Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 506/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 506/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 506/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 506 /. publică din data de 25 septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – D. O. P. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR – D. N.
GREFIER – C. N.-D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta pârâtă D. E., în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari DE A. A., împotriva Sentinței civile nr._/18.09.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 04.09.2014, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 18.09.2014, iar apoi, din același motiv, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că, prin Sent. civ. nr._/18.09.2013, Judecătoria B. a admis cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DE A. A., prin reprezentant legal, cod de identificare fiscală_, cu sediul ales vederea comunicării actelor de procedură în mun. B., ., ., la av. K. A., în contradictoriu cu pârâta D. E., cu dom. în mun. B., .. 3, ., în consecință:
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 978,75 lei reprezentând:
- 615,85 lei cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei decembrie 2011- mai 2013;
- 261,70 lei penalități de întârziere aferente debitului principal;
- 100 lei fond de reparații aferent perioadei martie 2013- mai 2013;
- 1,20 lei penalități de întârziere aferente fondului de reparații.
În baza art. 397 N.C.pr.civ., a acordat pârâtei termen de grație pentru plata debitului de mai sus după cum urmează:
- a obligat pârâta să achite suma de 978,75 lei în 7 rate, în cuantum de 139,82 lei lunar, la data de 10 a fiecărei luni a anului 2013, prima rată urmând a fi achitată în data de 10.10.2013.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 370 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 350 lei onorariu apărător ales conform chitanței nr. 11/11.06.2013, iar 20 lei contravaloare extras CF conform chitanței BV_/18.06.2013.
În considerentele acestei sentințe s-au reținut, în esență, următoarele:
În fapt, pârâta, în calitate de proprietar al imobilului situat în mun. B., .. 3, ., jud. B., a acumulat o . datorii la plata cheltuielilor de întreținere, așa cum reiese din evidența ținută de reclamantă a situației întreținerii datorate de aceasta pentru perioada decembrie 2011- mai 2013.
În ceea ce privește cuantumul acestor datorii la întreținere ale pârâtei, se constată, din înscrisurile din dosar, că acestea sunt în prezent de 615,85 lei. Cu toate acestea, pârâta nu s-a conformat și nu și-a achitat obligațiile, împrejurare dedusă și din poziția procesuală a acesteia, în contextul în care nu a contestat debitul solicitat de reclamantă, invocând numai dovada achitării lui.
În acest sens, instanța nu poate reține apărările pârâtei, având în vedere chitanțele atașate la dosar la fl. 62-63( nr. 044/03.07.2012, nr. 042/03.07.2012, nr. 045/03.07.2012, nr. 043/03.07.2012, 048/03.07.2012, nr. 046/03.07.2012, nr. 047/03.07.2012) din care rezultă că prin plățile făcute au fost stinse datorii mai vechi către asociație, dar și adresa Asociației de Proprietari, conform căreia cu suma de 1500 lei achitată de pârâtă, astfel cum rezultă din recipisa de consemnare nr._/1/ 19.06.2012, s-au plătit fond reparații pentru perioada mai-octombrie 2009 în cuantum de 28 lei, fond reparații aferent intervalului februarie- octombrie 2010 în cuantum de 120 lei, penalități fond reparații de 54,58 lei potrivit sentinței civile nr. 1046/01.02.2012, cheltuieli judecătorești conform deciziei civile nr. 979/R pron. în dosar nr._/197/2009, cheltuieli întreținere parțial iulie 2009-parțial august 2010, penalități cheltuieli de întreținere.
Totodată, instanța reține și prevederile art. 1113 C.civ., care statuează regulile după care se face imputația legală a plății pentru situația în care un debitor are mai multe datorii având ca obiect prestații de aceeași natură, față de același creditor, și face o plată care este insuficientă pentru a le stinge pe toate. Astfel, potrivit textului legal amintit, se consideră plătită datoria ajunsă la scadență, dacă toate datoriile sunt scadente, imputația se face asupra celei mai oneroase, dacă toate datoriile sunt scadente și la fel de oneroase, se va considera plătită datoria cea mai veche, dacă toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase și au aceeași vechime, plata se impută proporțional asupra fiecăreia.
În drept, se constată incidența în cauză a prevederilor art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. În baza textului de lege menționat, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 teza I din anexa la HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 615,85 lei cu titlu de restanță datorii lunare la cheltuielile asociației din perioada decembrie 2011- mai 2013, aferente apartamentului deținut.
Referitor la capătul de cerere al reclamantei de obligare a pârâtei și la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal, precum și la plata fondului de reparații aferent perioadei martie 2013- mai 2013, se constată următoarele:
Potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată; penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. În același sens sunt și dispozițiile art. 25 alin. 1 teza finală din anexa la HG nr. 1588/2007 în baza cărora asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de 49 40> art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007; suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Totodată, potrivit art. 47 din același act normativ, cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele: a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură, iar în conformitate cu prevederile art. 48 din Legea nr. 230/2007, stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se face proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună.
Potrivit proceselor verbale ale Adunării Generale a Asociației de Proprietari încheiate la data de 30.07.2010, 05.02.2011, 19.03.2013( fl. 13-42), s-a statuat că pentru restanțele la plata cheltuielilor de întreținere, se aplică penalizări de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, urmând ca proprietarii să achite și suma de 100 lei pentru repararea scocurilor, sumă ce va fi repartizată pe listele de întreținere pe lunile martie, aprilie – mai 2013, procentul de penalizare pentru întârziere fiind de 0,2% pe zi.
Față de aceste hotărâri, având în vedere textele de lege menționate și faptul că penalitățile solicitate de reclamantă de la pârâtă nu pot depăși suma la care s-au aplicat, instanța constată întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata și a penalităților de întârziere calculate la suma restantă, precum și la plata fondului de reparații.
În consecință, instanța va admite cererea formulată de reclamantă și va obliga pârâta la plata sumei de 978,75 lei reprezentând: 615,85 lei cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei decembrie 2011- mai 2013; 261,70 lei penalități de întârziere aferente debitului principal; 100 lei fond de reparații aferent perioadei martie 2013- mai 2013; 1,20 lei penalități de întârziere aferente fondului de reparații.
Față de cuantumul debitului datorat de pârâtă către reclamantă, având în vedere veniturile obținute de aceasta, 336 conform cupoanelor de pensie atașate la dosar, pentru a asigura posibilitatea plății și, respectiv, recuperării efective a datoriei, instanța apreciază că se impune aplicarea prevederilor art. 397 N. C.pr.civ. și acordarea unui termen pentru executarea hotărârii. Pentru motivele precizate însă, acest termen nu poate fi exagerat de mare, astfel încât instanța va obliga pârâta să achite suma de 978,75 lei în 7 rate, în cuantum de 139,82 lei lunar, la data de 10 a fiecărei luni a anului 2013, prima rată urmând a fi achitată în data de 10.10.2013.
Văzând și dispozițiile art. 1031 N.C.pr.civ., va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 350 lei onorariu apărător ales conform chitanței nr. 11/11.06.2013, iar 20 lei contravaloare extras CF conform chitanței BV_/18.06.2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta D. E..
În motivarea căii de atac apelanta a susținut că intimata-reclamantă nu respectă nicio hotărâre judecătorească, de exemplu pe cea pronunțată în dos. civ. nr._ la data de 05.10.2012. Nu a scăzut din datorie suma de 1.500 lei achitată în luna iunie 2012. Nu are datorii mai vechi decât luna februarie 2009, când administratorul a refuzat să primească banii. A achitat prin virament CEC, prin poprire și personal suma totală de 2.913,68 lei, iar totalul datoriilor din perioada februarie 2009 – mai 2013 este de 1.764,49 lei. Prin urmare, a achitat în plus suma de 1.149,19 lei.
D. fiind că a achitat ani de zile sume de bani prin poprire apreciază că nu trebuie să plătească penalități. Solicită oprirea popririi.
Asociația intimată angajează pe cheltuiala sa în mod repetat avocați și executori judecătorești, în condițiile în care veniturile sale lunare în cuantum de 386 lei îi sunt insuficienți pentru trai. Solicită înlăturarea cheltuielilor de judecată din toate hotărârile judecătorești în care a fost parte.
Intimata-reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DE A. ,,A.” a formulat întâmpinare, la data de 03.12.2013, prin acest act de procedură solicitând respingerea apelului ca nefondat (f.12-13).
În apel s-au administrat probele cu înscrisuri și expertiză tehnică contabilă. În acest sens la dosar s-au depus chitanțe, copii ale unor acte din dosare execuționale ce vizează părțile, alte înscrisuri și a fost efectuat Raportul de expertiză contabilă nr._/03.04.2014 întocmit de către exp.B. P. (f.68-128 dos. apel vol.1), precum și răspunsul la obiecțiunile formulate de către intimată (f.226-224 dos. apel vol.1).
Verificând, în conformitate cu prevederile art.479 alin.1 C.proc.civ., stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în limitele motivelor de apel invocate de către parte, văzând că nu există motive de apel de ordin publică tribunalul reține următoarele:
Apelanta a invocat, în esență, trei motive de apel și anume modul incorect de calculare a creanțelor intimatei, lipsa obligației sale de plată a penalităților și împovărarea cu cheltuieli de judecată exagerate de către partea adversă.
În ceea ce privește primul motiv de apel se constată că nu este întemeiat. Neregulile indicate de către exp. B. P. prin lucrarea întocmită, la solicitarea apelantei, în calea de atac privitor la modul de imputare a sumelor achitate din anul 2006 până în luna mai 2013 de către apelantă nu se verifică.
Astfel, în mod greșit se susține prin expertiză că intimata, în dos. exec. nr.365/2009 al B. KOPPANDI OLLYVER (ce viza creanțe aferente perioadei aprilie 2006 – februarie 2007), după achitarea de către apelantă a sumei de 130,56 lei din totalul de 258,56 lei (plus cheltuieli de executare) și-a redus pretențiile cu suma de 128 lei, fără a le diminua cu suma de 130,56 lei deoarece, în realitate, prin adresa din data de 15.01.2010, executorul judecătoresc a înștiințat terțul poprit, Casa Județeană de Pensii B., textual că ,,suma corectă pentru care a fost înființată poprirea este de 128 lei cheltuieli de întreținere restante + 342,15 lei cheltuieli de executare”. Ca urmare, intimata și-a redus pretențiile nu cu suma de 128 lei, ci la suma de 128 lei (258,56 lei – 130,56 lei = 128 lei).
Această din urmă datorie (128 lei) a fost achitată de către apelantă în timpul executării silite, după demararea sa, în luna decembrie 2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 prin care a fost adoptat Noul Cod Civil. Ca urmare, imputația plății în ceea ce privește această sumă nu este supusă prevederilor art.1507 și urm. NCC, raportat la prevederile art.6 din acest act normativ, astfel după cum în mod eronat se susține prin expertiză.
Pe cale de consecință, în mod corect intimata a imputat sumele achitate de către apelantă în luna decembrie 2010 asupra creanțelor mai vechi, în conformitate cu prevederile Codului civil din 1864.
De asemenea, contrar aserțiunilor din expertiză, în perioada 2009 – 2011 CEC BANK – SUCURSALA B. nu a încasat comision de administrare cont și nici comision de extras de cont pentru conturile care nu înregistrau mișcări în decursul lunii (adresă f.223 dos. apel vol.2). Sent. civ. nr.7664/2010 a Judecătoriei B., prin care s-a admis în parte contestația apelantei și s-a anulat în parte adresa de revenire pentru înființarea popririi emisă de către B. KOPPANDY OLLYVER la data de 15.01.2010 în ceea ce privește debitul principal în cuantum de 128 lei, a fost pronunțată abia la data de 11.06.2010, după stingerea debitului respectiv prin poprire. Așa fiind, pentru sumele achitate benevol de către apelantă în luna decembrie 2009 prin depunere la CEC, încasate efectiv în 15.06.2010, intimata a eliberat chitanțe și a făcut imputația plății asupra altor creanțe decât cele executate silit.
Astfel, contrar aserțiunilor din expertiză, nu s-a dovedit că intimata a încasat în dosarul execuțional menționat mai mult cu suma de 162,05 lei decât i se cuvenea.
În ceea ce privește dos. exec. nr.203/2012 al B. KOPPANDI OLLYVER se susține, de asemenea, în mod greșit că prin Dec. civ. nr.1180/R/2012 a Tribunalului B., pronunțată în dos. civ. nr._, s-a respins cererea asociației de obligare a apelantei la plata sumei de 271,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și s-au diminuat datoriile principale de la 974,63 lei la 560,77 lei, respectiv de la 647,93 lei la 235,61 lei, astfel încât diferența nu mai trebuia achitată de către apelantă. Modificările în discuție aduse Sent. civ. nr.1046/2012 a Judecătoriei B., care constituie titlul executoriu ce se punea în executare în dosarul menționat, s-au datorat împrejurării că apelanta a achitat în timpul recursului respectiv o parte din cheltuielile de întreținere și penalitățile cuprinse în sentința atacată, astfel încât pretențiile corespunzătoare au rămas fără obiect, aceeași fiind situația în ceea ce privește cheltuielile de judecată în cuantum de 271,25.
Ca urmare, prin decizia menționată nu s-a reținut că apelanta nu datorează toate sumele cuprinse în sentința pusă în executare silită în dos. exec. nr.203/2012 al B. KOPPANDI OLLYVER, ci doar că o parte a lor au fost achitate, iar acesta este unicul motiv pentru care sentința recurată a fost modificată în parte. În ceea ce privește modul de imputare a sumelor achitate de către apelanta D. E. în cursul procesului respectiv, inclusiv a sumei de 1.500 lei pentru care asociația intimată a eliberat chitanțe, se reține că a fost stabilit de către intimată și însușit de către instanța de judecată prin decizia pronunțată, astfel încât nu mai poate fi pus în discuție în speță. Cu privire la niciuna dintre creanțele intimatei, urmărite silit în dos. exec. nr.203/2012 al B. KOPPANDI OLLYVER, nu s-a reținut prin Dec. civ. nr.1180/R/2012 a Tribunalului B. că nu exista obligația de plată corelativă a apelantei, astfel încât plata făcută de aceasta să fie una nedatorată.
Pe cale de consecință, indiferent dacă în dosarul execuțional indicat intimata și-a restrâns ori nu cuantumul creanței urmărite cu sumele de bani achitate de către apelantă în timpul derulării executării, nu s-a realizat o dublă plată a unora și acelorași creanțe, ci s-au stins creanțe diferite față de cele urmărite silit. De altfel, executorului judecătoresc i s-a adus la cunoștință de către intimată, la data de 11.09.2012, plata de către apelantă a sumei de 1.500 lei, de care i s-a cerut să țină seama la executarea silită (f.188 dos. apel vol.2).
Cu privire la greșita urmărire silită a unui onorariu avocațial din oficiu în cuantum de 202 lei d-na expert B. P. a recunoscut prin răspunsul la obiecțiuni că nu a fost în realitate înregistrat ca datorie a apelantei.
Eliberarea de către intimată a unor chitanțe pentru sumele de bani achitate prin virament bancar de către apelantă nu afectează în niciun mod din punct de vedere juridic modul de stingere a obligațiilor de plată ale apelantei, având semnificație exclusiv din punct de vedere contabil.
În concluzie, nu s-a făcut dovada în speță că apelanta a achitat anterior intentării procesului sumele datorate asociației intimată cu titlu de cheltuieli de întreținere restante și penalități pentru perioada decembrie 2011 – mai 2013, fond de reparații și penalități pentru perioada martie 2013 – mai 2013, prin plăți anterioare care să nu fi fost corect înregistrate în contabilitate de către intimată.
Aceasta a majorat în mod considerabil obligațiile de plată ale apelantei prin angajarea în instanță, în toate procesele, în toate fazele procesuale, a unor avocați pentru asistare/reprezentare cu toate că nivelul de dificultate a unor acțiuni de tipul celor promovate împotriva apelantei nu impunea, de principiu, o asemenea măsură, prin apelarea la serviciile unor avocați în faza de executare silită deși cererile de încuviințare a executării silite, la rândul lor, nu au un grad de complexitate ce ar putea depăși nivelul obișnuit de cunoștințe al reprezentantului legal al asociației, în condițiile în care, pe de o parte, îndeplinirea actelor de executare intră în sarcina executorului judecătoresc, iar, pe de altă parte, unii membri ai conducerii asociației au fost premiați pentru recuperarea datoriilor membrilor acesteia (f.240 dos. apel vol.1), prin încasarea creanțelor în cadrul executării silite într-un cont bancar pentru mișcările căruia a achitat comision etc. În această modalitate în unele cazuri s-a dublat creanța urmărită cu suma reprezentând onorariul avocațial, iar cheltuielile totale de executare au depășit substanțial creanța inițială (ex. în dos. exec. nr.365/2009 al B. KOPPANDI OLLYVER creanța pentru care s-a declanșat urmărirea a fost de 258,56 lei, onorariul avocațial în faza de executare de 250 lei, iar cheltuielile totale de executare în cuantum de 341,95 lei).
Toate aceste cheltuieli au fost însă angajate într-un cadru legal, în temeiul unor prevederi cu privire la a căror corectă aplicare instanța nu a fost și nu putea fi investită în speță.
În cursul procesului de față apelanta a achitat în contul intimatei suma de 700 lei, motiv pentru care, având în vedere și sumele achitate anterior prin poprire, intimata a solicitat, la data de 10 aprilie 2014, închiderea dosarului execuțional nr.203/2012 al B. KOPPANDI OLLYVER.
Pe cale de consecință, primul motiv de apel este nefondat.
Același caracter se reține și cu privire la cel de-al doilea motiv, întrucât nu există niciun temei legal pentru a scuti membrii asociațiilor de proprietari de plata penalităților stabilite de către adunarea generală pentru neachitarea la termenul stabilit a cotei ce le revine din cheltuielile comune de întreținere în considerarea faptului că respectivele cheltuieli se recuperează de către asociație prin executare silită, respectiv prin poprire, astfel după cum pretinde apelanta.
În ceea ce privește ultimul motiv de apel se reține că onorariul avocațial în cuantum de 350 lei solicitat de către intimată în fața primei instanțe este nejustificat de mare, complet disproporționat față de gradul scăzut de dificultate al speței, valoarea mică a pretențiilor (cererea se încadrează în categoria celor definite chiar de art.1025 și urm. C. ca fiind cu valoare redusă) și de activitatea necesitată din parte avocatului. Astfel, cererea a fost completată pe un formular pus la dispoziția intimatei de către instanță, iar cauza a fost soluționată la primul termen de judecată acordat, fără administrarea unui probatoriu complex (s-a administrat exclusiv proba cu înscrisuri). Nu s-au invocat excepții, nu s-au pus în discuție chestiuni de fapt ori de drept dificile, împrejurare ce era previzibilă încă de la data sesizării instanței.
Prin urmare, cererea apelantei de înlăturare a cheltuielilor de judecată la care a fost obligată de către prima instanță este fondată în parte. În ceea ce privește cheltuielile de judecată cuprinse în alte hotărâri judecătorești, pronunțate în alte cauze în care a fost parte apelanta tribunalul nu poate dispune în speță față de limitele căii de atac de față, ca are ca obiect strict Sent. civ. nr._/18.09.2013 a Judecătoriei B., în conformitate cu prevederile art.461, art.466 și art.470 alin.1 lit.b C.proc.civ.
Aceeași este situația în ceea ce privește solicitarea apelantei de oprire a popririi, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și al apelului, pe de o parte, respectiv la normele legale anterior menționate coroborate cu art.478 alin.1 și 3 C.proc.civ., pe de altă parte, întrucât obiectul litigiului, astfel cum a fost fixat în fața primei instanțe, nu vizează executarea silită (prin poprire) a obligațiilor apelantei.
Față de această situație de fapt și de drept, în temeiul dispozițiilor art.480 C.proc.civ. tribunalul va admite apelul declarat de către apelanta-pârâtă D. E. împotriva Sent. civ. nr._/18.09.2013 a Judecătoriei B., pe care o va schimba în parte în sensul că:
În temeiul prevederilor art.453 C.proc.civ. va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 120 lei (în loc de 370 lei) cu titlu de cheltuieli de judecată, ce constau în onorariu avocațial redus în baza art.451 alin.2 C.proc.civ. (100 lei) și c/val extras de carte funciară (20 lei).
Va păstra restul dispozițiilor din sentința apelată.
În baza prevederilor art.453 coroborat cu art.482 C.proc.civ. va obliga apelanta la plata către reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DE A. ,,A.” a sumei de 170 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, ce constau în c/val copii dosare execuționale (70 lei) și onorariu avocațial redus în baza art.451 alin.2 C.proc.civ. (100 lei), pentru considerente similare celor anterior menționate cu privire la judecata cauzei în primă instanță, respectiv având în vedere disproporția vădită a cuantumului onorariului solicitat în raport cu valoarea cauzei, complexitatea sa și activitatea desfășurată de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către apelanta-pârâtă D. E. împotriva Sent. civ. nr._/18.09.2013 a Judecătoriei B., pe care o schimbă în parte în sensul că:
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 120 lei (în loc de 370 lei) cu titlu de cheltuieli de judecată, ce constau în onorariu avocațial redus în baza art.451 alin.2 C.proc.civ. (100 lei) și c/val extras de carte funciară (20 lei).
Păstrează restul dispozițiilor din sentința apelată.
Obligă apelanta la plata către reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DE A. ,,A.” a sumei de 170 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, ce constau în onorariu avocațial redus în baza art.451 alin.2 C.proc.civ. (100 lei) și c/val copii dosare execuționale (70 lei).
Definitivă.
Pronunțată azi, 25.09.2014, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. O. P.D. N.
GREFIER ,
C. N.-D.
Red. D.P.O./ 07.10.2014
Tehnored. C.ND/07.10.2014
Ex 4
Jud fond- I. R. D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 476/2014. Tribunalul BRAŞOV | Anulare act. Sentința nr. 154/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
