Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 152/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 152/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 152/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 152/A
Ședința publică din data de 12 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. S.
JUDECĂTOR – A. B.
Grefier – I. T.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta petentă Asociația Agricolă A. 2001, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimații ., prin administrator judiciar G. Group Expert SRL, prin reprezentant legal, A. P. Valorificarea A. S. București, prin reprezentant legal, Administrația Finanțelor P. C. - D.G.F.P. B., prin reprezentant legal, M. C., prin reprezentant legal, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996), împotriva sentinței civile numărul_/09.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă doamna avocat C. D. R. pentru apelanta petentă, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul, din oficiu, dispune rectificarea denumirii intimatei A. pentru Valorificarea A. S. București, urmând ca în toate actele de procedură aceasta să figureze cu denumirea menționată în actul depus la dosarul cauzei la fila 12, respectiv A. pentru A. A. S..
Cercetând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că, cu respectarea termenului instituit de lege, au fost depuse întâmpinări din partea intimatelor A. pentru A. A. S. și Administrația Finanțelor P. C. reprezentată în instanță prin Direcția Generală a Finanțelor P. B.. De asemenea, întâmpinare a comunicat la dosarul cauzei și intimata Unitatea Administrativ-teritorială a Municipiului C..
Făcând aplicarea prevederilor cuprinse în art. 86 C.proc.civ. și art. 298 C.proc.civ., instanța procedează la comunicarea către reprezentanta convențională a apelantei a câte unui exemplar al întâmpinărilor ce au fost formulate în cauză.
Reprezentanta convențională a apelantei arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii întâmpinărilor.
Instanța ia act de susținerea reprezentantei convenționale a apelantei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 150 C.proc.civ., instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentanta convențională a apelantei solicită admiterea apelului pentru considerentele expuse pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară și a apelului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată că, prin sentința civilă nr._/09.11.2012, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
Respinge plângerea formulată împotriva încheierii de carte funciara nr._/2011 de petenta Asociația A. „A. 2001” în contradictoriu cu intimatele A. pentru Valorificarea A. S., M. C., prin primar, D. B. - Administrația Finanțelor P. C., . administrator J. G. Group Expert SRL, ca neîntemeiata.
La adoptarea acestei soluții, Judecătoria B. a reținut următoarele considerente:
P. cererea formulata și înregistrata la OCPI Brasov la data de 22.06.2011, petenta Asociația A. A. 2001 a solicitat întabularea dreptului de proprietate și radierea sechestrului A..
În fapt, instanta reține că la data de 23.07.2007, între petenta Asociația Agricolă ,, A. 2001”, în calitate de cumpărătoare și ., în calitate de vânzătoare, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect, printre altele, și imobilul-teren înscris în CF_ a localității C. cu nr. top 3542/1/93. P. sentința civila nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ s-a admis cererea formulata de Societatea A. A. 2001 în contradictoriu cu pârâta ., constatându-se valabilitatea convenției încheiată la data de 23.07.2007 între Asociația Agricolă A. 2001, în calitate de vânzător, si ., în calitate de cumpărător, dispunându-se totodată întabularea dreptului de proprietate al reclamantei în CF C..
Instanța mai reține că în cuprinsul Cărții funciare nr._ UAT C., nr. top 3542/1/39, este înscris dreptul de ipoteca pentru suma de 14.665.591 lei în favoarea D. B., AFP C., potrivit mențiunii de la C2 si dreptul de ipoteca pentru suma de_ lei în favoarea Municipiului C..
La data de 17.12.1999 între Banca Agricolă SA, în calitate de cedent și A., în calitate de cesionar, s-a încheiat contractul de cesiune de creanță nr._ prin care aceasta din urmă a preluat creanțele pe care Banca Agricolă le avea de recuperat de la ..
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 20 Lg. 7/1996, în forma in vigoare la data introducerii plangerii, „Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil. Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului dreptului; acest consimțământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.(3) Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor”.
Potrivit dispozițiilor art.154 alin. (5) din OG nr. 92/2003, “Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 151 alin. (9), (10) și (11), art. 152 alin. (1) și (2) și art. 153^1 fiind aplicabile”.
Potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (9) și (10) din OG nr. 92/2003 “ De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absolută”.
Așadar, pentru a se dispune înscrierea unui drept în cartea funciara, cel care solicita înscrierea trebuie, în lipsa îndeplinirii condițiilor de la alin. 1, să prezinte hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, opozabila titularului dreptului. Sentința civilă 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, nu constituie însă o hotărâre aptă de întabulare, în dispozitivul acestei sentințe menționându-se numai că se constată valabilitatea unei convenții ce a avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unor imobile terenuri. Sentința civilă nu are așadar caracter constitutiv de drepturi în privința bunului imobil teren, înscris în CF_ C., sub nr. top 3542/1/39 neținând loc de act autentic de vânzare cumpărare apt de întabulare.
Astfel, având în vedere că în dispozitivul sentinței civile 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ instanța nu a dispus ca hotărârea pronunțată să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, instanța apreciază că în mod corect registratorul de carte funciara a reținut că hotărârea judecătorească nu poate produce efectele unui act apt de întabulare în cartea funciara. Împrejurarea că s-a dispus întabularea în cartea funciară iar registratorul de carte funciară a refuzat realizarea acestei operațiuni nu însemna nesocotirea unei hotărâri judecătorești intrate în autoritatea de lucru judecat, ci reprezintă o situație de imposibilitate a punerii în executare a unei dispoziții a instanței de judecata, aceasta dispoziție neaflându-se în concordanță nici cu celelalte dispoziții din dispozitivul sentinței civile, nici cu celelalte dispoziții legale aplicabile în materie.
De altfel, potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. Astfel, registratorul de carte funciară are obligația verificării îndeplinirii condițiilor legale privind valabila transmitere a dreptului de proprietate în patrimoniul petentei.
Referitor la cererea petentei de radiere a ipotecilor înscrise și a interdicțiilor de înstrăinare si grevare înscrise în favoarea Băncii Agricole Sucursala B., instanța constata că în cererea formulata si înregistrata la sediul OCPI la data de 23.06.2011 nu s-a solicitat radiere a ipotecilor înscrise și a interdicțiilor de înstrăinare si grevare. Instanța este așadar ținută să analizeze legalitatea încheierilor OPCI si prin prisma obiectului cererii cu care aceasta instituție a fost investită. Având în vedere ca petenta a solicitat numai radierea sechestrului A., aceasta cerere fiind admisa, instanța apreciază că nu se impune analiza cererii formulate pentru prima data de petenta în cuprinsul plângerii împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare de către OCPI, petenta neputând formula astfel de cereri pentru prima data în fata instanței de judecata în procedura speciala prevăzută de dispozițiile art. 50 alin. 2 ind. 1 Lg 7/1996.
Împotriva sentinței civile nr._/09.11.2012 pronunțată de Judecătoria B., petenta Asociația Agricolă A. 2011 a exercitat calea de atac a apelului, solicitând schimbarea acesteia, în sensul admiterii plângerii pe care a promovat-o.
În motivarea cererii astfel promovate, apelanta a susținut că judecătorul fondului a interpretat greșit textele de lege pe care a fundamentat soluția pe care a pronunțat-o și nu a analizat motivele pe care a fost întemeiată plângerea.
Astfel, prevederile cuprinse în art. 151 alin. 8 și 9 din OG nr. 92/2003 privesc bunurile mobile, iar nu bunurile imobile, textul art. 154 din Codul de procedură fiscală neinterzicând înstrăinarea bunurilor imobile ipotecate.
Apoi, hotărârea judecătorească pe care a invocat-o în susținerea cererii de întabulare a dreptului său prevede în considerente că ea ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cu consecința întabulării dreptului reclamantei, astfel că registratorul de carte funciară trebuia să procedeze la executarea dispozițiilor acestei hotărâri judecătorești.
De asemenea, nulitatea instituită de prevederile cuprinse în art. 151 din OG nr. 92/2003 nu operează de drept, ci ea trebuie invocată de către persoana interesată în cadrul unei acțiuni în nulitate, astfel că, prin invocarea din oficiu a acestui caz de nulitate, registratorul de carte funciară și-a depășit atribuțiile.
În continuarea motivării cererii de apel, apelanta a susținut că este neîntemeiată și statuarea pe care prima instanță a făcut-o în sensul că actul translativ de proprietate pe care l-a invocat în susținerea cererii de întabulare nu a avut ca obiect material și construcțiile amplasate pe teren, întrucât, prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că obiectul material al acestui act juridic a inclus și construcțiile.
A mai arătat apelanta că a dus la cunoștința primei instanțe despre îndreptarea de către Tribunalul D. a erorii materiale strecurate în hotărârea judecătorească pe care a fost întemeiată cererea de întabulare, prin Încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 22.09.2011, în sensul că obiect al înstrăinării l-au constituit și supraedificatele de pe parcelele de teren înstrăinate, însă soluția de admitere a cererii de întabulare se impune chiar și în absența acestei încheieri.
În continuarea motivării cererii de apel, apelanta a arătat că este nelegală și soluția de respingere a cererii de radiere a dreptului de ipotecă convențională ce a fost înscris în favoarea Băncii Agricole, întrucât acest drept poate să există numai atâta timp cât există creanță pentru garantarea restituirii căreia a fost instituit, or, atâta timp cât acest drept de creanță a fost cesionat, el nu mai există.
Aceste susțineri sunt consolidate și de faptul că, prin sentința civilă nr. 6727/20.07.2007 a Judecătoriei B., s-a dispus a fi radiat sechestrul notat în baza procesului – verbal de sechestru nr. 8655/21.02.2005.
În drept, apelanta a fundamentat cererea de apel pe care a promovat-o pe dispozițiile cuprinse în art. 282 și următoarele din codul de procedură civilă și în art. 50 alin. 3 din Legea nr. 7/1996.
În apărare, intimații au formulat întâmpinare, prin care au susținut că cererea de apel ce constituie obiectul prezentului dosar nu este fondată, întrucât prima instanță a interpretat și a aplicat în mod corect prevederile legale incidente în cauză, în conformitate cu care, demersul juridic al apelantei nu poate fi admis.
În calea de atac a apelului nu au fost administrate probe noi.
În conformitate cu prevederile cuprinse în art. 295 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar, în acest sens, reține următoarele:
Instanța de apel observă că, în mod legal și temeini, judecătorul fondului a stabilit că, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 48 alin. 1 din legea nr. 7/1996, registratorul de carte funciară avea competența de a verifica în ce măsură dispoziția vizând întabularea dreptului de proprietate în favoarea părții apelante, dispoziție cuprinsă în hotărârea judecătorească pe care această parte a indicat-o în susținerea cererii sale, poate fi adusă la îndeplinire, în raport de situația existentă în cartea funciară la data formulării cererii de întabulare.
P. exercitarea atribuțiilor ce îi sunt recunoscute de lege, nu se poate reține că registratorul de carte funciară a nesocotit o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, astfel cum a susținut apelanta prin cererea de exercitare a căii de atac.
De asemenea, tribunalul constată că în mod temeinic prima instanță a reținut că prin hotărârea judecătorească pe care apelanta a invocat-o în susținerea cererii sale nu a fost reglementată situația juridică a construcțiilor existente pe parcelele de teren cu privire la care s-a dispus a fi întabulat dreptul de proprietate al apelantei, astfel că acest aspect constituie, față de prevederile cuprinse în art. 1 alin. 5 din legea nr. 7/1996, un impediment la întabulare.
Sub aspectul analizat, nu prezintă relevanță faptul că, după data înregistrării cererii de întabulare a dreptului de proprietate pe care l-a invocat în favoarea sa, apelanta s-a adresat instanței care a pronunțat sentința civilă nr. 1371/16.09.2010, pentru a-i solicitat să procedeze la îndreptarea erorii materiale pe care a săvârșit-o prin omisiune, în sensul indicării compunerii fiecărui număr topografic menționat în cererea introductivă de instanță, întrucâtcererea formulată în cadrul unei proceduri necontencioase nu poate fi soluționată decât pe baza înscrisurilor pe care titularul cererii le-a depus în susținerea acesteia. Schimbarea ulterioară a situației de fapt nu este de natură să conducă la infirmarea soluției ce a fost pronunțată în cadrul acestei proceduri, ci dă posibilitatea părții să formuleze o nouă cerere, pentru valorificarea, în cadrul acestei proceduri, a dreptului, conform prevederilor cuprinse în art. 337 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, instanța de apel constă că, în mod legal și temeinic, judecătorul fondului a stabilit că, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 154 alin. 5 din Codul de procedură fiscală, ce reglementează procedura executării silite a bunurilor imobile, în cadrul acestei proceduri sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în art. 151 alin. 9,10 și 11, în art. 152 alin. 1 și 2 și în art. 153 indice 1 din același act normativ, în conformitate cu care, de la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absolută.
P. urmare, este lipsită de fundament susținerea pe care apelanta a formulat-o în sensul că prevederile cuprinse în art. 151 alin. 9 din actul normativ menționat nu sunt aplicabile în cadrul unei executări silite imobiliare.
De asemenea, instanța de apel reține că, contrar celor indicate de către partea apelantă în cererea de exercitare a căii de atac, registrator de carte funciară și prima instanță nu au procedat la desființarea contractului de vânzare – cumpărare pe care apelanta l-a invocat în susținerea cererii sale, ci au constat că, în raport de prevederile legale menționate, în cauză există un impediment la întabularea dreptului de proprietate al apelantei .
Totodată, instanța de apel constată că în mod corect judecătorul fondului a stabilit că perfectarea contractului de cesiune de creanță nr._/17.12.1999 nu a avut drept efect juridic stingerea creanței, cu consecința stingerii garanțiilor instituite pentru executarea acestui drept, ci doar transferul dreptului de creanță și a tuturor accesoriilor acestuia, astfel că a reținut în mod legal și temeinic existența acestui impediment la întabulare.
Față de considerentele ce preced, tribunalul reține că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o justă aplicare a prevederilor legale incidente, astfel că, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 296 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nefondată cererea de apel dedusă judecății.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de apel formulată de apelanta Asociația Agricolă „A. 2001”, cu sediul în comuna Ț., . D., reprezentată legal de președinte, reprezentată convențional de avocat C. N., în contradictoriu cu intimații M. C., reprezentat legal de primar, Administrația Finanțelor P. a Municipiului C., reprezentată în instanță de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului B., cu sediul în M. B., .. 7, ., reprezentată legal de administrator judiciar general, Group Expert SPRL, cu sediul în M. București, .. 109/117, ., etj. 2, apt. 10, și A. pentru A. A. S., fosta Autoritate pentru Valorificarea A. S., redenumită astfel prin O.U.G. nr. 96/2012, cu sediul în M. București, . Ș., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței civile nr._/9.11.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.04.2013.
Președinte, Judecător,
L. S. A. Berbcariu
Grefier,
I. T.
Red. L.S./08.07.2013
Tehnored. I.T./08.07.2013; 7 ex.
Jud. fond: C. N.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Succesiune. Decizia nr. 545/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
