Grăniţuire. Decizia nr. 146/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 146/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 24473/197/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA a I –a CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 146R
Ședința publică din data de 05.02.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D.
JUDECĂTOR B. M.
JUDECĂTOR F. N.
GREFIER P. L.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenții pârâți G. O. și S. G. împotriva sentinței civile nr. 5609/20.04.2012 pronunțate de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimații reclamanți D. M. și D. M., având ca obiect „grănițuire”.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2013, 21.01.2013, 29.01.2013, 05.02.2013, când a decis:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față constată că prin sentința civilă nr. 5609/20.04.2012 a Judecătoriei B. s-a admis în parte acțiunea formulate si precizata de reclamanții pârâti D. M. și D. M. în contradictoriu cu pârâții reclamanți G. O. și S. G.. S-a admis în parte cererea reconventională formulată de paratii reclamnti G. O. și S. G. în contradictoriu reclamanții parati D. M. și D. M.. S-a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamanților parati, imobil situat în B. .. 36, jud. B., înscris în CF nr. 1930/1/21/2/1 constructie de 226,11 mp și 1930/1/21/2/2 gradina în suprafata de 123,08 mp și proprietatea paratilor reclamanti, imobil situat în B., .. 34, jud. B., înscris în CF nr_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/III, apartament, mansarda compus din camera, bucatarie hol, cămara, cota de ½ din hol, pod si scara de acces la pod si mansarda, inclusive cota de 3/10 din PUC din care teren in suprafața de 295 mp, CF_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/I, apartament nr. 1 situat la demisol compus din 2 camere, bucatarie, hol, camara, pivnița si cota de 3/10 din PUC din care teren în suprafata de 295 mp, CF_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/II, apartament nr. 2 situat la parter compus din 3 camere, bucatarie, cămara cota de jumătate din hol, pod si scara de acces la po/mansarda, o magazine in curte si cota de 4/10 din PUC din care teren în suprafața de 295 mp, pe linia ce unește punctele A-_-73-88-96-94, reprezentată în anexa G a raportului de expertiză nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M., care face parte integranta din prezenta hotarare. Au fost obligați pârâții reclamanți să respecte dreptul de proprietate și posesia reclamanților parati asupra terenului cuprins între punctele A-_-73-88-89-90-91-92-110-112-32-A, reprezentate pe aceeași anexă G a raportului de expertiză nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M.. S-a respins cererea reclamanților parați de obligare a paratilor reclamanti sa desfiinteze gardul construit cu încalcarea liniei de hotar ca neintemeiata. S-a respins petitul al treilea al cererii reconventionale formulate de paratii reclamnti G. O. și S. G. în contradictoriu reclamanții parati D. M. și D. M., avand ca obiect obligarea reclmantilor parati să demoleze rigola de scurgere a apelor pluviale, sa astupe ferestrele deschise în peretele proprietatea acestora sis a mute spre interiorul proprietatii gardul viu si pomii saditi, ca neintemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut ca reclamantii parati sunt proprietarii imobilului situat in Brasov, .. 36, jud. Brasov, inscris in CF 1930/1/21/2/1 constructie in suprafata de 226,11 mp si 1930/1/21/2/2 gradina in suprafata de 123,08 mp. Pârâtii reclamanti sun proprietarii imobilului situat în B., .. 34, jud. B., înscris în CF nr_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/III, apartament, mansarda compus din camera, bucatarie hol, camara, cota de ½ din hol, pod si scara de acces la pod si mansarda, inclusive cota de 3/10 din PUC din care teren in suprafata de 295 mp, CF_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/I, apartament nr. 1 situat la demisol compus din 2 camere, bucatarie, hol, camara, pivnita si cota de 3/10 din PUC din care teren in suprafata de 295 mp, CF_ B., sub nr. top 1930/1/22/2/II, apartament nr. 2 situat la parter compus din 3 camere, bucatarie, camara cota de jumatate din hol, pod si scara de acces la pod/mansarda, o magazine in curte si cota de 4/10 din PUC din care teren in suprafata de 295 mp.
S-a reținut aplicabilitatea următoarelor dispoziții legale, în vigoare la data formulării actiunii:
Potrivit art. 584 c.civ.: “Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumătate”.
Potrivit art. 480 C.civ.: “ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege “.
Potrivit dispozițiilor art. 600 C.civ., „Fiecare poate în orașe și suburbii a îndatora pe vecinul său, a contribui la clădirea și repararea îngrădirii ce desparte casele, curțile și grădinile lor; înălțimea îngrădirii se va hotărî după regulamentele particulare*), sau după obiceiul obștesc și în lipsă de regulamente și de obicei, înălțimea zidului va fi de cel puțin doi metri, socotindu-se și coama”.
Potrivit dispozițiilor art. 611 C.civ., „ Unul din vecini nu poate face, fără consimțământul celuilalt, nici într-un chip, fereastră sau deschidere într-un zid comun”.
Potrivit art. 612 C.civ., “ Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină”.
Cu privire la primul petit al acțiunii, avand ca obiect stabilirea liniei de granita dintre cele doua proprietati, instanta a reținut, astfel cum reiese din raportul de expertiza tehnică nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M., că imobilul reclamantilor provine din mai multe dezmembrări, fiind compus din doua numere topografice dispuse dupa cum urmeaza: nr. top. 1930/1/21/2/1 la . .. 1930/1/21/2/2 in spatele curții. Imobilul paraților reclamanți, cu nr. top. 1930/1/22/2 provine si el din mai multe dezmembrări, terenul în suprafața de 295 mp rămânând in indiviziune, reprezentand partile de uz comun aferente celor trei apartamente.
În urma măsurătorilor efectuate de expert, a reieșit că imobilul teren proprietatea reclamantilor parati are o suprafața de 322 mp, fata de suprafața înscrisă în cartea funciara de 349,19 mp, iar imobilul pârâților reclamanți are o suprafata reala de 289mp fata de suprafata înscrisă în cartea funciara de 295 mp (f. 213).
Cu ocazia efectuării cercetării la fata locului, s-a stabilit, în urma măsurătorilor efectuate de expertul P. R. (f. 130), că frontul stradal al imobilului proprietatea paratilor reclamanți este de 10,15 m. În funcție de aceste măsurători, expertul a stabilit mai multe variante de grănițuire a celor doua proprietăți.
Instanța a reținut ca fiind linia de graniță dintre cele doua imobile, linia trasata in anexa G (f. 214) a raportului de expertiza tehnică nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M. pentru urmatoarele considerente:
Cele doua proprietati ( cele doua constructii aflate pe cele doua proprietati) sunt despartite, cum s-a putut constata cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului, de un spatiu ce se constituie in scari de acces. Acest spațiu este delimitat pe planul de situatie (anexa G) prin punctele A-_-73-88-89-90-91-92-110-112-32-A. Cu privire la limita dintre proprietați cuprinsa intre punctele 88-89-96-94 nu exista divergente de opinie intre părți, aceasta linie fiind recunoscuta de ambele părți ca reprezentând granița.
Susținerile pârâților reclamanți potrivit cărora linia de granița dintre cele doua proprietați se constituie în zidul imobilului reclamanților pârâți, pe aliniamentul 32-_-110-92-91-90-89 nu pot fi retinute în cauza, fiind combatute de probele administrate. Astfel, din declaratia martorei P. C. R. (f.222), martor propus de paratii reclamanti, reiese că scarile ce se afla în prezent intre cele doua proprietati sunt scările vechi, existente si in urma cu 60 de ani. În trecut, cele doua proprietăți erau delimitate de un gard din lemn, scările aflându-se pe proprietatea autorilor reclamanților pârâti. Totodata, instanta a mai reținut din declarația martorei ca intre gardul din lemn si construcția paratilor reclamnti exista un spațiu foarte îngust. Acest spațiu a fost însă ocupat de extinderea constructiei paratilor reclamanti, acestia recunoscand cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului (f. 130 paragraful 8 ) ca au extins constructia existenta prin edificarea unui hol ce a ocupat partial scarile dintrecele doua imobile. Așa se explica si situatia de fapt prezentata de paratii reclamanti în fotografia depusa la dosar (f. 216), prin care au dorit să releve împrejurarea ca între construcția aflată pe proprietatea pârâților reclamanți si gardul despartitor exista un spatiu, care in prezent nu mai exista.
Totodata, se justifica si prima varianta de granituire propusa de expert, care initial a stabilit ca linia de granita dintre cele doua proprietati trece prin constructia paratilor reclamanti (anexa 11 fila 108). Avand în vedere insa pozitia procesuala a reclamanților pârâți care a fost de acord cu propunerea de granituire care sa nu includa si constructia paratilor reclamanti, instanta apreciaza ca varianta corecta de granituire a proprietatilor este, așa cum s-a aratat, cea propusa in Anexa G la raportul de expertiza tehnică nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M..
În susținerea variantei de granituire ce urmeaza a fi retinuta de instanta ca fiind granita reala dintre cele doua imobile vin si înscrisurile ce au stat la baza intocmirii raportului de expertiza, respectiv schita de carte funciara din anul 1971 (f. 100).
Cu privire la cel de al doilea petit al acțiunii formulate de reclamantii parati, avand ca obiect revendicarea suprafeței de teren deținută de parați reclamanți, fata de linia de granita ce a fost stabilită de instanță, avand in vedere si dispozițiile art 480 C.civ., instanța a admis acest petit și a dispus obligarea pârâților să respecte dreptul de proprietate și posesia reclamanților parati asupra terenului cuprins între punctele A-_-73-88-89-90-91-92-110-112-32-A, reprezentate pe aceeași anexă G a raportului de expertiză nr._/2010 întocmit de exp. P. R. M..
Cu privire la cererea reclamanților pârâți având ca obiect obligarea paraților paratilor reclamanți sa desființeze gardul construit cu încălcarea liniei de hotar, având în vedere ca între cele doua proprietăți nu exista nici un gard despartitor, situatie constatată cu ocazia efectuării cercetării la fata locului, instanța a respins această cerere ca neîntemeiata.
Referitor la cererea reconventionala formulata de parații reclamanti, pentru considerentele expuse, instanta a admis-o în parte, in sensul stabilirii liniei de hotar între cele doua poprietati.
Cel de al treilea petit al cererii reconventionale, avand ca obiect obligarea reclamanților pârâti să demoleze rigola de scurgere a apelor pluviale, sa astupe ferestrele deschise în peretele proprietatea acestora si sa mute spre interiorul proprietatii gardul viu si pomii saditi, instanta a respins-o pentru urmatoarele considerente:
Rigola de scurgere a apelor pluviale, fata de noua configuratie a celor doua terenuri, se afla pe proprietatea reclamanților parati, apa scurgandu-se tot pe proprietatea acestora, fara a aduce nicio atingere drepturilor paratilor recalamanți, împrejurare ce a putut fi constatata cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului. Totodata, paratii reclamanti nu au facut dovada imprejurării că ferestrele deschise spre proprietatea paratilor reclamanti sunt ferestre de vedere, nici a imprejurari ca aceste ferestre sunt amplasate la o distanta mai mica de 1,9 metri de proprietatea vecina. În privinta gardului, viu, prin pozitia procesuala exprimata pe parcursul solutionarii cauzei, paratii reclamanți, prin aparator, au aratat ca recunosc granita din spatele curtii dintre cele doua imobile, respectiv granita pe punctele 88-96-94 din anexa G a raportului de expertiza.
Împotriva soluției au declarat recurs pârâții G. O. și S. G., invocând următoarele motive:
În ceea ce privește linia de hotar, se invocă faptul că toate înscrisurile, planșele sau schițele cu valoare de act autentic sau act cu dată certă încheiate anterior intrării imobilului familiei D. în proprietatea acestora, linia de hotar între cele două terenuri este una perfect dreaptă.
În varianta 2 a expertizei invocate de recurenți linia de hotar nu este una perfect dreaptă deoarece gardul zidit între grădini a fost edificat spre interiorul proprietății recurenților.
Recurenții susțin că nu au nici un metru pătrat de tern în plus și că și lor ca și reclamanților le lipsește o suprafață de teren față de cea înscrisă în cartea funciară.
Linia de hotar pornește din frontul străzii Dealul Cetății în linie dreaptă, între casa recurenților și gardul vechi exista o distanță de 1,80 m, fiind zona unde este edificată acum veranda; magazia din spatele casei recurenților era amplasată spre proprietatea din amonte, la o distanță de 60-70 cm față de gardul vechi.
În ceea ce privește cererea reconvențională, soluția pronunțată la fond denotă o analiză superficială a cererilor deduse judecății. Astfel, existența ferestrelor deschise de familia D. spre proprietatea recurenților, cu încălcarea dispozițiilor Codului civil în această materie putea fi constatată cu ocazia cercetării locale iar dimensiunile ferestrelor sunt evidențiate din documentația tehnică din dosar. Că aceste ferestre sunt la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege rezultă din înscrisuri și din expertiza tehnică. Cât privește gardul viu, admițând faptul că s-a acceptat cu valoare de compromis ca linia de hotar dintre grădini să fie cea actuală, gardul viu și pomii reclamanților trebuie plantați la distanța prevăzută de art.607-608 din Codul Civil. Admițând prin absurd că rigola este pe terenul reclamanților, nu există acordul ca aceasta să fie sprijinită pe imobilul ai cărui proprietari sunt recurenții.
Recurenții arată că nu au renunțat la niciuna din cererile cu care au investit instanța de fond și ni nu au spus nici un moment că ar fi ocupat vreo porțiune din imobilul vecin, astfel încât instanța de fond nu avea cum să rețină aceste aspecte în hotărârea atacată.
Intimații au depus la dosar întâmpinare( f.29-31) prin acre au solicitat respingerea recursului și păstrarea soluției pronunțate la fond .
Analizând sentința recurată în raport cu motivele de recurs, cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că prima instanță a soluționat pretențiile deduse judecății prin cererea reconvențională fără a administra un probatoriu complet și edificator, care să justifice temeinicia soluției pronunțate.
Astfel, referitor la petitul privind obligarea reclamanților să zidească ferestrele deschise la o distanță inferioară celei prevăzute de lege, nu au fost administrate probe din care să rezulte existența ferestrelor construite de reclamanți spre proprietatea recurenților, distanța acestor ferestre față de proprietatea vecină ,dacă acestea sunt ferestre de vedere sau de aerisire. Expertiza tehnică realizată în cauză nu a avut un astfel de obiectiv și nici cu prilejul cercetării locale nu au fost lămurite aceste aspecte, instanța de fond respingând cererea pe motiv că nu au fost administrate probe în acest sens deși principiul rolului activ al judecătorului în procesul civil consacrat prin art.129 Cod procedura civila se manifesta în primul rând în materie probatorie, judecătorul fiind obligat sa depună toate diligentele pentru descoperirea adevărului si stabilirea corecta a situației de fapt.
În ceea ce privește rigola de scurgere a apelor pluviale, cererea recurenților de desființare a acesteia a fost respinsă pe motiv că în raport de varianta de grănițuire aleasă de instanța de fond, acesta se află pe proprietatea reclamanților pârâți, apa scurgându-se tot pe proprietatea acestora fără a aduce atingere drepturilor pârâților reclamanți. Referitor la acest aspect, Tribunalul constată că în expertiza realizată la fond nu s-a identificat rigola de scurgere a apelor pluviale, respectiv nu s-a precizat dacă este construită pe terenul reclamanților sau al pârâților prin raportare la ambele variante de grănițuire propuse de expert.
În privința gardului viu, cererea recurenților de a muta spre interiorul proprietății reclamanților gardul viu și pomii sădiți, cu respectarea distanțelor prevăzute de lege a fost respinsă la fond pe motiv că pârâții au recunoscut granița din spatele curții. Motivarea instanței este străină motivelor invocate de recurenții reclamanți reconvențional în susținerea acestui petit, instanța de fond neadministrând probe prin care să stabilească dacă, în raport de ambele variante de grănițuire, pomii sădiți de reclamanți respectă sau nu, distanța legală față de proprietatea vecinului.
Pentru o soluționare unitară a cauzei, Tribunalul urmează ca în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, să admită recursul, să caseze sentința atacată și va administreze probele necesare și utile soluționării cererilor deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenții pârâți G. O. și S. G. împotriva sentinței civile nr. 5609/20.04.2012 a Judecătoriei B., pe care o casează și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen în data de 25.02.2013, pentru când se citează părțile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. M. M. B. N. F.
GREFIER
L. P.
RED. N.F./20.02.2013
DACT. L.P./20.02.2013
2 EX
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1220/2013. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 515/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
