Legea 10/2001. Sentința nr. 197/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 197/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 197/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 197/D/2014
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Grefier D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii civile formulată de către contestatorul K. E. M., în contradictoriu cu intimatul U.A.T. Municipiul B., prin reprezentant legal, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 31.10.2014, când intimatul Municipiul B., prin reprezentantul său convențional, a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 17.11.2014 iar apoi, din aceleași motive, pentru prezentul termen de judecată, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
P. contestația înregistrată sub nr._, la data de 16.06.2014, contestatorul K. E. M., prin reprezentant convențional avocat Laczko D. G., a chemat în judecată intimații P. M. B., Municipiul B., reprezentat legal de Primar, și P. M. B., solicitând instanței ca, în urma probelor ce se vor administra, să pronunțe o sentință prin care să anuleze dispoziția nr. 2748/06.05.2014, să dispună restituirea în natură, pe vechiul amplasament, sau prin compensare cu alte bunuri a terenului solicitat prin notificare sau acordarea de despăgubiri.
De asemenea, prin contestația astfel formulată, autorii acesteia au solicitat instanței ca, pe cale incidentală, să dispună reconstituirea cărților funciare referitoare la 12 numere topografice, respectiv: 174/1/1/2, 174/1/1/3/1/2, 174/1/1/3/2, 174/1/1/4, 174/1/1/8, 174/1/1/7, 174/1/1/6, 174/1/1/5, 174/1/1/8/a, 174/1/2/2, 174/1/1/3/1/1 și 174/1/1/3/1/4.
În motivarea contestației, s-a arătat că partea contestatoare a înregistrat pe rolul ., în conformitate cu prevederile legii nr. 10/2001, o notificare, prin care a solicitat a-i fi restituit în natură imobilul situat în Municipiul B., ., înscris în cartea funciară nr. 242 B. și identificat prin toate numerele topografice indicate în această carte funciară.
Notificarea astfel formulată a fost parțial soluționată de către ., prin Decizia nr. 667/2008, respectiv cu privire la imobilele identificate prin numerele topografice 175/1,175/2, 175/3 și 175/4.
P. aceeași decizie, emitentul său a transmis Primăriei M. B. spre soluționare parte din notificare care viza imobilele identificate prin numerele topografice 174/1/1/2,174/1/1/3/1/2,174/1/1/1/1,174/1/1/3/2,174/1/1/3,174/1/1/4,174/1/1/8,174/1/1/7,174/1/1/6,174/1/1/5,174/1/1/8/a,174/1/2/1,174/1/2/2,174/1/1/1/1,174/1/1/3/1/1 și 174/1/1/3/1/4 înscrise în cartea funciară nr._ B. și prin numărul topografic 186/2, înscris în cartea funciară nr. 242 B..
P. M. B., în anul 2009, a transmis . acea parte a notificării care viza imobilul identificat prin numărul topografic 1784/1/2/1 înscris în cartea funciară nr._, păstrând spre soluționare notificarea care se referă la restul imobilelor identificate prin numerele topografice mai sus indicate.
De la data la care notificarea a fost înregistrată pe rolul Primăriei M. B., a solicitat acesteia să procedeze la soluționarea notificării, însă acest lucru nu s-a produs, cu toate că a depus toate înscrisurile necesare soluționării notificării și care au fost solicitate de către această intimată.
Motivul principal al tergiversării soluționării notificării l-a constituit faptul că nu s-a găsit cărțile funciare aferente unui număr de 12 numere topografice dintre cele 16 cu privire la care partea menționată trebuia să se pronunțe.
Cu toate că nu îi revenea obligația de a proceda la reconstituirea cărților funciare, neavând nici calitatea necesară pentru realizarea unui astfel de demers, a angajat o societate specializată pentru întocmirea documentației necesară efectuării acestei operațiuni, însă documentația pe care aceasta a realizat-o nu a fost validată de către Biroul de cadastru din cadrul Primăriei M. B..
În aceste condiții, trebuie să se constate că el nu are nicio vină pentru că nu a putut fi realizată procedura de reconstituire a cărților funciare și nu poate fi sancționat cu respingerea notificării .
De altfel, chiar dacă ar putea fi reținută vinovăția sa sub aspectul menționat, aceasta vizează numai etapa prealabilă a procedurii reglementată de legea nr. 10/2001 nu și etapa judiciară a acestei proceduri.
De asemenea, trebuie să se constate că nu pentru toate imobilele în privința cărora P. M. B. trebuia să emită dispoziție de soluționare a notificării este necesar a parcursă procedura de reconstituire a cărților funciare, astfel că și sub acest aspect trebuie să se rețină nelegalitatea dispoziției atacate.
Contestatorul a fundamentat în drept contestația pe care a promovat-o pe dispozițiile cuprinse în art. 24 din legea nr. 10/2001.
În apărare, părțile intimate au formulat întâmpinare, prin care au invocat, pe cale de excepție, lipsa capacității procesuale de folosință a intimatei P. M. B., lipsa calității procesuale pasive a intimatului P. M. B., și tardivitatea contestației, iar, pe fond, au solicitat respingerea acesteia ca nefondată.
În motivarea poziției lor procesuale, părțile menționate au arătat că P. este, potrivit dispozițiilor legii administrației publice locale, o structură funcțională, fără capacitate de exercițiu, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 56 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ea nu poate figura în calitate de parte în cadrul prezentului litigiu.
De asemenea, în motivarea întâmpinării ce a fost formulată în sensul celor mai sus expuse, s-a indicat faptul că P. M. B. a emis dispoziția contestată în calitatea sa de reprezentant legal al unității administrativ - teritoriale, iar nu în nume propriu, în calitate de organ al administrației publice locale, astfel că nu poate figura ca parte în cadrul litigiului de față în nume propriu.
În ceea ce privește excepția de tardivitate a formulării contestației ce constituie obiectul prezentului dosar, intimații au susținut că, în raport cu data la care s-a realizat comunicarea dispoziției atacate mandatarului părții contestatoare, ce a primit mandat din partea părții menționate inclusiv pentru primirea comunicării ce vizau cererile de restituire promovate, calea de atac pe care aceasta a exercitat-o nu respectă termenul imperativ instituit de lege.
În legătură cu fondul cauzei, părțile intimate au arătat în întâmpinare că notificarea ce a fost soluționată prin dispoziția contestată nu a fost promovată în mod exclusiv de către partea contestatoare, calitatea de notificator aparținând și numitei Martha Schwab, care nu a uzat de calea de atac a contestației, astfel că partea contestatoare nu poate solicitat a-i fi acordate măsuri reparatorii pentru cota de 1/1 din toate imobilele ce constituie obiectul materiale al notificării.
De asemenea, s-a arătat că pentru imobilele din litigiu partea contestatoare și numita Martha Schwab au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pe calea ,,precizării notificării”, instituție pe care legea nr. 10/2001 nu o reglementează, precizare ce a fost formulată după expirarea termenului în care se puteau formula cererile de restituire în temeiul acestui act normativ, astfel că o asemenea cerere nu poate fi luată în considerare.
Apoi, s-a constatat, în urma verificării propriilor evidențe, că pentru o parte din imobilele pentru care notificatorii anterior indicația au promovat cereri de acordare a măsurilor reparatorii au fost formulate notificări în temeiul legii nr. 10/2001 de către alte persoane care s-au considerat îndreptățite, și că, în vederea soluționării cererilor de restituire pe care contestatorul și numita Martha Schwab le-au formulat, s-a solicitate acestora, în mod repetat, să depună la dosarul constituit în etapa prealabilă a procedurii instituită de legea nr. 10/2001 înscrisurile doveditoare ale calității lor de persoane îndreptățite, precum și cărțile funciare în care sunt înscrise imobilele ce constituie obiectul material al acestor cereri, cu privire la care trebuia parcursă procedura de reconstituire, însă titularii notificării nu au dat curs acestor solicitări și nici nu au solicitat, în scris, prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 2 și 3 din legea nr. 165/2013, s-a procedat la emiterea dispoziției de respingere a notificării.
În conformitate cu prevederile art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civil, partea contestatoare a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturat tuturor apărărilor pe care părțile intimate și-a întemeiat poziția procesuală.
În acest sens, părțile menționate au susținut că în cauză se impune a figura în calitate de intimați atât P. M. B., cât și P. M. B. în nume propriu, întrucât acesta din urmă este emitentul dispoziției atacate, iar în ceea ce privește calitatea procesuală a primăriei în cauzele ce au ca obiect aplicarea legii nr. 10/2001 practica instanțelor judecătorești nu este unitară.
În legătură cu termenul de exercitare a căii de atac a contestației, trebuie să se înlăture susținerea pe care intimații au formulat-o prin întâmpinare, întrucât data la care s-a produs înregistrarea căii de atac a contestației nu este cea care a fost indicată de părțile intimate, ci data de 12.06.2014, când aceasta a fost înregistrată la oficiul poștal, astfel că, în raport cu această dată, calea de atac a fost exercitată în termenul imperativ instituit de lege.
În ceea ce privește susținerea pe care părțile intimate au formulat-o în sensul că nu este singura persoană care are calitatea de titular al notificării, și prin urmare de persoană îndreptățită la obținerea măsurilor reparatorii pentru întregul imobil ce constituie obiectul material al acesteia, contestatorul a indicat faptul că notificatoarea Schwab M. a decedat la data de 22.08.2012, iar singurul succesor în drepturi al acesteia este el, în calitate de fiu, astfel că poate contesta dispoziția atât în nume propriu, cât și în calitate de succesor în drepturi al persoanei mai sus indicată.
De asemenea, se impune a se reține că instituțiile pe rolul cărora a fost înregistrată notificarea nu au invocat tardivitatea precizării acesteia, astfel că o astfel de apărare nu poate fi luată în considerare.
Apoi, trebuie să se constate că singura dintre obligațiile ce au fost stabilite în sarcina lor de către instituțiile pe rolul cărora a fost înregistrată notificarea este aceea a depunerii cărților funciare în care sunt înscrise imobilele ce constituie obiectul material al notificării, or nu ei trebuie să procedeze la efectuarea procedurii de refacere a acestora, ci intimații,care sunt actuarii proprietari ai acestor imobile.
În cauză, instanța a dispus, pentru considerentele de fapt și de drept indicate în Încheierea ședinței publice din data de 31.10.2014, administrarea în cauză a probei cu înscrisuri.
P. aceeași încheiere, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. M. B., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului P. M. B. și a respins excepția tardivității formulării contestației, reținând la adoptarea acestor soluții considerentele de fapt și de drept indicate în cuprinsul acestei Încheieri.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța, cercetând actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Urmând procedura prealabilă obligatorie reglementată de legea nr. 10/2001, numita M. Schwab și contestatorul K. E. M., prin reprezentant convențional avocat Edurad Jurgen Prediger, au înregistrat la data de 18.01.2002, prin intermediul executorului judecătoresc, pe rolul ., o notificare, prin care au solicitat ca, în conformitate cu dispozițiile art. 1 și 20 din legea nr. 10/2001, să le fie restituită în natură cota din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Municipiul B., ., înscris în cartea funciară nr. 242 B..
În motivarea notificării astfel formulate, autorii acesteia au arătat că înțeleg să uzeze de dispozițiile legii nr. 10/2001 în calitate de succesori în drepturi ai numitului M. Helmut, care deținea asupra imobilului anterior indicat cota parte ideală de 4/15 parte, înainte ca acesta să treacă în proprietatea Statului Român.
De asemenea, s-a arătat că trecerea imobilului în patrimoniul statului s-a făcut în baza unui titlu nevalabil, astfel că devin incidente dispozițiile art. 2 alin. 2 din legea nr. 10/2001, în conformitate cu care se consideră că antecesorii lor nu au pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra bunului și, prin urmare, acesta se impune a fi restituit în natură.
La data de 6.05.2008, autorii notificării, prin mandatar D. Caludiu, au înregistrat, prin intermediul executorului judecătoresc, pe rolul ., un înscris denumit,, precizare”, prin care au arătat că înțeleg să indice care sunt datele de carte funciară ale imobilelor pentru care au solicitat ale fi acordate măsuri reparatorii în conformitate cu prevederile legii nr. 10/2001, anume imobilele înscrise în cartea funciară nr._ B., sub numerele topografice 174/1/1/1/1, 174/1/1/2, 174/1/1/2, 174/1/1/3/1/1, 174/1/1/3/1/2, 174/1/1/3/1/3, 174/1/1/3/1/4, 174/1/1/8/a, 174/1/2/1, 175/1, 175/2/175/3, 175/4, 175/5/1, 175/5/2/1, 175/5/2/2, 175/5/3, 174/1/2/2.
În cuprinsul acestui înscris se arată, de asemenea, că având în vedere dificultatea determinării exacte a evoluției înregistrărilor în cartea funciară din momentul naționalizării și până în prezent, în cadrul procedurii de restituirii vor întocmi o lucrare de expertiză de identificare amănunțită a fiecăruia dintre imobile, cu evoluția acestuia în circuitul civil, pe care o vor depune la dosar.
La data de 10.07.2008, . a emis dispoziția nr. 667, prin care a respins cererea notificatorilor de restituire în natură a imobilului situat în Municipiul B., ., înscris în cartea funciară nr. 242 B., sub numerele topografice 175/1,175/2,175/3 și 175/4, întrucât acesta a fost înstrăinat în conformitate cu dispozițiile legii nr. 112/1995, și a propus ca notificatorilor să le fie acordate despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv- Titlul VII din legea nr. 247/2005.
De asemenea, prin această dispoziție, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 28 alin. 1 și 2 din legea nr. 10/2001, emitentul său a dispus efectuarea unei adrese către P. M. B., pentru ca această entitate să se pronunțe prin dispoziție motivată asupra următoarelor imobile, ce au fost identificate prin Expertiza Topografică aferentă notificării, înscrise în cartea funciară nr. 242 B., sub numărul topografic 186/2, și în cartea funciară nr._ B., sub numerele topografice 174/1/1/2,174/1/1/3/1/2, 174/1/1/1/2, 174/1/1/3/2, 174/1/1/3/1/3, 174/1/1/4, 174/1/1/8, 174/1/1/7, 174/1/1/6, 174/1/1/5, 174/1/1/8/a, 174/1/2/1, 174/1/2/2, 174/1/1/1/1, 174/1/1/3/1/1, 174/1/1/3/1/4.
Este de menționat că . a emis în data de 04.03.2008 o adresă, ce a fost înregistrată pe rolul Primăriei M. B. la data de 7 martie 2008, prin care se arată că răspunde la o solicitare formulată de către această din urmă entitate în data de 07.02.2008, prin care se solicitau relații cu privire la imobilele situate în Municipiul B., zona . cărții funciare nr._ B., prin care, printre altele, se face referire la notificarea pe care contestatorul din cauza de față și numita M. Schwab au formulat-o în data de 18.01.2002, cu privire la cota parte din imobilul situat în Municipiul B., ., înscris în cartea funciară nr. 242 B., arătându-se că prin raportul de expertiză tehnică de evaluare întocmit de ing. expert P. N. s-a stabilit că imobilul notificat, înscris în cartea funciară nr. 242 B., sub numerele topografice 174/1, 175 și 186/2 a suferit în timp numeroase dezmembrări, rezultând un număr foarte mare de imobile, identificate tot cu atâtea adrese stradale, motiv pentru care a solicitat notificatorilor să identifice toate imobilele și adresele stradale actuale, raportat la numerele topografice din expertiză.
Având în vedere că adresa mai sus indicată este anterioară datei la care a fost întocmit de către notificatori înscrisul intitulat,, precizare”, pe care l-am menționat anterior, se poate stabili că acesta a fost redactat ca urmare a solicitării pe care . a fost adresat-o notificatorilor în sensul celor indicate în înscrisul denumit adresă.
Urmare a celor dispuse prin decizia nr. 667/10.07.2008 emisă de către ., în data de 11.09.2008, pe rolul M. B. a fost înregistrată notificarea ce vizează imobilele mai sus indicate, respectiv imobilele înscrise în cartea funciară nr. 242 B., sub numărul topografic 186/2, și în cartea funciară nr._ B., sub numerele topografice174/1/1/2,174/1/1/3/1/2,174/1/1/1/2,174/1/1/3/2,174/1/1/3/1/3,174/1/1/4,174/1/1/,174/1/1/7,174/1/1/6,174/1/1/5,174/1/1/8/a,174/1/2/1,174/1/2/2,174/1/1/1/1,174/1/1/3/1/1,174/1/1/3/1/4.
La data de 25.02.2009, notificatorii au înregistrat pe rolul M. B. o nouă precizare a notificării, prin care au indicate natura măsurile reparatorii pe care înțeleg să le solicitate cu privire la imobilele ce constituie obiectul material al notificării, astfel cum aceasta a fost precizată în data de 06.05.2008.
În vederea soluționării notificării, intimatul Municipiul B. a solicitat autorilor acesteia prin adresele nr._/ 13.07.2009, nr._/13.07.2009,_/13.07.2009, nr._/28.07.2009,_/17.07.2009, nr. 1145/07.01.2001 și nr._/26.11.2013, să procedeze la completarea actelor doveditoare ale calității lor de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii instituite de legea nr. 10/2001 pentru imobilele mai sus identificate, cu înscrisuri care să ateste calitatea lor de succesori în drepturi ai proprietarului inițial al imobilelor, inclusiv a cărților funciare în care sunt în prezent înscrise aceste imobile.
Urmare a solicitărilor ce le-au fost adresate în sensul celor mai sus expuse, notificatorii au depus la dosarul constituit pe rolul intimatului Municipiul B. înscrisurile ce atestă calitatea lor de succesori în drepturi ai proprietarului inițial al imobilului și au precizat că au efectuat demersurile necesare pentru declanșarea procedurii de reconstituire a cărților funciare în care sunt evidențiate imobilele indicate în precizarea la notificare.
P. dispoziția nr. 2748/06.05.2014, intimatul menționat, prin reprezentantul său legal, a respins notificarea ce a fost formulată pentru imobilele mai sus indicate, motivat de faptul că autorii notificării nu au înțeles să aducă la îndeplinire obligațiile stabilite prin adresa nr._/26.11.2013, ce se refereau la depunerea, în susținerea notificării, a cărților funciare în care sunt evidențiate imobilele ce constituie obiectul material al acesteia.
Tribunalul apreciază că soluția de respingere a notificării ce a fost pronunțată în sensul celor mai sus expuse este una legală și temeinică, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 22 alin. 1 din legea nr. 10/2001, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Termenul instituit de acest text de lege a fost modificat succesiv prin OUG nr. 109/2001 și prin OUG nr. 145/2001, expirând la data de 14.02.2002.
P. urmare, toate persoanele care se considerau îndreptățite să beneficieze de măsurile reparatorii instituite de legea nr. 10/2001 aveau obligația ca, până cel mai târziu la data de 22.02.2002, să adreseze unității deținătoare a imobilului care a constituit obiectul dreptului lor de proprietate sau al antecesorilor lor și care a fost preluat în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 o notificare, pentru a solicita acordarea acestor măsuri.
Așa cum am arătat, textul de lege precitat instituie obligația ca, în cazul în care persoana care se consideră îndreptățită în înțelesul legii nr. 10/2001 ridică pretenții asupra mai multor imobile din categoria celor al căror regim juridic este reglementat de acest act normativ, să formuleze o notificare pentru fiecare dintre aceste imobile.
Sancțiunea nerespectării termenul instituit de lege pentru trimiterea notificării este cea reglementată de prevederile art. 22 alin. 5 din legea nr. 10/2001, anume pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Așa cum am arătat, partea contestatoare, împreună cu numita M. Schwab, au solicitat a le fi acordate măsurile reparatorii instituite de legea nr. 10/2001 pentru bunurile imobile din litigiu prin actul denumit,, precizare”, pe care l-au înregistrat, prin intermediul executorului judecătoresc, pe rolul ., după expirarea termenului instituit de prevederile legale mai sus indicate, respectiv în data de 06.05.2008.
De asemenea, instanța reține că, din cauza inexistenței evidențelor de carte funciară cu privire la fiecare dintre bunurile imobile ce constituie obiectul material al notificării, așa cum s-a arătat chiar de către autorii notificării în cuprinsul înscrisului intitulat,, precizare”, nu se poate stabili o concordanță între bunul imobil pentru care s-a solicitat a fi stabilite măsurile reparatorii prin notificarea ce a fost promovată în data de 18.01.2002 și bunurile imobile indicate în cuprinsul acestui act juridic.
Apoi, chiar dacă s-ar admite, pentru considerentele deja arătate, că actul juridic denumit precizare, datat 06.05.2008, a fost formulat de către autorii săi ca urmare a solicitării ce a fost făcută de instituția pe rolul căreia a fost înregistrată notificarea, respectiv ., cererea astfel promovată nu respectă cerințele instituite de prevederile art. 1 lit e din Capitolul I al Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001, care stipulează că sarcina probei proprietății, a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive și a calității de persoană îndreptățită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit a și art. 23 din lege .
P. urmare, revenea titularilor notificării obligația de a depune la dosarul constituit ca urmare a notificării, în susținerea acesteia, evidențele de carte funciară care să atestă situația juridică a imobilelor pentru care au solicitat a le fi acordate măsuri reparatorii, respectiv deținerea de către antecesorul lor a dreptului de proprietate asupra acestor bunuri și preluarea lor de către stat în perioada de referință a legii, respectiv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, precum și situația juridică actuală a acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 lit. a din Legea nr. 10∕2001 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, iar art.4 alin 2 din același act normativ stipulează că de prevederile Legii nr. 10∕2001 beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite.
Art. 22 din Legea nr. 10∕2001, în redactarea pe care acesta a avut-o la data formulării de către contestatori a notificării, prevedea că actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate vor fi depuse ca anexe ale notificării, odată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Acest termen a fost prorogat succesiv și a expirat la data de 1.07.2003.
Aceste dispoziții legale au fost modificate prin Legea nr. 247∕2005, astfel că, potrivit art. 23 din Legea nr. 10∕2001 republicată, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, ori, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate pot fi depuse până la soluționarea notificării.
De asemenea, în urma modificării Legii nr. 10∕2001 prin Legea nr. 247∕2005, art. 24 al 1 și 2 din actul normativ menționat statuează că, în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. În absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive, este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat și a calității de succesor în drepturi al fostului proprietar al acestuia, art. 22.1 lit. d din Normele Metodologice de Aplicare Unitară a Legii nr. 10∕2001 prevede că prin acte doveditoare se înțelege orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau de ascendentul∕ testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras de carte funciară, istoria de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective).
De asemenea, art. 22.1 lit. h din actul normativ menționat prevede că, prin acte doveditoare se înțelege și declarațiile notariale date de persoana care se pretinde îndreptățită, pe propria răspundere, și care sunt solicitate de unitatea deținătoare sau de entitatea învestită cu soluționarea notificării în scopul fundamentării deciziei.
În ceea ce privește actele juridice care atestă calitatea de moștenitor, art. 22.1 lit. b din Normele Metodologice de Aplicare Unitară a Legii nr. 10∕2001 statuează că acestea constau în certificat de moștenitor, testament, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate.
La data de 24.12.2013, a intrat în vigoare legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluat în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 4 se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 32 din actul normativ menționat stipulează că,, se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 120 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptățită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entității învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, în situația în care persoana care se consideră îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituții.
(3) Cererea de prelungire a termenului se va formula în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) și va fi însoțită de dovada demersurilor întreprinse.
(4) Instituțiile deținătoare au obligația de a elibera, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate”.
Așa cum s-a menționat în cuprinsul dispoziției atacate și cum rezultă din materialul probator ce a fost administrat în cauză, notificatorilor le-a fost acordat termenul instituit de dispozițiile legale precitate, în vederea completării actelor doveditoare ale cererii de acordare a măsurilor reparatorii instituite de legea nr. 10/2001, respectiv pentru depunerea cărților funciare în care sunt evidențiate aceste imobile, fără însă ca notificatorii să fi adus la îndeplinire această obligație.
Sub acest aspect, este de menționat că partea contestatoare a susținut atât în cadrul procedurii prealabile obligatorii instituite de legea nr. 10/2001, cât și în procedura de soluționare a prezentei contestații că acele cărți funciare în care sunt evidențiate imobilele în litigiu nu mai există în evidențele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, astfel că a demarat procedura de reconstituire a acestora, care nu a putut fi finalizată din culpa intimatului, care nu dispune de fondurile necesare efectuării unei lucrări cadastrale în acest sens.
Având în vedere susținerile pe care partea contestatoare le-a formulat în sensul celor mai sus expuse și împrejurarea că la dosarul cauzei nu a fost depusă documentația cadastrală despre care partea contestatoare a făcut vorbire, la termenul de judecată din data de 31.10.2014, tribunalul, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 22 din Codul de procedură civilă, a solicitat părții intimate, prin reprezentantul său convențional, precizări cu privire la înregistrarea pe rolul său a dovezii vizând declanșarea de către partea contestatoare a procedurii de reconstituire a cărților funciare în care sunt evidențiate imobilele din litigiu.
Răspunzând acestei solicitări a instanței, partea intimată a arătat, prin reprezentantul său convențional, că, pe rolul departamentului de aplicare a legii nr. 10/2001 nu a fost înregistrată, de către partea contestatoare dovada demarării procedurii de reconstituire a cărților funciare și că, la data la care a fost emisă dispoziția atacată, nu exista documentația cadastrală despre care partea contestatoare a făcut vorbire și nici cărțile funciare în care sunt înscrise imobilele pentru care au fost solicitate măsurile reparatorii.
În legătură cu susținerea pe care contestatorul a formulat-o în sensul că nu lui îi revine obligația de a proceda la parcurgerea procedurii de reconstituire a cărților funciare în care a susținut că sunt evidențiate imobilele ce constituie obiectul material al notificării, tribunalul constată că, în raport cu dispozițiile art. 1 lit e din Capitolul I al Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001, pe care le-am redat anterior, această susținere este lipsită de fundament, aceasta și în condițiile în care partea menționată nu a fost în măsură să producă, în conformitate cu dispozițiile legii nr. 10/2001 și cu cele ale normelor metodologice de aplicare unitară a acesteia probe care să ateste deținerea de către antecesorul său a dreptului de proprietate asupra acestor imobile și trecerea acestui drept în patrimoniul statului în perioada de referință a legii.
Apoi, instanța observă că procedura de reconstituire a unor documente, în speță, a cărților funciare în care sunt înscrise imobilele ce constituie obiectul material al notificării, nu se poate parcurge și finaliza decât de către emitentul acestor documente, or, emitentul cărților funciare despre care s-a făcut vorbire anterior nu este Tribunalul B., ci Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B., astfel că procedura de reconstituire a cărților funciare trebuie realizată în mod exclusiv de această entitate.
Așa fiind, tribunalul, pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, va respinge ca nefondată contestația pe care contestatorul a formulat-o în contradictoriu cu intimatul Municipiul B..
Urmare a soluției pe care a pronunțat-o în ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. M. B. și excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului P. M. B., instanța, în raport cu prevederile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va anula, respectiv va respinge contestația pe care partea contestatoare a formulat-o în contradictoriu cu acești intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată contestația promovată de contestatorul K. E. M., prin mandatar C. E., reprezentat convențional de avocat L. – D. G., cu domiciliul ales la sediul reprezentantului convențional, situat în Tg. S., .. 24, județul C., în contradictoriu cu intimatul Municipiul B., reprezentat legal de Primar, reprezentat convențional de consilier juridic A. Zamora.
Anulează contestația formulată de contestatorul K. E. M., prin mandatar C. E., reprezentat convențional de avocat L. – D. G., în contradictoriu cu intimata P. M. B., ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosințe a acestei intimate.
Respinge contestația formulată de contestatorul K. E. M., prin mandatar C. E., reprezentat convențional de avocat L. – D. G., în contradictoriu cu intimatul P. M. B., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată, azi 18.11.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier,
L. S. D. P.
Red. LS - 26.02.2015
Tehnored.D.P. 02.03.2015 – 6 ex.
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 09/2014.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
