Prestaţie tabulară. Sentința nr. 333/2013. Tribunalul BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 333/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 3096/338/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 333/. publică de la 02 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. F. – judecător
Judecător: D. M.
Grefier: E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către apelanta pârâtă ., în contradictoriu cu intimatul reclamant M. N., împotriva sentinței civile nr. 2254/7.10._, pronunțată de Judecătoria Zărnești, în dosarul civil nr._, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 20.09.2013, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, când s-au pus concluzii conform încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 27.09.2013, iar apoi din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru prezentul termen de judecată când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că, prin Sentința civilă nr.2254/2011 Judecătoria Zărnești a admis acțiunea formulată de reclamantul M. N. prin mandatar Kun Ladislau în contradictoriu cu pârâta .. A fost obligat pârâtul să încheie cu reclamantul contract autentic de vânzare cumpărare asupra imobilelor situate în Zărnești, Zona Brebina ,f.n. județul Brasov, compuse din teren în suprafață de 1500,002 mp, identificat cadastral sub. Nr. 8515/1/2/2/b/2/2/1/1/2/1/1/277, înscris în CF nr._ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ și teren în suprafață de 1500 mp identificat cadastral cu nr. 8515/1/2/2/b/2/2/1/1/2/1/1/278, înscris în CF nr._ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._, în caz contrar prezenta hotărâre urmând să tină loc de act autentic apt pentru întabulare.
În considerentele acestei hotărâri s-au reținut, în esență, următoarele:
P. Antecontractul de vânzare-cumpărare(promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare) autentificat sub numărul 2152/27.11.2009 la BNP F. D. cu sediul in București, Calea Victoriei, nr.1-5, .,., pârâta ..L.SRL Bucuresti, în calitate de promitentă vânzătoare, s-a obligat să vândă către reclamantul M. N., în calitate de promitent cumpărător, imobilele situate în Orașul Zărnești, Zona Brebina ,f.n.., județul Brasov, compuse din teren în suprafață de 1500,002 mp, identificat cadastral sub nr. 8515/1/2/2/b/2/2/1/1/2/1/1/277, înscris în CF nr._ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ și teren în suprafață de 1500 mp., identificat cadastral sub nr. 8515/1/2/2/b/2/2/1/1/2/1/1/278, înscris in CF nr._ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ până la data de 27 .01.2010 și să obțină până la respectiva dată actele necesare încheierii vânzării.
Din cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare(promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare) autentificat sub numărul 2152/27.11.2009 la BNP F. D. cu sediul in Bucuresti,Calea Victoriei, nr.1-5, ., . rezultă :”Prețul vânzării este de 30.000 euro,echivalentul a 128.199 lei, sumă pe care eu, promitenta vânzătoare, prin administrator, declar că am primit-o de la promitentul cumpărător, ,azi data autentificării”.
Conform art. 102 din Legea pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil:” Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, ,interpretarea ,efectele ,executarea și încetarea sa”.
Astfel, sunt înscrisuri autentice potrivit art. 1171 Cod civil, "acelea care s-au făcut cu solemnitățile prevăzute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa în locul unde actul s-a făcut".
Mai întâi, textul folosește pentru a desemna înscrisurile autentice exprimarea “act autentic”, dar nu în înțelesul de act juridic, ci în înțelesul de înscrisuri doveditoare ale unor acte juridice.
Textul califica drept acte (înscrisuri autentice) doar pe acelea care sunt întocmite de un funcționar public. Practic însă, cele mai frecvente acte autentice sunt actele notariale întocmite de către notari (care nu sunt funcționari publici, dar sunt obligați de lege să întocmească acte autentice).
Pentru ca un înscris sa fie valabil ca înscris autentic el trebuie să corespundă cerințelor art. 1171 Cod civil. Un act nu poate fi considerat valabil ca înscris autentic fie datorita faptului ca n-a fost respectată solemnitatea (procedura prevăzută de lege), fie datorită faptului că a fost întocmit de un funcționar necompetent din punct de vedere material ori teritorial. Acest act, potrivit art. 1172, va avea valoarea unui înscris sub semnătură privată, dacă va fi semnat de către părțile contractante.
Dacă în cuprinsul unui înscris autentic apar mențiuni care sunt străine de obiectul actului juridic constatat prin respectivul înscris autentic, aceste mențiuni au valoarea unui început de dovadă care, la nevoie, poate fi completat cu alte mijloace de probă, respectiv cu martori si cu prezumții.
În ceea ce privește forța probantă a înscrisurilor autentice, trebuie făcută distincție după cum este vorba de înscrisul autentic în întregul sau despre diferite mențiuni în cadrul acelui înscris.
În prima ipoteză, deoarece acest înscris poartă semnătura și sigiliul agentului instrumentator, el se bucură de o prezumtie de legalitate și validitate și ca urmare are deplină forță probantă atât între părți, cât si fata de terți, până la înscrierea lui în fals.
În cea de-a doua ipoteză(mențiuni din înscrisul autentic), trebuie făcută deosebirea între mențiunile care cuprind constatările personale ale agentului instrumentator făcute cu propriile simțuri, mențiuni care fac deplina dovadă atât între părți, cât și față de terți, ele neputând fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals (părțile au fost prezente personal la încheierea actului juridic si au fost identificate de către agentul instrumentator, faptul că părțile si-au dat consimțământul, faptul că au fost reprezentate de altcineva etc).
Mențiunile consemnate în baza declarațiilor părților(ca prețul a fost plătit, că bunul a fost predat etc) fac deplina dovadă atât între părți, cât și față de terți, până la proba contrară, care nu poate fi decât tot un înscris.
În cauza de față, în cuprinsul antecontractului se menționează că prețul a fost primit/achitat „azi –data autentificării prezentului antecontract”, mențiune ce face proba până la înscrierea în fals și datorită faptului ca în actul menționat, notarul a constatat că „părțile, după citirea actului, au consimțit la autentificarea înscrisului și au semnat toate exemplarele”, recunoscând, deci, plata prețului. Or, așa cum s-a stabilit în practica judiciară, face proba până la înscrierea în fals consemnarea corectă a declarațiilor făcute(de ex. renunțarea la o succesiune) precum si constatarea unui fapt petrecut in fata notarului. (ICCJ, Secția civilă, decizia nr. 2468/1992).
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, incidente în materie, în situația în care după încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la un teren, cu sau fără construcție, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă, care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ., care a solicitat schimbarea sa în sensul respingerii acțiunii,, pentru următoarele motive:
Antecontractul de vânzare cumpărare a fost întocmit ca și garanție asupra unei sume de bani împrumutate de la M. L..
În data de 27.11.2009 A. D. a încheiat și semnat un contract de împrumut cu numitul M. L. în valoare de 25.000 euro, pentru care s-a obligat să restituie suma de_ euro până în data de 27.01.2010, sens în care a încheiat contractul de împrumut sub semnătură privată. Această sumă de bani a fost nevoit să o garanteze cu anumite imobile, sens în care în aceiași zi, 27.11.2009, s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nr.2152. menționează co nu a primit nicio sumă de bani.
Apreciază că se poate observa caracterul nul al actelor juridice întocmite, clauze prohibite, fundamentul juridic al acestei interdicții fiind cauza ilicită a convenției de clauză penală grefată pe un contract de împrumut, Înalta Curte de Justiție și Casație statuând prin decizia nr.785/2003 că o clauză penală convenită de părți într-un contract de împrumut, în sensul transmiterii proprietății către împrumutat este sancționată cu nulitatea absolută.
În drept, au fost invocate prevederile art. 299 și următoarele cod procedură civilă.
Intimata DGFP B. pentru Serviciul Fiscal Orășenesc C., fostă AFP C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
În cauză, nu au fost solicitate probe.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de apel invocate, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține că acesta nu este întemeiat pentru considerentele mai jos expuse.
În mod corect, prima instanță a reținut că părțile au încheiat un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect imobilele situate în Zărnești, Zona Brebina ,în cuprinsul actului menționându-se ca prețul a fost primit/achitat „azi–data autentificării prezentului antecontract”, mențiune ce face proba pana la înscrierea in fals si datorita faptului ca in actul menționat, notarul a constatat ca „părțile ,după citirea actului ,au consimțit la autentificarea înscrisului si au semnat toate exemplarele”,recunoscând, deci, plata prețului.
Întrucât partea nu s-a înscris în fals cu privire la aceste mențiuni, motivul de apel privitor la faptul neplății prețului este neîntemeiat.
În ceea ce privește restul motivelor de apel vizând nulitatea absolută a convenției de împrumut, cauza ilicită a clauzelor penale inserate în convențiile de împrumut, clauze considerate de către apelante ca fiind deghizate în clauze de garanție imobiliară din antecontractul de vânzare cumpărare, acestea reprezintă cereri care ar putea fi analizate doar în contextul formulării unei cereri reconvenționale cu ocazia judecării litigiului la fond. Apelanta a formulat cerere reconvențională având ca obiect rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2152/2009, cerere anulată de către instanță pentru neplata taxelor de timbru. Apelanta nu a dus critici soluției de anulare a cererii reconvenționale iar criticile legate de fondul acestei cereri nu pot fi primite.
Tribunalul reține, de asemenea, că sunt corecte considerentele privind îndeplinirea condițiilor pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre ca să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
În acest sens, astfel cum s-a reținut și de către judecătorul fondului, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, incidente în materie, în situația în care după încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la un teren, cu sau fără construcție, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă, care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, instanța urmează să respingă cererea de apel formulată și să păstreze hotărârea ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă . împotriva sentinței civile nr. 2254/7.10.2011, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._ pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.10.2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
N. FaghiDaniel M.
GREFIER
Pentru E. M. detașată la altă instanță
Semnează grefier sef secție I. M.
Red. N.F./14.01.2014
Tehnored. V.P./16.01.2014
- 4 ex. –
Jud. fond: E. I.
← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 989/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
---|