Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 136/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 136/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 2867/197/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ 136/. publică de la 09 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - S. Ș. M.
JUDECĂTOR - D. O. P.
GREFIER - N. C.
Pe rol judecarea apelului cauzei civile declarat de apelanta petentă Asociația Agricolă Agro 2001, în contradictoriu cu intimații . prin reprezentant legal, ., prin administrator judiciar General Group Expert SPRL și D.G.F.P. B.-Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., împotriva sentinței civile nr._/06.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat C. D. R. în substituirea d-lui avocat C. N. pentru apelanta petentă, intimații fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că prin serviciul registratură al instanței intimatul D.G.F.P. B. - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare în trei exemplare, la data de 01.04.2013, cu respectarea prevederilor art. 289 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța comunică reprezentantei convenționale a apelantei petente un exemplar al întâmpinării, în temeiul art. 96 Cod procedură civilă.
Reprezentanta convențională a apelantei petente arată că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Instanța ia act că reprezentanta convențională a apelantei petente nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de înscrisurile comunicate la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Reprezentanta convențională a apelantei petente arată că nu solicită probe noi în apel.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată, în baza art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta convențională a apelantei petente arată că solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciară pronunțată de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară B., fără acordarea cheltuielilor de judecată, având în vedere că prin sentința civilă nr. 1371/2010 pronunțată de Tribunalul D., s-a dispus că aceasta ține loc de act autentic de vânzare cumpărare, având ca efect intabularea dreptului de proprietate al apelantei petente asupra imobilului, respectiv a parcelelor de teren menționate în dispozitiv.
De asemenea, sentința pronunțată având autoritate de lucru judecat, nu poate fi cenzurată de altă instanță și nici de registratorul de carte funciară, care trebuie să pună în executare hotărârea instanței, neavând competența de a o cenzura, înscrisurile ce urmează a fi înscrise în cartea funciară putând fi verificate de registratorul de carte funciară numai cu privire la formă și nu cu privire la fond, neavând abilitatea să constate nulitatea înscrierii în cartea funciară, valabilitatea titlului de proprietate fiind prezumată până la anularea de către instanță de judecată, astfel cum a decis și Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr. 285/23.06.2009 și care a fost depusă la dosarul cauzei, ca practică judiciară.
Totodată, reprezentanta convențională a apelantei petente arată că, în conformitate cu prevederile Legii 7/1996, registratorul nu poate aduce atingere drepturilor ce urmează a fi înscrise în cartea funciară și nici să se subroge titularilor acestor drepturi.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față constată că, prin Sent. civ. nr._/06.12.2012 Judecătoria B. a respins plangerea formulată de petenta Asociația Agricolă Agro 2001 cu sediul în com.Ț., ..D. în contradictoriu cu intimata . prin administrator judiciar General Group Expert SPRL cu sediul în București ..109 – 117, ., sector 2, Administrația Finanțelor Publice C. prin D. B. cu sediul în B. ..7, împotriva încheierii nr._/19.08.2011 a OCPI B..
În considerentele acestei sentințe s-au reținut, în esență, următoarele:
La data de 26.01.2011 sub nr.6925 s-a înregistrat la OCPI B. cererea de înscriere a dreptului de proprietate și radierea sechestrului înscris la B+ 7, asupra imobilului înscris în CF_ C. sub nr. top.3542/1/269, formulată de petenta Asociația Agricolă Agro 2001. Cererea de înscriere a dreptului de proprietate s-a întemeiat pe sentința civilă nr.1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ iar cererea de radiere a sechestrului asigurător pe sentința civilă nr.4759/20.05.2005 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.3195/2005 și sentința civilă nr.6727/20.07.2007 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Prin Încheierea nr.6925/07.02.2011 OCPI B. a admis cererea petentei de radiere a sechestrului asigurător înscris la C + 1 în CF_ C. ( provenită din conversia pe hîrtie a Cf 10130A+ 273) și a respins cererea de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului cu număr top.3542/1/269 înscris în CF_ C..
În motivarea încheierii s-a reținut că ipoteca legală înscrisă în favoarea AFP C. constituie un impediment la transmiterea dreptului de proprietate, în condițiile art.151 al.9 și 10 din C.pr.fiscală. La dosar nu a fost atașat nici un înscris care să conțină acordul titularului ipotecii legale pentru transmiterea dreptului de proprietate. Prin sentința depusă la dosar s-a constatat valabilitatea unei convenții cu privire la terenuri. Pe aceste terenuri se găsesc construcții care sunt înscrise în cartea funciară și cu privire la care nu se face nici o mențiune referitoare la transmiterea dreptului de proprietate. Art.44 din L 7/1996 este necesar ca titularul dreptului de proprietate asupra construcției să fie acelați cu titularul dreptului de proprietate asupra terenului sau să existe un drept de folosință asupra acestuia.
Împotriva Încheierii nr. 6925/07.02.2011 a OCPI B. petenta a formulat cerere de reexaminare ce a fost respinsă prin Încheierea nr._/19.08.2011. În esență motivele ce au stat la baza soluției de respingere a cererii de reexaminare sunt aceleași cu motivele ce au stat la baza respingerii cererii de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară.
La data de 23.07.2007, între petenta Asociația Agricolă ,, Agro 2001”, în calitate de cumpărătoare și ., în calitate de vânzătoare, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul-teren înscris în CF_ a localității C. cu nr. top 3542/1/269 – in suprafata de 488,08 mp.
Prin sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul D., s-a constatat valabilitatea convenției încheiate la data de 23.07.2007 privind terenul înscris în CF_ a localității C. cu nr. top 3542/1/269 și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în CF C..
În CF_ a localității C. ( provenită din conversia pe hîrtie a CF_ ) cu nr. top 3542/1/269, la foaia C, este înscris dreptul de ipotecă legală conform art. 154 alin. 8, 9 din OG nr. 92/2003, în favoarea D. BV AFP C. .
Conform art.154 alin. 5 din OG nr. 92/2003, care reglementează executarea silită a bunurilor imobile, executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 151 alin. 9,10 și 11, art. 152 alin. 1 și 2 și art. 153^1 fiind aplicabile.
Potrivit art. 151 alin. 9 și 10 din OG nr. 92/2003 de la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. 9 sunt lovite de nulitate absolută.
Conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.
Art.63 din Ordinul 633/2006 stabilește că „dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 și 48 din lege.
(1^1) Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare.”
În cazul de față convenția încheiată la data de 23.07.2007 nu este în măsură să transmită dreptul de proprietate asupra terenuului pentru simplul motiv că nu a fost încheiată în formă autentică. Prin sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul D., s-a constatat doar valabilitatea convenției încheiate la data de 23.07.2007, fără ca respectiva sentință să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Această mențiune este cuprinsă doar în considerentele sentinței. Dispozitivul unei hotărîri judecătorești reprezintă cea mai importantă parte a acesteia întrucît doar acesta cuprinde dispoziții ce pot fi puse în executare.
Instanța va reține și împrejurarea că procesul ce a făcut obiectul dosarului_ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1371/2010 s-a purtat doar între petenta Asociația Agricolă „Agro 2001” și . astfel că nu este opozabilă titularei ipotecii legale, respectiv AFP C..
Ipoteca legală născută din aplicarea art.154 din C.pr.fiscală are un regim special întrucît indisponibilizează bunul, astfel că trimiterea la prevederile art.1746 al 3 C.civil ( în forma în vigoare la data înscrierii ipotecii în cartea funciară), text care permite înstrăinarea bunurilor ipotecate, este netemeinică.
În concluzie instanța va reține pe de o parte că sentința în temeiul căreia s-a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al petentei nu este o hotărîre care să țină loc de act autentic de vînzare cumpărare apt de a sta la baza unei înscrieri în cartea funciară și, pe de altă parte, existența interdicției de înstrăinare înscrisă în cartea funciară anterior încheierii convenției și pronunțării hotărîrii.
Prevederile legale enunțate mai sus permit registratorului de carte funciară să verifice legalitatea formală a titlului în temeiul căruia se solicită înscrierea. Ordinul 633/2006 – art.63 - face trimitere la actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare. În cazul de față, registratorul a constatat în mod corect inexistența acordului la înstrăinare a titularului ipotecii legale, condiție specială a cărei lipsă atrage nulitatea absolută prevăzută în mod expres de lege.
Pentru aceste motive instanța va respinge plîngerea împotriva încheierii nr._/19.08.2011 a OCPI B..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta Asociația A. „Agro 2001”, care a solicitat schimbarea sa în sensul admiterii plângerii, pentru următoarele motive:
Pentru a pronunța sentința apelată, instanța de fond a apreciat că sunt incidente în cauză prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.7/1996, că dreptul de proprietate nu poate fi înscris în favoarea petentei deoarece contractul de vânzare-cumpărare prin care s-a convenit transmiterea dreptului de proprietate nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, respectiv nu a fost încheiat în formă autentică și că nu există acordul la înstrăinare a titularului ipotecii legale.
Aceste motive nu pot constitui temeiuri legale care să justifice soluția pronunțată în cauză.
De asemenea, textele legale indicate de către prima instanță în fundamentarea soluției date au fost interpretate contrar literei și spiritului lor.
Instanța nu a analizat motivele invocate de petentă în susținerea plângerii formulate.
Nu poate accepta considerentele primei instanțe, care sunt aproape identice cu cele pe care s-au întemeiat soluțiile anterioare, pronunțate de registratorii OCPI, de respingere a cererilor de intabulare a dreptului de proprietate formulate de petentă, din următoarele considerente:
Sent. civ. nr.1371/2010 a Tribunalului D. ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare, astfel după cum rezultă din considerentele sale. Prin această sentință instanța a dispus intabularea dreptului de proprietate în CF_ C. în favoarea apelantei.
O instanță superioară în grad, respectiv Tribunalul D. a validat convenția supusă discuției, pronunțând în acest sens Sent. civ. nr.1371/2010, care a intrat în puterea lucrului judecat și nu poate fi cenzurată de nicio altă instanță de judecată și, cu atât mai mult, de către OCPI.
În drept apelanta a invocat prevederile art.282 și urm. C. pr. civ., art.50 alin.(3) din Legea nr.7/1996.
Intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., prin D. B., a formulat întâmpinare, act procesual prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat (f.29).
În apel nu s-au administrat probe.
Verificând, în conformitate cu prevederile art.295 alin.1 C.proc.civ., stabilirea stării de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în limitele motivelor de apel invocate de către petentă, văzând că nu există motive de apel de ordine publică tribunalul reține că apelul nu este fondat.
Registratorul de carte funciară este îndrituit să verifice existența tuturor condițiilor formale pentru înscriere și lipsa unor piedici de carte funciară.
În speță există o astfel de piedică de carte funciară la intabularea dreptului de proprietate pretins de către apelantă și anume nevalabilitatea formală a contractului de vânzare cumpărare de care se prevalează. Chiar dacă intabularea s-a dispus prin Sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010 a Tribunalului D., aceasta nu ține loc de contract, iar titlul cu care ar fi urmat să fie înscrisă petenta în cartea funciară ca proprietară era acela de vânzare-cumpărare.
Sub acest aspect este de observat că hotărârea judecătorească invocată nu are efect constitutiv de drept, ci declarativ. Dispoziția de intabulare are la bază un contract a cărui nulitate absolută este prevăzută expres de art.154 alin.6 coroborat cu art.154 alin.5 și art.151 alin.9 și 10 din Codul de procedură fiscală.
Prevederile art.151 C.proc.fiscală vizează bunurile mobile, însă art.154 din același act normativ are ca obiect de reglementare executarea silită a bunurilor imobile și face trimitere expresă, în alineatul 5, la dispozițiile cuprinse în art.151 alin.9, 10 și 11, cu privire la care arată că sunt aplicabile și în cazul bunurilor imobile în mod corespunzător.
Prin urmare, în temeiul disp. art.63 alin.1 ind.1 din Ordinul ANCPI nr.633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, registratorul era obligat să respingă cererea de înscriere, deoarece indirect viza înscrierea unui act juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege.
Acest demers nu echivalează cu cenzura unei hotărâri judecătorești, întrucât este în discuție o nulitate ce intervine pentru motive extrinseci acesteia, în condițiile în care acțiunea nu a avut ca obiect constatarea nulității sau a valabilității contractului din această pespectivă, iar instanța de judecată nu a putut realiza cercetări cu depășirea limitelor investirii conform dispozițiilor art.129 alin. ultim C.proc.civ.
Piedicile de carte funciară reprezintă motive formale ce împiedică efectuarea unor înscrieri care ar contraveni unor prevederi exprese din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare sau din Codul civil, actele normative conexe ori principiilor de organizare a acestui sistem de publicitate imobiliară și este de datoria registratorului de carte funciară a le evidenția, respectiv a le da eficiență juridică prin respingerea cererilor de înscriere care nu îndeplinesc toate condițiile necesare din această perspectivă.
De principiu opunerea unei piedici de carte funciară la înscrierea unei hotărâri judecătorești nu echivalează cu încalcarea ori cenzurarea acesteia, ci evidențiază existența unei împrejurări extrinseci de natură a împiedica înscrierea. Odată înlăturată piedica respectivă, printr-un alt litigiu sau pe cale amiabilă, administrativă, hotărârea în discuție poate fi pusă în executare prin înscrierea în cartea funciară a dreptului consacrat.
Pentru aceste motive, văzând și prevederile art.296 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul declarat de către apelanta-petentă Asociația Agricolă „Agro 2001” împotriva Sent. civ. nr._/06.12.2012 a Judecătoriei B., pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către apelanta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ „AGRO 2001” împotriva Sent. civ. nr._/06.12.2012 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 09.04.2013, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. Ș. M. D. O. P.
GREFIER
N. C.
Red.DP/10.06.2013
Tehnored.CL/11.06.2013
Jud.fond: I.V.
6 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 150/2013. Tribunalul BRAŞOV | Prestaţie tabulară. Sentința nr. 333/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
