Obligaţie de a face. Decizia nr. 138/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 138/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 138/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 138/A
Ședința publică de la 10 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S. – judecător
Judecător P. M.
Grefier I. T.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâți P. M. C. și C. L. al Municipiului C. în contradictoriu cu intimatul reclamant S. A. I., împotriva sentinței civile numărul12730/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă consilier juridic P. Ș. pentru apelanții pârâți, precum și intimatul reclamant personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În conformitate cu prevederile cuprinse în art. 86 coroborat cu cele ale art. 298 C.proc.civ., instanța procedează la comunicarea reprezentantului convențional al apelanților a câte unui exemplar al întâmpinării ce a fost formulată în cauză.
Reprezentanta convențională a apelanților pârâți solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a studia întâmpinarea.
Intimatul reclamant arată că nu se opune.
În urma deliberării, instanța admite cererea ce a fost formulată în cauză și în consecință dispune lăsarea acesteia la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă consilier juridic P. Ș. pentru apelanții pârâți, precum și intimatul reclamant personal.
Nefiind chestiuni prealabile de discutat, instanța acordă cuvântul părților în probațiune.
Apelanții, prin reprezentant, arată că nu au de propus probe noi în apel.
Intimatul reclamant depune la dosar un exemplar al ziarului C. Info, din care rezultă că nici în prezent nu s-a intervenit pentru rezolvarea problemei și solicită administrarea lui în probațiune..
Reprezentanta convențională a apelanților pârâți arată că nu se opune primirii înscrisului la dosar.
Tribunalul, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 167 C.proc.civ. coroborate cu cele ale art. 295 C.proc.civ., admite cererea în probațiune formulată în cauză.
Luând act că nu există alte cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.proc.civ., instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentanta convențională a apelanților pârâți solicită admiterea apelului și înlăturarea din dispozitivul sentinței instanței de fond a obligației de plată a cheltuielilor de judecată de către apelanți în favoarea intimatului reclamant S. A. I.. Instanța de fond a reținut greșit o tacită opoziție la admiterea cererii de chemare în judecată. . în plan și este prevăzută pentru reparațiile de canalizare, însă problema s-a pus cu privire la fondurile necesare.
Intimatul reclamant solicită respingerea apelului ca fiind neîntemeiat. Acesta menționează că de ani de zile s-a manifestat un dezinteres total din partea apelanților. Expertiza întocmită la instanța de fond s-a efectuat de către un expert din București, iar partea adversă nu a contestat expertiza, astfel că solicită ca această parte să fie obligată la cheltuielile efectuate pentru întocmirea raportului de expertiză. Acesta menționează că este nevoit ca permanent să instaleze anumite dispozitive pentru a nu i se inunda casa, fiind necesar un proiect de fezabilitate.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată că, prin sentința civilă nr._/15.10.2012, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei UAT M. C. prin Primar.
Respinge actiunea civila formulata de reclamantul S. A. I. in contradictoriu cu parata UAT M. C., prin Primar, ca fiind promovata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.
Admite actiunea civila formulata de reclamantul S. A. I. in contradictoriu cu paratii P. Municipiului C., C. L. al Municipiului C. si in consecinta:
Obliga paratul P. M. C. sa faca propunere de reabilitare a sistemului de canalizare pentru apele menajere si pluviale pe ., judetul Brasov si sa demareze procedurile legale in acest scop.
Consecutiv, obliga C. L. C. sa efectueze procedurile legale in scopul efectuarii lucrarii de reabilitare a canalizarii pentru apele pluviale si menajere pe ., judetul Brasov.
Obliga paratii la plata, in solida, catre reclamant a sumei de 4.000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
La adoptarea acestei soluții, Judecătoria B. a reținut că, din cauza neefectuarii ori efectuarii defectuase a lucrarilor de executie si de intretinere a instalatiei de canalizare pentru apele menajere de pe . C., judetul Brasov, canalizarea este subdimensionata ori colmatata. Nu este in masura a prelua si conduce spre locurile de decantare intreaga cantitate de apa menajera ce se scurge in ea.
Ca urmare, apele menajere refuleaza din canalizarea strazii in canalizarea proprie a imobilelor aflate pe . pe care le intalneste in cale, facand inutilizabile curtile caselor. Aceasta determina cheltuieli suplimentare in sarcina proprietarilor care sunt nevoiti a efectua reparatii in plus caselor lor.
Starea de fapt expusa mai sus este dovedita prin proba cu expertiza tehnica specialitatea instalatii intocmita de dl.dr.ing. N. H.. Concluziile expertizei nu au fost contestate de niciuna dintre parti, paratii nu au exprimat nici de aceasta data vreun punct de vedere.
Din aceasta lucrare rezulta urmatoarele:
. C. este formata din trei tronsoane impartite astfel:
- Tronsonul 1 – de la capatul strazii (intersectia ..Muntisor) pana la intersectia cu .> Tronsonul 2 – de la intersectia cu . Piata Romaneasca, la intersectia cu .>
- Tronsonul 3 – de la intersectia cu . pana la intersectia cu .>
Din punct de vedere topografic, . ascendenta, neuniforma, diferenta de nivel intre cele doua capete fiind de aproximativ 10 m, Tronsonul 1 fiind situat in partea cea mai joasa.
. latime constanta, Tronsonul 1 fiind cel mai deschis (lat), cel mai ingust fiind Tronsonul 3.
Tronsonul 1 este zona principala inundabila la aproape orice ploaie. Jumatatea inferioara a strazii si intersectia strazilor Noua si Muntisor sunt cele mai afectate, sunt fara panta, fiind situate in zona de terasa a raului Vulcanita. Ca urmare, apa balteste un timp indelungat pana ce se scurge in sistemul de canalizare.
In aceeasi zona a T1 carosabilul este mai ridicat fata de trotuarul stang al strazii si fata de rigola de scurgere a apelor provenite din ploi.
Asadar, aspectul strazii Constitutiei din C. este acela de . de la T1 catre T3 si de . pe latime, dinspre drepta spre stanga. Pe T1 exista un numar de 36 de proprietati, toate afectate de cele expuse mai sus.
Expertul arata ca nu a avut posibilitatea de a consulta documentatii tehnice vizand infrastructura strazii pentru ca acestea lipsesc.
Asfaltarea strazii s-a realizat in urma cu 6 ani. Atunci s-a realizat si canalizarea menajera ingropata in carosabil, spre partea stanga a acestuia.
Expertul releva si preocuparile autoritatilor locale privind retelele de canalizare si drumurile publice, astfel:
Se arata ca, in anul 2007, s-a realizat un M.-plan avand ca obiectiv „extinderea retelelor de distributie apa si a sistemului de canalizare menajera in C.” unde se realizeaza o enumerare a strazilor vizate de acest proiect, enumerarea incepand cu . refacerea conductei de canalizare, iar nu doar reabilitarea ei. Masterplanul a fost aprobat prin hotarare a Consiliului L.. In final, nu a fost realizat.
Preocuparile autoritatilor locale se indrepta spre accesarea de fonduri europene.
Pe de alta parte, se arata ca preocuparea autoritatilor se indreapta exclusiv catre alimentarea cu apa si canalizare menajera, iar deloc cu privire la gestionarea apelor pluviale. La nivelul municipiului nu exista o situatie centralizata a retelei orasenesti destinata sa colecteze si sa canalizeze apa de ploaie, nu exista informatii despre situatiile locale ale facilitatilor de colectare a apelor de ploaie. Verbal, s-a aratat de catre reprezentantii Primariei faptul ca, pentru anul 2013, se are in vedere realizarea unui proiect la nivelul intregului oras numai pentru gestionarea apelor de ploaie.
Singura masura recenta este HCL nr. 33/27.02.2012 prin care de aproba programul de reparatie strazi care, la Anexa 1 pct. 2, prevede refacerea trotuarelor degradate si a strazii Constitutiei. Dar proiectul nu vizeaza si rigola de scurgere, ci exclusiv trotuarul (fila 103). Dar, pe de alta parte, activitatea de intretinere si reparare strazi este diferita de activitatea de modernizare a strazii, aceasta din urma presupunand interventii in profilul strazii, la infrastructura subterana, la geometria strazii si la alte elemente tehnice, dupa caz, ceea ce nu se prevede pentru . unul dintre proiectele indicate anterior.
Ca urmare, se arata ca se impune modernizarea strazii, asa cum a solicitat reclamantul.
Instanta retine ca fiind, in esenta, corecta apararea paratei UAT M. C., prin Primar, si prin care se arata ca proiectele de acest fel se realizeaza la propunerea primarului, pe baza unui proiect care se aproba de catre C. L..
Altfel spus, este la latitudinea Primarului optiunea de a propune modernizarea strazii, acesta avand posibilitatea de a aprecia ca fiind oportun ori inoportun un asemenea demers. Apararea paratei UAT se refera la faptul ca aprecierea oportunitatii este o chestiune subiectiva fata de care instanta de judecata nu este in masura a dispune.
Instanta de fond a înlăturat aceasta aparare pentru urmatoarele considerente:
Reclamantul nu propune reabilitarea strazii Constitutiei ca pe o investitie voluptorie.
Instanta retine ca reclamantul nu doreste interventia instantei constand in aceea de a obliga primarul sa propuna realizarea unei investitii voluptorii, investitie pe care primarul ar putea sa o aprecieze drept inoportuna, fiind la latitudinea sa aceasta apreciere.
Dimpotriva, reclamantul solicita interventia instantei constand in aceea de a statua asupra manierei in care administratia publica locala C. isi indeplineste ori nu atributiile legale in administrarea drumurilor publice.
Privit prin prisma celor de mai sus, instanta retine ca nici P. si nici C. L. C. nu-si indeplinesc corespunzator atributiile impuse prin Legea nr. 215/2001 si prin OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor publice din care instanta retine:
Art.19: Zona strazilor include partea carosabila, acostamentele, santurile, rigolele, trotuarele, spatiile verzi care separa sensurile de circulatie, pistele pentru ciclisti, suprafetele adiacente pentru parcaje, stationari sau opriri, precum si suprafetele de teren necesare amplasarii anexelor acestora. Pe sectoarele de strazi fara canalizare scurgerea apelor trebuie asigurata prin santuri amenajate.
Sectiunea a II-a
Administrarea drumurilor
Art. 22: Administrarea drumurilor judetene se asigura de catre consiliile judetene, iar a drumurilor de interes local, de catre consiliile locale pe raza administrativ-teritoriala a acestora.
Reabilitarea strazii Constitutiei nu reprezinta o investitie voluptorie, ci o necesitate.
Instanta retine ca, in ciuda faptului ca este decizia unilaterala a Primarului de a propune sau nu reabilitarea strazii Constitutiei, aceasta propunere se impune cu necesitate in insasi indeplinirea obligatiilor ce revin acestuia prin lege, fara a se impune ca o investitie voluptorie.
Asadar, in concluzie, instanta nu este chemata a impune primarului sa faca o propunere de reabilitare inutila, inoportuna, ci este chemata a impune primarului sa faca o propunere care sa conduca la insasi respectarea atributiilor ce ii revin potrivit legilor speciale ale administratiei publice locale
In drept, pe langa textele de lege citate anterior si Legea nr. 215/2001, instanta arata ca prezenta sentinta va da nastere unei obligatii de a face in sarcina paratilor P. M..C. si Consiliului L. al Municipiului C., nu insa si paratei UAT M. C. care nu are calitate procesuala pasiva.
Potrivit art. 1073 C.civ.: Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Instanta retine ca prezenta hotarare va da nastere unei/unor obligatii de a face care, insa, nu pot primi forma solicitata de reclamant, instanta neputand face abstractie de modalitatea in care se va putea pune in executare aceasta sentinta.
Astfel, instanta retine ca o lucrare de reabilitare a unei strazi presupune o procedura ce se deruleaza pe etape ce reclama trecerea implicita a unui termen, parcurgerea unor proceduri speciale, incluzand cel mai probabil intocmirea de proiecte, efectuarea de licitatii, nefiind posibila indeplinirea imediata/de indata a obligatiei de a face fixate la modul atat de general asa cum s-a solicitat.
In prima faza, obligatia de indeplinit revine Primarului care trebuie sa faca propunere de angajare a lucrarii, apoi se impune realizarea unui proiect si, abia la final, proiectul se aproba prin HCL.
Acesta este motivul pentru care instanta nu poate dispune direct „asigurarea de resurse banesti bugetare” in sarcina ambilor parati cu calitate procesuala pasiva, inclusiv pentru argumentul ca o asemenea dispozitie este imposibil de adus la indeplinire sub aceasta forma, adica nu este susceptibila de executare silita.
Or, instanta este datoare a avea in vedere imprejurarea ca neindeplinirea unei/unor obligatii de a face poate atrage sanctiuni pecuniare drastice imediate, dar, totodata, instanta este tinuta a nu pronunta obligatii de a face imposibil de adus la indeplinire de indata. Adica instanta este tinuta a nu impune obligatii a caror neindeplinire imediata neculpabila debitorului / debitorilor sa dea nastere unor sanctiuni pecuniare in sarcina acestuia/acestora si care, in consecinta, sa nu fie datorate.
Instanta poate insa a impune prima dintre obligatii paratului P. Municipiului C., ca prima masura ce este susceptibila de executare voluntara ori silita, aceea de a demara procedura de reabilitare a strazii Constitutiei. Celelalte obligatii de a face sunt consecutive, urmeaza primeia si se realizeaza in timp, in etapele prevazute de legile speciale.
Asadar, prima obligatie susceptibila de executare silita este cea care revine Primarului, urmatoarele fiind consecutive si nefiind de imediata executare.
F. de considerentele expuse anterior, instanta a admis actiunea potrivit celor indicate anterior. In baza art. 274 C.proc.civ., paratii P. M..C. si C. L. C. fiind cei din a caror culpa procesuala au fost ocazionate cheltuielile de judecata, instanta a dispus obligarea acestora, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in onorariu expert. Paratii vor achita cheltuielile de judecata in solidar, fata de faptul ca art. 274 C.pr.civila instituie o culpa civila procesuala, avand natura culpei delictuale, in sarcina celui ce pierde procesul. In materia raspunderii civile delictuale, sunt aplicabile prevederile art. 1003 C.civil, potrivit cu care: “Când delictul sau cvasi - delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire”. Instanta retine ca art. 1003 C.civil prevede exceptia de la regula divizibilitatii obligatiilor, exceptie constand in solidaritatea raspunderii. Exceptia consta in aceea ca ambii parati, aflandu – se in situatia in care au actionat impreuna in sensul opozitiei (tacite) la prezenta actiune, avand deci o culpa procesuala concurenta, raspund in solidar si pot fi urmariti deopotriva pentru repararea prejudiciului constand in cheltuielile de judecata.
Împotriva sentinței civile nr._/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria B., pârâții C. L. C. și P. Municipiului C. au exercitat calea de atac a recursului, solicitând modificarea în parte a acesteia, în sensul înlăturării dispoziției referitoare la obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs, recurenții au susținut că prima instanță a reținut culpa procesuală a lor, precum și principiul solidarității acestora, fără a ține seama de concluziile raportului de expertiză ce a fost efectuat în cauză, din care rezultă că au fost efectuate demersurile necesare pentru reabilitarea sistemului de canalizare aferent . C. și a reținut în mod greșit opunerea recurenților la admiterea cererii de chemare în judecată promovată de intimatul – reclamant. Or, prima instanță putea să rețină cupla procesuală a părților menționate numai dacă din probele administrate ar fi rezultat o opoziție clară la admiterea cererii de chemare în judecată sau dacă ar fi reieșit că . fost avută în vedere la întocmirea masterplanului, or astfel de situații nu se regăsesc în speța de față.
P. Încheierea ședinței publice din data de 10.04.2013, tribunalul, pentru considerentele expuse în conținutul acestei încheieri, a stabilit că apelul este calea de atac ce poate fi exercitată împotriva sentinței civile nr._/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria B..
Intimatul – reclamant S. A. I. a formulat întâmpinare în termenul instituit de lege, prin care a solicitat respingerea cererii de apel ce constituie obiectul prezentului dosar, arătând în motivarea poziției sale procesuale că, în calitate de părți căzute în pretenții, apelanții trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de judecarea în primă instanță a cauzei.
În calea de atac a apelului a fost administrată, la cererea intimatului, proba cu înscrisuri, constând în extrase din presă, cu privire la lucrările de reabilitare a sistemului de canalizare a Municipiului C..
În conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 295 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va analiza în limitele cererii de apel stabilirea stării de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar în acest sens reține următoarele:
Cheltuielile de judecată cuprind taxele judiciare de timbru, timbrul judiciar, onorariile avocaților, experților, cheltuielile făcute pentru administrarea probelor ori pentru deplasarea părților și martorilor la instanță.
Conform prevederilor cuprinse în art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
A cădea în pretenții înseamnă a pierde procesul.
Pentru ca partea să fie considerată că a pierdut un proces, nu este obligatori ca ea să fi învestit instanța cu o cerere pe care aceasta să o fi respins. În aceeași măsură, ,, cade în pretenții” și acela care a păstrat o atitudine procesuală pasivă, dar a fost obligat la o anumită prestație, ca efect al admiterii cererii celeilalte părți.
La baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală, dedusă din expresia,, partea care cade în pretențiuni”.
Culpa procesuală aparține pârâtului dacă nu și-a executat obligațiile, astfel încât s-a admis acțiunea reclamantului, dacă își execută obligațiile pe parcursul procesului, cu consecința respingerii cererii reclamantului ca rămasă fără obiect și dacă pârâtul și-a executat obligația înainte de sesizarea instanței, dar nu l-a înștiințat pe reclamant, ceea ce a determinat declanșarea procesului.
Partea care a pierdut procesul va suporta atât cheltuielile făcute de ea, cât și cheltuielile făcute de partea care a câștigat, fiind obligată să-i restituie acesteia cheltuielile avansate.
Contrar celor susținute de apelanți în cuprinsul cererii de apel pe care au formulat-o, acestea părți nu au formulat întâmpinare cu ocazia judecării în primă instanță a pricinii și nici nu au exprimat vreo poziție procesuală cu privire la cererea de chemare în judecată pe care intimatul – reclamant a promovat-o, astfel că nu pot invocat incidența prevederilor cuprinse în art. 275 din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară de cazul în care a ost pus în întârziere înainte de promovarea acțiunii.
Mai mult decât atât, așa cum rezultă din considerentele sentinței apelate, considerente pe care le-am redat anterior, obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată a fost fundamentată pe reținerea răspunderii civile delictuale a acestora, rezultată din neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor ce le revin în virtutea legii, astfel că, în raport de regulile ce guvernează regimul juridic al răspunderii civile delictuale, se constată că acestea părți sunt de drept în întârziere, astfel că, și sub acest aspect, ele nu pot invocat incidența prevederilor legale anterior menționate.
Apoi, tribunalul observă că prima instanță a reținut în mod corect și exact concluziile raportului de expertiză ce a fost administrat ca probă în cauză și a analizat influența pe care includerea . C. în planul de reabilitare a sistemului de canalizare a acestui oraș o are asupra modului de soluționare a cererii cu judecarea cărei a fost învestită, conform celor pe care le-am arătat anterior.
Astfel, judecătorul fondului a reținut că niciunul dintre proiectele la care părțile pârâte au făcut referire nu include planul de reabilitare a sistemului de canalizare aferent străzii Constituției din M. C., toate aceste proiecte vizând doar refacerea trotuarelor și străzilor degradate.
Sub acest aspect, este de menționat că apelanții nu au criticat modul în care Judecătoria B. a soluționat pe fond cererea de chemare în judecată pe care intimatul – reclamant a promovat-o în contradictoriu cu ei, astfel că statuările pe care această instanță le-a făcut cu privire la modalitatea defectuoasă în care părțile apelante îndeplinesc obligațiile ce le revin au intrat în puterea lucrului judecat, bucurându-se de prezumția de legalitate și adevăr instituită de prevederile cuprinse în art. 1200 pct. 4 din vechiul cod civil, ce este aplicabil în speța de față.
Față de considerentele ce preced, tribunalul constată că în mod corect Judecătoria B. a stabilit că apelanților le revine culpa procesuală în declanșarea prezentului proces, făcând o corectă interpretare și aplicare a prevederilor cuprinse în art. 274 din Codul de procedură civilă, astfel că, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 296 din actul normativ menționat, va respinge ca nefondată cererea de apel suspusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de apel formulată de apelanții C. L. al Municipiului C. și P. Municipiului C., reprezentați convențional de consilier juridic Ș. P., în contradictoriu cu intimatul S. A. I., domiciliat în M. C., ., județul B., împotriva sentinței civile nr._/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.04.2013.
Președinte, Judecător,
L. S. P. M.
Grefier,
Pentru I. T.,
Aflată în concediu de odihnă, semnează
înlocuitor șef secție, D. A.
Red. L.S./18.07.2013
Tehnored. D.L.P../ 18.07.2013 – 5 ex.
Jud. fond: A. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
