Rezoluţiune contract. Decizia nr. 392/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 392/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 11827/197/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ nr.392/R
Ședința publică din data de 15 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. G. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - V. M.
JUDECĂTOR - S. Ș. M.
GREFIER - C. L.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții reclamanți C. F. și C. C. L., în contradictoriu cu intimata pârâtă L. M., împotriva sentinței civile numărul 8283/13.06.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil numărul_, având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în prezenta cauză civilă au avut loc în ședința publică din data de 07 martie 2013, când părțile prezente au formulat concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 8283 din 13.06.2012, pronunțată de Judecătoria B., a fost respinsă cererea formulată de către reclamanții pârâți reconvenționali C. F. și C. C. L., în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențională L. M., admisă cererea reconvențională formulată de către pârâta - reclamantă reconvențional L. M. în contradictoriu cu reclamanții - pârâți reconvențional C. F. și C. C. L..
Au fost obligați reclamanții - pârâți reconvențional la îndeplinirea obligației asumate de aceștia de obținere a puz-ului și a racordului la electricitate pentru imobilul obiect al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1445 din 08.10.2010 la BNP C. C. L. în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri iar în caz de refuz, se autorizează pârâta-reclamantă reconvențională să obțină puz-ul și racordul la electricitate pe cheltuiala pârâților reconvențional, aceștia fiind obligați la plata sumei de 1.264,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1445 din 08.10.2010 la BNP C. C. L. (f.4-5), reclamanții în calitate de vânzători au înstrăinat către pârâtă întregul drept de proprietate asupra terenului arabil situat în intravilanul comunei Târlungeni, .., jud. B., în suprafață de 675 mp, înscris în CF_ Târlungeni (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.3158 Târlungeni), la A+5, nr. cad. 1975, precum și cota de 6.60% (adică 44,81 mp) din drumul de acces înscris în CF_ Tarlungeni (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.3779 Târlungeni), nr. cad. 1986.
Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 2.500 EURO din care s-a achitat suma de 1.500 EURO, urmând ca diferența de 1.000 EURO să fie achitată de către pârâtă până la data de 08.04.2011.
Totodată, s-a stabilit ca în cazul în care restul de preț nu este achitat, intervine rezoluțiunea de plin drept a contractului de vânzare cumpărare, fără somație, fără punere în întârziere și fără alte formalități, prin aceasta înțelegând să încheie o convenție – pact comisoriu de gradul IV.
În același timp, vânzătorii s-au obligat să îndeplinească pe cheltuiala proprie procedurile legale necesare obținerii puz-ului aferent terenului identificat anterior și racordarea acestuia la rețeaua de electricitate.
Potrivit extrasului CF_ Tarlungeni (f.7-8), imobilul cu nr. cad. 1975, teren în suprafață de 675 mp este proprietatea pârâtei reclamante reconvenționale, fiind totodată notat privilegiul vânzătorilor pentru suma de 1.000 EURO, precum și pactul comisoriu de gradul IV și interdicție de înstrăinare și grevare în favoarea reclamanților pârâți reconvenționali.
Prin încheierea de certificare nr.2756 din 08.04.2011, s-a certificat faptul că reclamanții s-au prezentat pentru încasare diferenței de preț de 1.000 EURO datorată de pârâtă în temeiul contractului de vânzare cumpărare menționat însă pârâta nu s-a prezentat la BNP C. C. L. (f.6).
În drept, conform art.1020 Cod civil, condiția rezolutorie este subînțeleasă întotdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul când una din părți nu îndeplinește angajamentul său iar conform art.1021 Cod civil, în acest caz, contractul nu este desființat de plin drept ci partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat, are alegerea sau să silească pe cealaltă parte a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese.
Părțile au inserat în contractul de vânzare cumpărare un pact comisoriu de gradul IV care presupune rezoluțiunea de plin drept a contractului de vânzare cumpărare, fără somație și fără punere în întârziere însă acest lucru nu exclude verificarea îndeplinirii condițiile generale pentru a putea interveni această sancțiune contractuală.
În acest context, trebuie remarcat faptul că desființarea contractului s-ar putea solicita numai de partea care și-a executat sau care este gata să-și execute obligațiile asumate prin contractul încheiat între părți.
Reclamanții vânzători și-au asumat obligația de a îndeplini pe cheltuiala proprie procedurile legale necesare obținerii puz-ului aferent terenului obiect al contractului și racordarea acestuia la rețeaua de electricitate și chiar dacă nu s-a stabilit un termen expres până la care să-și îndeplinească această obligație, interpretarea clauzelor contractuale trebuie să se realizeze conform principiilor stabilite de Codul civil.
Astfel, conform art.970 alin.2 contractele obligă părțile contractante nu numai la ceea ce este expres într-însele dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa.
De asemenea, potrivit art.977 interpretarea contractelor se face după intenția comună părților contractante iar nu după sensul literal al termenilor iar art.982 stabilește că toate clauzele convenției se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg.
De vreme ce s-a stabilit un termen de 6 luni pentru îndeplinirea obligației pârâtei de plată a diferenței de preț este echitabil a se presupune că intenția părților a fost aceea ca și reclamanții vânzători să-și îndeplinească obligația asumată în cadrul aceleiași perioade de timp, neputându-se accepta faptul că o obligație contractuală a fost asumată sine die de către reclamanți.
Chiar în lipsa unui termen contractual expres stipulat, reclamanții trebuiau să facă dovada îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul a cărui rezoluțiune se solicită și nu au fost în măsură să facă dovada acestui fapt, deși prin răspunsurile la interogatoriu au pretins că și-au îndeplinit aceste obligații.
Prin urmare, cererea principală urmează a fi respinsă reclamanții neputând solicita rezoluțiunea contractului încheiat între părți atât timp cât nu au putut dovedi îndeplinirea propriilor obligații asumate prin același contract.
În ce privește cererea reconvențională, având în vedere că pârâta reclamantă reconvențional a consemnat diferența de preț la dispoziția reclamanților conform recipisei de consemnare depusă la dosar (fila 68), aceasta este îndreptățită să solicite îndeplinirea întocmai a obligației asumate de către reclamanți, conform principiului executării în natură a obligațiilor asumate.
Pentru aceste considerente, se impune admiterea cererii reconvenționale iar conform art.274 Cod procedură civilă, reclamanții au fost obligați și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbrului judiciar și onorariului avocațial potrivit chitanței depuse la dosar (fila 86) .
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs reclamanții - pârâți reconvențional C. F. și C. C. L., solicitând modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea căii de atac, recurenții arată că prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 970 și 977 din Codul civil și nu a dat eficiență celor din art.1020, 1021 același cod .
Părțile au stabilit exact obligațiile ce și le-au asumat, înțelegând să stabilească un pact comisoriu de gradul IV doar pentru neplata prețului și nicidecum pentru alte obligații . De altfel, dacă s-ar fi vrut, nimic nu le împiedica să stabilească și în sarcina vânzătorilor un astfel de pact pentru îndeplinirea unor obligații .
Din răspunsul la interogatoriu și înscrisurile depuse rezultă că vânzătorii și-au îndeplinit obligația de obținere a puz-ului și de racordare a terenului la curent electric, obligații pentru care nu au fost stabilite termen sau vreun pact comisoriu, clauzele contractului fiind clare și instanța a fost chemată să constate nu să dispună rezoluțiunea contractului .
În drept, recursul a fost motivat pe dispozițiile art. 304 ind. 1 din Codul procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele reținute de prima instanță în considerentele sentinței atacate cu prezentul recurs.
În recurs nu s-au administrat probe .
Recursul se dovedește nefondat și va fi respins pentru considerentele ce urmează .
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt în sensul încheierii de către părți a unui contract de vânzare – cumpărare, reținând în detaliu stipulările părților cu privire la obligațiile acestora, respectiv obligația vânzătorilor de a îndeplini pe cheltuiala proprie procedurile legale necesare obținerii puz-ului aferent terenului obiect al contractului și racordarea acestuia la rețeaua de electricitate și aplicabilitatea prevederilor art. 970 alin. 2 și art. 977 din Codul civil, reclamanții vânzători nereușind să facă dovada îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul a cărui rezoluțiune se solicită, acest aspect rezultând din adresa nr. 6181/04.07.2011 ( fila 56 dosar fond ) .
Recurenții au întemeiat recursul lor pe dispozițiile art.304 ind. 1 din Codul de procedură civilă, solicitând în principal modificarea sentinței și admiterea acțiunii acestora, pentru considerentele de mai sus .
Nu se poate reține că instanța de fond nu a dat eficiență prevederilor art. 1200 și 1201 din Codul civil, de vreme ce motivează soluția de admitere a cererii reconvenționale tocmai pe aceste dispoziții în ipoteza solicitată de pârâta - reclamantă reconvențional L. M. în sensul obligării vânzătorilor la executarea obligației asumate prin contract .
Deși recurenta nu a indicat în mod expres vreunul dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 Cod procedură civilă, din motivele de recurs se desprinde cel ce vizează interpretarea greșită a legii cu privire la condițiile intervenirii rezoluțiunii urmare stipulării în contract a pactului comisoriu de gradul IV, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, dar acre nu operează în speța de față, soluția primei instanțe fiind temeinică și legală .
Instanța de control judiciar, analizând sub toate aspectele cauza, în temeiul art. 304 ind. 1 din Codul de procedură civilă, nu a reținut vreun motiv de ordine publică de invocat cu consecințe asupra hotărârii atacate, astfel că, pe baza considerentelor expuse, recursul va fi respins în baza art.312 Cod procedură civilă .
În temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va suporta cheltuielile de judecată ale intimatei, reprezentând onorariu apărător ( fila 27 ) .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanții – pârâți reconvențional C. F. și C. C. L. împotriva Sentinței civile nr. 8283 din 13.06.2012, pronunțată de Judecătoria B..
Obligă recurenții la plata sumei de 1240 lei către intimata L. M., cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 15.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. G. V. M. S. Ș. M.
GREFIER
C. L.
Red. VM/30.05.2013
Tehnored.CL/05.06.2013
2 ex.
Judecător fond: R. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 161/2013. Tribunalul BRAŞOV | Completare/lămurire dispozitiv. Hotărâre din 15-10-2013,... → |
|---|
