-a comunicat reclamanților de către C. Județeană de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 B. faptul că „ documentația întocmită” nu respectă prevederile HG 890 din 2005 astfel încât nu poate fi validată și că titlul de proprietate urmează a fi emis pe numele tuturor moștenitorilor după cei patru autori așa cum a fost prevăzut în dispozitivul sentinței civile nr. 6109 din 2006 dat fiind faptul că cesiunea de creanță nu este opozabilă Comisie.
În drept, cu privire la prezenta cerere, instanța reține că, potrivit art. 6 din HG 890 din 2005, Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:
b) asigură îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia județeană;
c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora;
d) soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale;
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare;
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
Prin urmare, așa cum se constată din cuprinsul textului legal mai sus menționat, o atribuție esențială a Comisiei Județene este „ verificarea propunerilor înaintate de comisiile locale, comunale, orășenești și municipale „ și validarea sau invalidarea acestor propuneri, act care nu are caracterul unei operațiuni pur formale dat fiind faptul că finalitatea urmărită este emiterea titlului de proprietate.
Prin urmare, cu toate că prin sentința civilă nr. 9920 din 07.09.2011 pronunțată de Judecătoria B., au fost autorizați reclamanții să întocmească documentația în vederea emiterii titlului de proprietate, validarea de către Comisa Județeană a documentației nu se impune de la sine, operațiunea nefiind decât rezultatul unei verificări care constituie atribuție esențială a acestei instituții, operațiune care în cazurile prevăzute de lege se poate solda și cu invalidarea propunerii. Mai mult, instanța a apreciat ca pertinente argumentele pârâtei conform cărora sentința civilă invocată de către reclamanți nu îi este opozabilă dat fiind faptul că, deși o hotărâre judecătorească și realitatea juridică la care acesta se referă nu pot fi ignorate de terți, nici o persoană nu poate fi considerată obligată la vreo prestație în cadrul unui proces în care nu a figurat ca parte. Astfel, C. Județeană nu ar putea fi obligată ca în temeiul sentinței civile nr. 9920 din 07.09.2011 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria B. să procedeze la recepționarea, analizarea și avizarea documentației ce îi este înaintată de o altă instituție decât C. Locală abilitată conform legii.
Concluzionând, față de inopozabilitatea față de pârâta C. Județeană de Aplicare a Legii 1 din 2000 a sentinței civile nr. 9920 din 07.09.2011, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, procedura ce se impune acesteia este cea instituită de Legea nr. 18 din 1991 și HG 890 din 2005.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamanții prin care au solicitat instanței de control judiciar modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenții au arătat că în temeiul sentinței civile 9920/2011 pronunțată de Judecătoria B., au întocmit documentația necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate și în speranța că pârâta C. Locală Predeal o va însuți și o va înainta Comisiei Județene B., au prezentat-o Comisiei Locale, însă, aceasta a refuzat, astfel încât, tot recurenții au înaintat documentația.
C. Județeană B. au comunicat însă persoanelor îndreptățite, recurenții reclamanți în cauză, că nu va valida propunerea și nu va emite titlul de proprietate având în vedere că sentința civilă 9920 din 07.09.2011, pronunțată de Judecătoria B. nu îi este opozabilă, că documentația nu este întocmită de C. Locală, că cesiunea de creanță nu îi este opozabilă și mai mult, această cesiune a fost atacată de un terț.
Însă, sentința civilă nr. 9920 din 07.09.2011, pronunțată de Judecătoria B., deși nu este pronunțată în contradictoriu cu intimata pârâtă C. Județeană B., aceasta îndreptățește pe reclamanți să facă ce ar trebui să facă C. Locală Predeal, iar C. Județeană B. operează greșit cu termenul de opozabilitate a unei hotărâri judecătorești.
Opozabilitatea, de care se bucură sentința civilă invocată înseamnă obligația tuturor de a respecta situația juridică creată, adică obligația de abținere de la săvârșirea vreunei acțiuni care să împiedice exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor de către titularii acestora, astfel, intimata trebuie să recunoască calitatea reclamanților de persoane care acționează în temeiul unei substituiri judiciare în exercițiul obligațiilor neexecutate de către C. Locală Predeal. Documentația tehnică nu este întocmită de C. Locală Predeal, însă, C. Județeană nu poate refuza cererea reclamanților, având în vedere că documentația a fost realizată de aceștia cu autorizarea justiției.
Cesiunea de creanță întocmită de C. I. și S. V. și C. M. S. este opozabilă Comisiei Județene, în primul rând fiind un fapt juridic opozabil oricui iar în al doilea rând, pentru că a fost înregistrată în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Instanța de fond de fond a pronunțat o hotărâre nelegală în întregul ei, refuzând să judece.
Cu privire la primul argument pentru care instanța de fond nu a admis acțiunea, respectiv acela că validarea pretinsă de reclamanți nu poate fi ordonată de judecător având în vedere că această operațiune nu se impune de la sine, comisia putând pronunța și invalidarea, raționament pertinent, însă acest raționament nu este propriu speței, cu atât mai mult, cu cât, aceste apărări nu au fost discutate în contradictoriu
Instanța de fond era datoare să verifice dacă refuzul pârâtei C. Județeană B., de a primi, verifica și valida propunerea de reconstituire întocmită de reclamanți în numele Comisiei Locale Predeal, în baza mandatului special judiciar dat de sentința civilă 9920/2011 a Judecătoriei B. este întemeiat sau nu, verificare ce trebuie făcută prin raportare la motivele concrete care o determină pe pârâtă să refuze executarea obligațiilor pretinse de reclamanți, altfel procesul devine unul cu caracter de generalitate, de intenție de explicare generală a legii, ceea ce contravine principiilor procesului civil – particularitate, personalitate, actualitate.
Astfel, prin sentința civilă nr. 9920/2011 a Judecătorie B., nu se impune nimic Comisiei Județene B., ci se particularizează că în privința executării sentinței civile 6109/2006 a Judecătoriei B. sunt mandatați, chiar reclamanții să facă anumite lucruri.
Ideea Comisiei Județene, preluată ca atare de Judecătoria B., potrivit căreia nu poate primi și valida decât documentația întocmită de C. Locală Predeal este în contradicție cu legea și vădește lipsa totală de efect a sentinței civile 9920/2011 a Judecătoriei B..
În privința inopozabilității cesiunii de creanță, ca apărare a Comisiei Județene B., aceasta nu a foste reținută de Judecătoria B., ceea ce înseamnă că a fost înlăturată, ca de altfel, și argumentul că cesiunea a fost atacată în instanță.
Separat de aceste motive, C. Județeană a mai invocat că documentația nu a fost vizată de OCPI și că titlul de proprietate se emite pe numele moștenitorilor, argumente netemeinice pentru următoarele:
Art. 13 din ordinul 634/2006 prevede că pentru intabularea dreptului de proprietate, documentația trebuie vizată de OCPI și trebuie să cuprindă actul de proprietate, deci titlul de proprietate, neemis de către pârâtă, iar planurile parcelare se întocmesc la solicitarea autorităților publice locale și centrale, deci la solicitarea pârâtei – art. 212 din Ordinul 634/2006.
Astfel, primind documentația tehnică întocmită de reclamanți, care se substituie Comisiei Locale Predeal, C. Județeană B. are obligația să solicite întocmirea planurilor parcelare în scopul atribuirii numerelor cadastrale – art. 21 9, iar OCPI va pune ala dispoziția executantului, între altele, și lista titlurilor de proprietate art. 21 10 .
Dup încheierea procedurii privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din planul parcelar, OCPI comunică Primăriei Predeal acest plan, și tabelul parcelar care vor servi la informarea proprietarilor în vederea demarării procedurii de înscriere în CF art. 21 12.
În final, titlul de proprietate se va emite în baza planului parcelar recepționat cu numere cadastrale atribuite, devenit plan cadastral, se înscriu din oficiu în CF art. 21 13.
Reclamanții sunt succesori cu titlu particular ai persoanei îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991, iar prin sentința civilă 6109/2006 s-a admis acțiunea cedentului C. I. la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 23 ha, prin hotărârea 681/2007 a Comisiei Județene B. s-a decis obligarea Comisiei Locale Predeal la întocmirea documentației în vederea reconstituirea dreptului de proprietate, iar art. 36 din HG 890/1995 invocat de pârâta C. Județeană B. pentru a paraliza acțiunea de față, trebuie interpretat extensiv iar nu restrictiv, deoarece când legea a vorbit de moștenitori a vorbit de avânzi cauză, iar prin sentința civilă 9920/2011 s-a recunoscut calitatea reclamanților recurenți de avânzi cauză ai lui C. I. având toate drepturile de reconstituire pe care le avea și C. I., astfel se solicită instanței de recurs să stabilească că pârâta refuză nejustificat să soluționeze cerere reclamantei, iar hotărârea Judecătoriei B. este nelegală în măsura în care validează refuzul abuziv al pârâtei.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul apreciază că recursul declarat este neîntemeiat.
Așa cum au reținut și recurenții reclamanți, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, în primul rând cu motivarea că „cu toate că prin sentința civilă nr. 9920 din 07.09.2011 pronunțată de Judecătoria B., au fost autorizați reclamanții să întocmească documentația în vederea emiterii titlului de proprietate, validarea de către Comisa Județeană a documentației nu se impune de la sine, operațiunea nefiind decât rezultatul unei verificări care constituie atribuție esențială a acestei instituții, operațiune care în cazurile prevăzute de lege se poate solda și cu invalidarea propunerii”, și au criticat această soluție având în vedere că, deși acest raționament este pertinent, însă nu este propriu speței, cu atât mai mult, cu cât, aceste apărări nu au fost discutate în contradictoriu
Într-adevăr prin întâmpinarea formulată, la fondul cauzei, fila 65, 66 pârâta C. Județeană B. a motivat opinia sa de respingere a acțiunii pentru faptul că documentația întocmită de recurenții reclamanți nu respectă prevederile actelor normative speciale, însă și aptitudinea de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor comunale, a fost invocată prin aceeași întâmpinare, astfel încât, recurenții reclamanți au avut posibilitatea pregătirii apărării în ceea ce privește această chestiune. Mai mult, însă, vătămarea recurenților reclamanți, însă, în temeiul dispozițiilor art. 105 alin. 2 C.pr.civ., a fost înlăturată tocmai prin posibilitatea reiterării acestei chestiuni în recurs, în recurs fiind respectat atât principiul contradictorialității, cât și acela al respectării dreptului la apărare, reținerea instanței de fond fiind supuse dezbaterii și analizei, de către instanța de control judiciar.
Referitor la această reținere a instanței de fond, instanța de recurs o apreciază ca fiind legală și temeinică pentru următoarele:
Prin acțiunea civila înregistrata la data de 14.03.2012 sub nr._, reclamanții S. V. și C. M. S. au solicitat instanței, in contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE LEGILOR FONDULUI FUNCIAR B., prin PREFECT, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: - obligarea pârâtei să valideze propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate înaintată împreună cu documentația necesară de către S. V. și C. M. S. în baza sentinței civile nr. 9920 din data de 07.09.2011 a Judecătoriei B., irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._ și să dispună obligarea pârâtei să emită titlul de proprietate pentru cererea validată.
Întrucât părțile sunt cele care fixează limitele în care are loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale și al fundamentului pretenției ce este dedusă judecății, judecătorul este ținut să respecte cadrul procesual fixat de părți.
Procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii de chemare în judecată.
Conform art.129 alin. final Cod pr.civilă, instanța este ținută de limitele investirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, ea neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecății.
În limitele învestirii date de cererea de chemare în judecată, instanța de fond în mod corect a încadrat situația de fapt dovedită în temeiurile de drept aplicabile, respectiv art. 6 din HG 890 din 2005, reținând că o atribuție esențială a Comisiei Județene este „ verificarea propunerilor înaintate de comisiile locale, comunale, orășenești și municipale „ și validarea sau invalidarea acestor propuneri, act care nu are caracterul unei operațiuni pur formale dat fiind faptul că finalitatea urmărită este emiterea titlului de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 9920 din 07.09.2011, pronunțată de Judecătoria B., nepronunțată în contradictoriu cu intimata pârâtă C. Județeană B., având în vedere că această pârâtă nici nu ar fi trebuit chemată în judecată în acel litigiu, reclamanții recurenți sunt autorizați să întocmească documentația la care se referă sentința civilă nr. 6109 din 2006 și să o înainteze către C. Județeană de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 B..
Este adevărat că opozabilitatea, de care se bucură sentința civilă invocată înseamnă obligația tuturor de a respecta situația juridică creată, adică obligația de abținere de la săvârșirea vreunei acțiuni care să împiedice exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor de către titularii acestora, astfel, intimata trebuie să recunoască calitatea reclamanților de persoane care acționează în temeiul unei substituiri judiciare în exercițiul obligațiilor neexecutate de către C. Locală Predeal. Documentația tehnică nu este întocmită de C. Locală Predeal, însă, C. Județeană nu poate refuza cererea reclamanților, având în vedere că documentația a fost realizată de aceștia cu autorizarea justiției, dar, aceastăC. Județeană de aplicare a legilor fondului funciar B. are ca atribuție verificarea legalității propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale,( în speță a propunerii și documentației întocmită de către recurenții reclamanți, în locul Comisiei Locale Predeal), și apoi validarea sau invalidarea propunerilor – în speță, tot cea realizată de recurenți.
Astfel, față de obiectul cererii de chemare în judecată, acela de a obliga pârâta să valideze propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate înaintată împreună cu documentația necesară de către S. V. și C. M. S. în baza sentinței civile nr. 9920 din data de 07.09.2011 a Judecătoriei B., irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._, soluția de respingere a cererii de chemare în judecată pentru primul argument invocat apare ca legală și temeinică.
Este adevărat că instanța de fond a reținut și ca pertinente argumentele pârâtei conform cărora sentința civilă invocată de către reclamanți nu îi este opozabilă dat fiind faptul că, deși o hotărâre judecătorească și realitatea juridică la care acesta se referă nu pot fi ignorate de terți, nici o persoană nu poate fi considerată obligată la vreo prestație în cadrul unui proces în care nu a figurat ca parte, C. Județeană neputând fi obligată ca în temeiul sentinței civile nr. 9920 din 07.09.2011 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria B. să procedeze la recepționarea, analizarea și avizarea documentației ce îi este înaintată de o altă instituție decât C. Locală abilitată conform legii, și că această reținere a instanței nu este una temeinică, având în vedere faptul că recurenții reclamanți cu autorizarea unei instanțe s-au subrogat Comisiei Locale de Aplicare a legilor fondului funciar Predeal, însă, având în vedere temeinicia soluției bazată pe primul argument, această reținere nu poate conduce la soluția de admitere a recursului declarat în cauză.
De altfel, nici celelalte motive de recurs invocate, chiar întemeiate, cele vizând motivele invocate de intimata pârâtă la respingerea documentației nu pot conduce în cauza de față la o soluție de admitere a recursului, în condițiile în care recurenții reclamanți, în limita principiului disponibilității părților, nu au solicitat obligarea pârâtei C. Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. la emiterea unei soluții, de validare sau invalidare a propunerii efectuate de către reclamanți, în locul Comisiei Locale Predeal, soluție care apoi să poată fi atacată în instanță.
Astfel, în concluzie, față de toate considerentele arătate, Tribunalul, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă raportat la art. 304 pct. 9 și 304 1Cod pr.civilă, apreciind soluția pronunțată a fondul cauzei ca fiind legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți S. V. și C. M. S. împotriva sentinței civile nr. 9549 pronunțate la data de 04.07.2012 de Judecătoria B. în dosarul civil_ pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 martie 2013
Președinte Judecător Judecător
I. M. I. R. C. I. A.
Grefier
pentru L. C. aflată în
concediu de odihnă semnează înlocuitor
Grefier Șef Secție
D. A.
Red. AI/24.07.2013
Tehnored. LC/24.07.2013
-2 ex.-
Judecător fond M. L.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 8687/2013. Tribunalul BRAŞOV | Grăniţuire. Sentința nr. 18/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
