Pretenţii. Sentința nr. 8259/2014. Tribunalul BRAŞOV

Sentința nr. 8259/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 700/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 700/. publică de la 11 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. G.

Judecător V. M.

Grefier E. M.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta reclamantă A. DE P. . sentinței civile nr. 8259/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât FEGIU I., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2014, când reprezentantul convențional al apelantei reclamante pus concluzii, conform consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da părților posibilitatea de a depune la dosarul cauzei concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, instanța retine următoarele:

P. Sentința civilă nr. 8259 din 30.06.2014, pronunțată de Judecătoria B., a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A. De P. . pârâtului F. I., ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere că potrivit, art. 46 toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Art. 47 - cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele:a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale;b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură. Stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună. Cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.

Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.

Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.

Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de lege.

Asociația de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute.

Privilegiul se înscrie în registrul de publicitate imobiliară al judecătoriei, la cererea președintelui asociației de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuție din care rezultă suma datorată cu titlu de restanță. Privilegiul se radiază la cererea președintelui asociației de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitanței ori a altui înscris prin care asociația confirmă plata sumei datorate.

Este consacrat principiul de drept conform căruia cel care face o afirmație în fața instanței, trebuie să o dovedească spre a face credibil faptul pretins. (art.249 Noul Cod procedură civilă).

P. înscrisurile depuse, reclamanta nu a făcut dovada existenței obligației de plată în sarcina pârâtului. Nu s-a dovedit că este proprietarul imobilului, nefiind depus un extras CF, nu s-a dovedit cuantumul întreținerii nefiind depuse listele de plată, nu s-a depus Statutul Asociației în vederea dovedirii cuantumului penalităților astfel că a respins cererea, pretenția nefiind probată.

Împotriva sentinței a promovat apel reclamanta Asociația de Proprietari „. în tot a sentinței în sensul admiterii cererii cu valoare redusă așa cum a fost formulată.

În motivarea căii sale de atac, reclamanta-apelantă susține că soluția de respingere a cererii este greșită, procedura fiind completată cu cea de drept comun, respectiv art. 1026 al. 3 din Noul cod de procedură civilă, potrivit căreia instanța trebuia să informeze reclamanta dacă există nelămuriri cu privire la unele aspecte ce vizează fondul pretențiilor și chiar să soluționeze cauza potrivit dreptului comun, în baza rolului activ, prin înștiințarea privind regularizarea cererii în sensul completării probatoriului.

Aspectele de fond pretins nedovedite ca și excepția lipsei calității procesuale pasive trebuiau puse în discuția părților, susținând că în speță a fost făcută dovada pretențiilor prin înscrisurile depuse la dosar, listele de plată depunându-se numai în măsura contestării lor de către pârât.

Și penalitățile calculate au fost dovedite prin depunerea la dosar a procesului-verbal al adunării generale, cum rezultă din prevederile Legii 230/2007 și statutului asociației.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Analizând sentința atacată în raport cu criticile din apel, probele existente la dosarul cauzei și dispozițiile legale în materie, instanța de control judiciar constată fondat apelul pe care-l va admite, pentru considerentele ce urmează .

Prima instanță a fost investită cu o cerere cu valoare redusă ce urmează procedura de judecată prevăzută de art. 1026 și următoarele din Noul cod de procedură civilă, cerere ce a fost soluționată în camera de consiliul la primul termen de judecată acordat.

Cu toate acestea, din motivarea soluției rezultă trimiteri la dreptul comun în materie, instanța conchizând că cel ce face o afirmație în fața instanței trebuie să o dovedească spre a face credibil faptul pretins (art.249 Noul Cod procedură civilă) și că, prin înscrisurile depuse, reclamanta nu a făcut dovada existenței obligației de plată în sarcina pârâtului, nu s-a dovedit că este proprietarul imobilului, nefiind depus un extras CF și nu s-a dovedit cuantumul întreținerii nefiind depuse listele de plată și nici Statutul Asociației, în vederea dovedirii cuantumului penalităților.

Pentru aceste considerente, prima instanță a respins cererea pe motiv că nu a fost probată pretenția.

Art. 1026 din același cod prevede caracterul alternativ al procedurii în fața instanței, reclamantul având alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.

Din aceleași considerente, rezultă că prima instanță nu a putut soluționa cererea potrivit dispozițiilor prevăzute de Titlul X - Procedura cu privire la cererile de valoare redusă, dar nici nu a respectat prevederile al. 3 al art. 1026 potrivit căruia instanța judecătorească trebuie să-l informează pe reclamant în acest sens. În condițiile existenței acestei informări și dacă reclamanta nu își retrăgea cererea, aceasta urma să fie judecată potrivit dreptului comun.

Din analiza făcută de prima instanță cu privire la probe și calitatea părților, rezultă aplicarea de către aceasta a procedurii de drept comun, dar fără a respecta procedura de citare a părților și a exercita rolul activ prevăzut de dispozițiile art. 22 din același cod, care reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului.

Procedura specială reglementată de titlul X din Noul cod de procedură civilă și cea de drept comun sunt alternative și se exclud reciproc, prima instanță neglijând acest caracter a soluționat litigiul prin combinarea celor două proceduri.

Din aliniatul 2 al art. 22 din Noul cod de procedură civilă, rezultă că „ judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc”.

Deși face analiza probelor, prin considerentele hotărârii, nu se poate reține că prima instanță a cercetat fondul litigiului în condiții de contradictorialitate și cu citarea legală a părților neatingând astfel scopul judecării procesului, prevăzut art. 211 din același cod, conform căruia „ completul de judecată, constituit potrivit legii, efectuează activitatea de cercetare și dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor și garanțiilor procesuale, în vederea soluționării legale și temeinice a acestuia”.

Raportat la necercetarea fondului, cum s-a arătat mai sus și combinarea celor două proceduri de judecată, instanța de apel consideră că se impune anularea sentinței și trimiterea cauzei spere rejudecare, în caz contrar fiind încălcat dreptul părților la un proces echitabile în condițiile desfășurării judecății fără citarea acestora.

Cu ocazia rejudecării, instanța va respecta principiul rolului activ al judecătorului, potrivit dispozițiilor de drept comun enunțate și solicitate a fi aplicate și de către apelantă, va administra toate probele necesare soluționării cererii deduse judecății și va asigura posibilitatea părților de a-și face apărările pe care le consideră necesare în raport de obiectul cauzei pentru a pronunța o soluție temeinică și legală, după respectarea tuturor principiilor mai sus enunțate, care guvernează procesul civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă Asociația de Proprietari „. civile nr. 8259 din 30.06.2014, pronunțată de Judecătoria B., pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 11.11.2014.

Președinte,

A. G.

Judecător,

V. M.

Grefier,

E. M.

Red. V.M./22.12.2014

Tehnored./22.12.2014

- 4 ex. -

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 8259/2014. Tribunalul BRAŞOV