Contestaţie la executare. Decizia nr. 210/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 210/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 210/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 210/. publică din data de 26 februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – D. O. P. - judecător
JUDECĂTOR – I. L.
GREFIER – C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de către apelantul contestator O. P. I., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și D. Națională din România SA, prin Direcția Regională de D. și Poduri B., împotriva Sentinței civile nr. 9699/21.08.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.02.2015, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că, prin Sentința civilă nr. 9699/21.08.2014, Judecătoria B. a admis excepția tardivității formulării contestației la executare.
A respins contestația la executare formulată de partea contestatoare O. P. I., cu domiciliul în ZĂRNESTI, A. I., nr. 57A, în contradictoriu cu partea intimată C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI B., PRIN REPR. LEGAL cu sediul B., M. K., nr. 13, ..
În considerentele acestei sentințe s-au reținut, în esență, următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ contestatorul O. P. I., în contradictoriu cu intimata C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI B., PRIN REPR. LEGAL, a contestat executarea silită în dosarul execuțional arătând că potrivit somației de executare comunicată în data de 18-03-2014 aflat că are de achitat despăgubiri civile către intimată deși nu datorează nicio sumă de bani intimatei.
Intimata a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinică și nelegală.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.
D. oficiu, la termenul din data de 14-08-2014, instanța a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare și, după discutarea în contradictoriu a acesteia, examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
În drept:
ART. 714
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă;
2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
(2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.”
În speță, calculându-se termenul procedural pe zile libere, actul de executare „somație” a fost comunicat în 18-03-2014, iar termenul de 15 zile în care acesta putea fi contestat s-ar fi împlinit la data de 03-04-2014. Data formulării contestației la executare este 07-04-2014 potrivit vizei de înregistrare si propriei datări a cererii de către O. P. I., termenul fiind depășit cu 4 zile, astfel încât instanța, în temeiul considerentelor de fapt și de drept enunțate, va admite excepția invocată și va respinge contestația la executare ca fiind tardivă.
Restul apărărilor părților nu vor mai fi analizate de instanță, această analiză apărând ca fiind de prisos, în condițiile în care instanța s-a pronunțat asupra excepției invocate din oficiu.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul O. P. I., care a solicitat modificarea sa și anularea cheltuielilor de executare silită contestate, pentru următoarele motive:
D. studiul dosarului nr._ al Judecătoriei B. reiese că, încă de la primirea Somației nr.86/v/4212/12.06.2013 emisa de către Direcția Regionala de D. si Poduri B., a fost de buna credința si a prezentat dovada achitării sumei de 28 Euro în data de 27.06.2013 si a solicitat neînceperea executării silite printr-o adresa transmisa prin fax (pentru care exista confirmarea primirii la dosarul cauzei), la care nu a primit niciun răspuns din partea D.R.D.P. B.. În urma convorbirii telefonice cu d-l V. S.-Sef Birou Recuperări Creanțe din cadrul D.R.D.P. B. acesta i-a confirmat faptul ca înscrisurile transmise prin fax au ajuns in posesia dansului, sunt în regula și le va anexa la dosar.
Nu a primit niciun răspuns de la instituția în cauza referitor la solicitarea sa de neîncepere a executării silite și nici nu a fost înștiințat în scris despre faptul ca plata nu a fost efectuata corespunzător. Mai mult, instituția în cauza a procedat mai departe la încuviințarea executării silite astfel că, în data de 18.03.2014, a primit notificare privind începerea executării silite pentru suma de 28 EURO+441,55 lei cheltuieli de executare de la BIROUL EXECUTORULUI JUDECATORESC V. A. G., precum și încheierea nr.166/14.03.2014 privind stabilirea sumei de 441,55 lei, sumă ce reprezintă cheltuieli de executare silită până în acel moment în dosar execuțional 166/2014.
În data de 26.03.2014, urmare a notificării din dosarul nr.166/2014/17.03.2014 transmisă de B.E.J.-V. A., s-a prezentat la biroul executorului unde, în urma discuțiilor purtate și a dovezilor de plată pe care le-a prezentat sși executorului V. A. G., a fost îndrumat de către acesta către D R.D.P B. în vederea obținerii unei adeverințe de încetare a executării silite. În aceeași dată, respectiv 26.03.2014, a retransmis prin fax către D.R.D.P. B. o adresă prin care a solicitat o adeverința privind încetarea executării silite în dosar nr.166/2014 împreună cu dovada achitării sumei de 28 euro. În aceeași zi a solicitat, printr-o adresă transmisă prin fax, întreruperea continuării executării silite către B.E.J. V. A. G. și a informat și despre faptul că a solicitat la D.R.D.P. B. eliberarea unei adeverințe de încetare a executării silite.
Nici de această dată nu i s-a formulat un răspuns scris din partea D.R.D.P. B.. D. acest motiv soția sa, O. C., a sunat la D.R.D.P. B. pentru obținerea în timp util a adeverinței privind încetarea executării silite, însă i s-a comunicat ca dl.V. S. se afla în concediu medical și nu-l poate înlocui nimeni, întrucât dosarul se afla în gestiunea acestuia si doar dânsul poate elibera adeverința când se va întoarce din concediul medical.
În data de 01.04.2014 (când s-a întors din concediu medical d-nul. V. S.), soția sa (O. C.) s-a prezentat la sediul D.R.D.P. B. în vederea obținerii adeverinței de încetare a executării silite. A luat legătură cu d-l V. S. care i-a comunicat că plata a fost efectuată într-un cont eronat și va solicita compartimentului de specialitate compensarea sumei de 28 EURO în contul corect după care vor fi informați în scris despre acest lucru.
Nici de aceasta dată nu a primit niciun răspuns în scris de la D.R.D.P. B..
În data de 07.04.2014 soția sa s-a prezentat încă o dată la sediul D.R.D.P B. în vederea clarificării situației. A luat legătura cu dl.V. S. care i-a comunicat că plata a fost efectuată în contul achiziționării unei roviniete și că nu se poate efectua nicio compensație.
În acel moment, soția sa s-a prezentat la Serviciul Juridic din cadrul D.R.D.P Brasov in vederea prezentării istoricului acestei cauze. A fost chemat si dl V. S. pentru a-și expune punctul de vedere față de cele prezentate de soția sa. Acesta a recunoscut toate aspectele invocate însă a spus că nu se mai poate face nimic întrucât s-a procedat la încuviințarea executării silite iar cheltuielile de executare silită trebuiesc achitate și, din acest motiv, nu i se poate elibera adeverința de încetare a executării silite. În acel moment soției sale i s-a sugerat faptul că singura modalitate de a se face dreptate este aceea de a depune o contestație la D.R.D.P B.. La aceeași dată, 07.04.2014, s-a înregistrat la DRDP B., sub nr.3905, contestație împotriva cheltuielilor de executare silită care, ulterior, a fost transmisă de către D.R.D.P B. la Judecătoria B., în data de 14.04.2014, contestație ce face obiectul dosarului nr._, fără să fie informat nici de acesta dată despre acest lucru.
Instanța trebuie să ia act și de faptul că atâta timp cât la intimata DRDP B. a fost înregistrată o solicitare scrisă din partea sa, aceasta avea obligația să răspundă solicitării sale în scris (pozitiv sau negativ), în termenul legal de soluționare a corespondenței. Atâta timp cât nu a existat niciun răspuns scris din partea intimatei a considerat încă de la prima corespondență cu intimata, respectiv din data de 27.06.2013, că dosarul a fost rezolvat.
Mai mult, consideră că prin tărăgănarea dosarului de către angajatul D.R.D.P B. și, totodată, prin faptul că nu i s-a comunicat niciun răspuns la niciuna din solicitările înregistrate la intimată încă din anul 2013, deși verbal i s-a comunicat că este în regulă, vădit i-a fost îngrădit dreptul de a depune contestație în termenul legal.
Instanța de judecată trebuia să aibă în vedere faptul că, dacă angajatul DRDP B., dl.V. S., ar fi răspuns solicitării sale în scris, așa cum prevede legea (soluționarea corespondenței), fără a ignora încă din anul 2013 buna sa credință și înscrisurile doveditoare transmise către aceasta instituție nu s-ar fi ajuns la debitarea în sarcina sa a unor cheltuieli de executare silită nejustificate și, implicit, la instanța de judecată.
Totodată, instanța de judecată mai trebuia să țina seama de faptul că, în contestația înregistrată la D.R.D.P B. sub nr.3905/07.04.2014, a solicitat atât justificarea cheltuielilor de executare silită stabilite în sarcina sa, în suma de 441,55 lei, pe fiecare punct prevăzut la art.669 alin.3 Cod procedura civilă cât și anularea acestora. În mod eronat întreaga motivație a instanței de judecată se axează strict pe dispozițiile art. 714 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fără a ține seama de dispozițiile aceluiași articol 714 alin.3 C.proc.civ.
Solicită a se reține buna sa credință încă de la declanșarea procedurii de executare silită cât și temeinicia și legalitatea depunerii contestației.
În drept apelantul a invocat prevederile art.466 și următoarele C.proc.civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În apel nu s-au administrat probe.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 C.proc.civ., stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în limitele cererii de apel, văzând că nu există motive de apel de ordine publică tribunalul reține că apelul nu este întemeiat.
Demersurile extrajudiciare efectuate de către apelant ori soția acestuia în scopul stingerii voluntare a obligației de plată a sumei urmărite silit în cadrul executării contestate în speță și a recunoașterii de către intimată a acestei situații nu au niciun efect asupra termenului de decădere în care legiuitorul a impus formularea contestației la executare. Acest termen a fost depășit, fapt ce reiese dintr-un simplu calcul aritmetic pe baza datelor recunoscute de către apelant, dovedite prin înscrisurile de la dosar și anume pornind de la momentul comunicării somației de executare, respectiv 18.03.2014. Termenul de 15 zile prevăzut de art.714 alin.1 pct.3 C.proc.civ. este unul de decădere, nesusceptibil de întrerupere, suspendare, repunere în termen.
În paralel cu demersurile întreprinse pe cale administrativă pentru clarificarea situației, apelantul trebuia să formuleze contestația la executare în termenul prescris de lege în situația în care dorea să-și asigure protecția drepturilor și intereselor afirmate în instanță, iar nu să aștepte finalizarea reclamanțiilor și sesizărilor adresate direct intimatei înainte de a uza de calea de atac indicată în chiar actul atacat (încheierea nr.166/14.03.2014 emisă de către intimata creditoare).
Contestația de față nu este una la titlu, astfel cum sugerează apelantul în partea finală a declarației de apel, ci o contestație la executare propriu zisă, îndreptată împotriva unui anumit act întocmit în cadrul executării dar și a excecutării silite înseși, cu motivarea că obligația de plată a sumei de 28 de euro ce i se impută a fost executată voluntar. De aceea este supusă termenului de 15 zile indicat de prima instanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.480 alin.1 C.proc.civ. tribunalul va respinge apelul declarat de către apelantul-contestator O. P. I. împotriva Sentinței civile nr.9699/21.08.2014 a Judecătoriei B., pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către apelantul-contestator O. P. I. împotriva Sent. civ. nr.9699/21.08.2014 a Judecătoriei B., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată azi, 26.02.2015, în ședință publică.
Pentru PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. O. P. I. L.
Aflată în concediu de odihnă,
Semnează Președintele instanței,
A. N. M.
GREFIER,
C. N.-D.
Red. D.P./ 09.07.2015
Tehnored. C.ND/09.07.2015
Ex 4
Jud fond- C. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 519/2014. Tribunalul BRAŞOV | Anulare act. Decizia nr. 819/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
