Uzucapiune. Decizia nr. 543/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 543/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 543/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.543/R DOSAR NR._
Ședința publică de la 12 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - S. S. M. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - A. G.
JUDECĂTOR - V. M.
GREFIER - N. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursurilor declarate de recurenții reclamanți B. D. M., B. E., B. G. D., B. I. și H. M. și de recurenții pârâți C. D., G. E. și G. R., în contradictoriu cu intimații pârâți M. G., S. G., S. G. JR, S. I., P. M., B. A. și cu intimata intervenientă P. C. M. prin P., împotriva Sentinței civile nr. 711/03.05.2012, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul civil nr._, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința din data de 21.03.2013, conform celor consemnate în Încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 29.03.2013, 05.04.2013 și ulterior în data de 12.04.2013.
TRIBUNALUL:
P. sentința civilă nr. 711/03.05.2012, Judecătoria Zărnești a respins excepția lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de către pârâții G. E. și C. D..
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții B. E. și B. G., decedat pe parcursul procesului și continuată acțiunea de către moștenitorii B. E., B. G. D., B. I., B. D. M. și H. M., în contradictoriu cu pârâții C. D., G. E., G. R., M. E., M. M., M. G., S. G., S. G. jr., S. I., P. și B. A..
S-a constatat că imobilul înscris în CF nr._ Peștera, provenită din conversia pe hârtie a CF 202, nr. top._/4 pășune de 7.138,80 mp, nr. top._/4 pășune de 7.489,20 mp, nr.top._/4 pășune de 1.713,60 mp are în realitate o suprafață totala de 23.275 mp.
S-a dispus comasarea nr. top._/4,_/4 și_/4 în nr. top._/4,_/4,_/4 și rectificarea suprafeței imobilului mai sus identificat la suprafața reală de 23.275 mp, astfel cum rezultă din varianta a 2-a a completării la raportul de expertiză judiciară specialitatea topografie întocmit de expertul tehnic Leberciuc M..
Au fost respinse celelalte pretenții ale reclamanților.
Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Relativ la excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 47 C.pr.civ, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Textul citat reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziția părților, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară.
Instanța retine ca fundamentul litisconsorțiului îl constituie, in reglementarea art. 47 C.p.civ. „un drept sau o obligatie .” a drepturilor sau obligatiilor, sintagme prin care se intelege, in sens larg, ca obiectul pricinii se coreleaza cu drepturi proprii sau asemanatoare ale celor aflati in litisconsortiu sau cu drepturi comune, rezultate dintr-un fapt comun sau dintr-un titlu juridic comun.
În speță, într-o acțiune care vizează rectificarea suprafeței de teren înscrisă în cartea funciară reclamanții trebuie să se judece în contradictoriu cu toți vecinii terenului, or drumul la care fac referire pârâții G. E. și C. D. nu se învecinează dar străbate terenul proprietatea reclamanților.
Din aceste considerente, excepțialipsei coparticipării procesuale pasive invocată de către pârâții G. E. și C. D. urmează a fi respinsă de către instanța de judecată.
Pe fondul cauzei, instanță constată că potrivit extraselor de carte funciară pentru informare eliberate de OCPI asupra imobilului înscris în CF_ Peștera provenită din conversia pe hârtie a CF 202, nr. top._/4 pășune în suprafață de 7.138,80 mp, nr. top._/4 pășune în suprafață de 7.489,20 mp, nr.top._/4 pășune în suprafață de 1.713,60 mp figurează coproprietari tabulari B. G. și soția B. E. născută C. ambii cu cota indiviză de ¾ prin cumpărare act nr. 267/1973 cf. și B. E. cu cota indiviză de ¼ cu titlu de drept partaj provenit prin moștenire act nr. 1142/1999 cf.
Conform completării la raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie cu nr._ realizată de expertul tehnic judiciar Leberciuc M. a fost identificat imobilul înscris în CF nr._ Peștera provenită din conversia pe hârtie a CF 202, nr. top._/4 pășune de 7.138,80 mp, nr. top._/4 pășune de 7.489,20 mp, nr.top._/4 pășune de 1.713,60 mp.
Potrivit concluziilor expertului, imobilul mai sus identificat se învecinează cu imobilele proprietatea pârâților dar și cu un alt imobil aparținând reclamanților și înscris în CF_ Peștera provenită din conversia pe hârtie a CF 202, nr. top._/3/b/1/1/1 și nr. top._/3/b/1/1/1 iar suprafața reală a imobilului, conform măsurătorilor topografice efectuate, este de 23.609 mp care include și drumul de pământ care traversează acest teren în suprafață de 334 mp.
Instanța reține că pârâții G. E., C. G., M. E. și M. M. s-au opus includerii drumului de pământ în proprietatea reclamanților motivat de faptul că acest drum constituie drum public și nu face parte din proprietatea reclamanților.
Deși inițial expertul a arătat că drumul de pământ care traversează proprietatea reclamanților nu se regăsește în numerele topografice care au fost incluse în DJ 112 G M.-Peștera-Zărnești, potrivit completării la raportul de expertiză drumul de pământ care traversează proprietatea reclamanților pornește de la DJ 112 G, se regăsește în planul cadastral al C. M. iar în CF 17 Peștera cu nr. top._ figurează cu denumirea de cale la dosu vaii seci în suprafață de 3.571,20 mp.
Expertul a mai arătat că potrivit înscrierilor din foaia de proprietate a CF 17 Peștera, în baza circularei nr._/1880 a Ministrului Justiției Regal Ungar imobilele s-au radiat ca locuri publice.
Expertul a mai concluzionat că nr. top._ a fost atribuit DJ 112 G astfel încât drumul care traversează proprietatea reclamanților aparține proprietarilor riverani.
Potrivit legii, înscrierile făcute în cartea funciară trebuie să oglindească situația juridică reală și exactă a drepturilor privitoare la imobil. În situația în care apar neconcordanțe între starea tabulară și situația reală a unui imobil, ele pot fi înlăturare pe calea acțiunii în rectificare.
Acțiunea în rectificarea suprafeței de carte funciară nu poate fi folosită pentru a modifica întinderea dreptului de proprietate, astfel cum aceasta a fost indicată în actul juridic translativ de proprietate, iar simpla folosire a unei suprafețe mai mari decât cea indicată în actul juridic ce a stat la baza întabulării nu are nici relevanță într-o acțiune fundamentată pe dispozițiile art. 34-39 din decretul –Lege nr. 115/1938, o astfel de acțiune putând fi admisă numai în cazul în care se probează că există o cauză legitimă a diferenței de suprafață și că această diferență nu afectează limitele cadastrale ale imobilului.
Or, în cauza de față instanța a reținut că reclamanții nu fac dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra acestui drum.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs recurenții reclamanți B. E., în nume propriu și ca moștenitoare a defunctului B. G., B. I., B. G. D., B. D. M., H. M. și pârâții C. D., G. Eleonor și G. R..
Recurenții reclamanți au solicitat modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii lor de chemare în judecată.
În motivare, recurenții reclamanți au susținut că rectificarea solicitată de ei este consecința lipsei de concordanță dintre înscrierea din CF și situația reală actuală a imobilului (art. 34 pct. 4 din Lg. 7/1996).
Se mai arată că toți pârâții au afirmat lipsa litigiilor între ei cu privire la liniile de hotar și au atestat că suprafața reală a parcelei de teren proprietatea lor, astfel cum aceasta este delimitată este de_ mp. Recurenții au considerat că este evident că lipsa litigiilor și neconcordanța pretinsă de lege pentru admisibilitatea cererii există, înlăturarea ei impunându-se prin admiterea cererii lor.
Recurenții au mai arătat că în cauză s-au făcut obiecțiuni în raport cu pretinsa existență peste proprietatea lor supusă rectificării a unui drum care – pretind pârâții - constituie un corp funciar distinct, cu număr topografic distinct. În acest sens, recurenții au arătat că în 1881, în baza circularei Ministerului Justiției Regal Uungar, s-au radiat din CF imobilele ca locuri publice – operațiunea fiind justificată de inexistența imobilelor respective ca locuri publice, radierea acestora nefăcând de atunci și până în prezent obiectul vreunei constatări. Numărul topografic_ a fost atribuit drumului județean 112 G, acesta fiind total diferit de pretinsul drum public care ar traversa proprietatea lor. Recurenții au precizat că dobândirea dreptului de proprietate de antecesorii lor și de către ei s-a realizat asupra unui corp funciar compact, fără drum pe el și neafectat de sarcini. Așa-zisul drum de pământ nu are această destinație ci constituie o porțiune de teren folosită sporadic pentru trecere, cu îngăduința lor, nefiind prevăzută cu amenajări ori facilități și nefăcând vreodată obiectul vreunei lucrări de întreținere ori amenajare/reparație specifică drumurilor publice.
Se menționează că inexistența unui corp funciar ca drum public este atestată nu numai de lucrarea de expertiză efectuată în cauză ci și de o altă expertiză efectuată în altă cauză, depusă de ei ca înscris, pentru argumentarea caracterului cert al concluzilor expertizei.
Recurenții au mai arătat că “aparența de drept” cu privire la acest drum a fost consacrat judecătorește, prin respingerea unei cereri pentru asigurarea aceesului prin proprietatea lor, pe acest pretins drum, formulată pe calea ordonanței președințiale.
P. recursul declarat de pârâtții C. D., G. Eleonor și G. R., aceștia au solicitat modificarea în totalitate a sentinței civile, iar în rejudecare să se dispună respingerea acțiunii civile în rectificarea formulată de intimații reclamanți.
Au considerat recurenții pârâți că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei coparticipării procesuale pasive întrucât, potrivit chiței de carte funciară și înscrisurilor depuse la dosar, imobilul proprietatea intimaților reclamanți este amplasat pe o parte și cealaltă a drumului public înregistrat pe cschița CF cu nr. top_, fiind identificat și în raportul de expertiză și în completarea raportului de expertiză întocmit în cauză. Se mai arată că una din laturile proprietății reclamanților se învecinează cu drumul public de sub nr. top_, otiv pentru care, reclamanții aveau obligația de a chema în judecată UAT M..
Cu privire la acțiunea în rectificarea CF, recurenții pârâți au apreciat că este inadmisibilă, deoarece reclamanții nu au chemat în judecată toți proprietarii imobilelor învecinate cu imobilul supus rectificării. În acest sens, recurenții au menționat că o latură a imobilului proprietatea reclamanților se învecinează cu un curs de apă numit Valea Pleșii, aflat în administrația Sistemului de Gospodărire a Apelor B. sau a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare – Filiala B.. De asemenea, după acest curs de apă se află proprietatea lui B. G..
Un alt motiv de recurs l-a reprezentat respingerea obiecțiunilor formulate împotriva raportului de expertiză topografică, de către instanța de fond, susținându-se că expertul topograf desemnat în cauză nu a respectat aliniamentul limitelor de hotar, iar pe una din laturile imobilului supuse rectificării, respectiv, latura cuprinzând puntele 90 – 91 – 92 – 93 – 12 – 14 – 17 – 20 – 21 – 56 aliniamentul limitei de hotar apare ca fiind o linie frântă, ori, situația prezentată de expert este nereală, deoarece pe această latură, limita de hotar nu are un traseu frânt și un aliniament drept. Au considerat recurenții pârâți că expertul avea obligația de a identifica limita de hotar dintre cele două parcele, pornind de la schița CF și schițele de dezmembrare ale imobilelor proprietatea reclamanților și să respecte aliniamentul drept al liniei de hotar dintre cele două parcele. Se mai arată că, nerespectând forma parcelei și limitele de hotar ale acestuia, expertul a realizat o identificare topografică incorectă, majorând suprafața parcelei reclamanților în detrimentul suprafețelor aparținând terenurilor învecinate cu aceasta.
În cauză, pentru termenul de judecată din 25.10.2012, părțile au depus la dosarul cauzei întâmpinări.
Examinând sentința civilă prin prisma otivelor de recurs formulate, având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Din examinarea probatoriului administrat, instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt, interpretând judicios dispozițiile legale incidente.
Relativ la drumul de pământ ce străbate imobilul proprietatea recurenților reclamanți, din adresele nr. 2325/13.05.2009 eliberată de P. comunei M. și respectiv, nr. 1638/27.11.2008 emisă de OCPI B. – Biroul de Carte Funciară, harta CF, Planul de amplasare și delimitare a imobilelor – Teritoriul administrativ – M., ortofotoplanul . că acesta pornește din drumul județean 112G și traversează terenul recurenților reclamanți, fiind un drum de utilitate privată deschis circulației publice.
P. urmare, la adoptarea soluției pronunțate, în mod întemeiat, instanța de fond a avut în vedere varianta 2 din raportul de expertiză pentru rectificarea suprafeței imobilului reclamanților, fără includerea suprafeței de 334 mp reprezentând suprafața drumului de pământ.
Pentru considerentele reținute anterior, reținând că motivele invocate în recurs de către recurenții reclamanți sunt neîntemeiate, tribunalul va respinge recursul declarat de aceștia, pe cale de consecință.
Față de starea de fapt anterior reținută, tribunalul constată că și recursul declarat de pârâți este nefondat.
Sub aspectul identificării imobilului reclamanților, la efectuarea raportului de expertiză, expertul a avut în vedere schițele de CF, planul de situație și planul de amplasare și delimitare a imobilelor – M., stabilind aliniamentul limitelor de hotar în mod corect.
De altfel, în cauză, niciunul dintre pârâții chemați în judecată nu au invederat instanței modificări ale limitelor proprietăților, în sensul creșterii suprafeței imobilului – teren al reclamanților, prin micșorarea terenurilor învecinate.
Cu privire la motivul de recurs relativ la lipsa coparticipării procesuale, se constată că este tot nefondat. În speță, litisconsorțiul este facultativ deoarece, potrivit expertizei efectuate în cauză, dar și a planurilor de situație, imobilul reclamanților se învecinează la sud cu un curs de apă – Valea Pleșii. D. fiind obiectul acțiunii, rectificarea suprafeței imobilului se poate dispune și fără a fi chemat în judecată administratorul acestui curs de apă, neputându-se susține că mărirea suprafeței s-ar datora deplasării pre sud, a limitei de hotar ce mărginențte imobilul reclamanților. În ceea ce privește lipsa citării în cauză a UAT M., recurenții pârâți se află în eroare susținând că imobilul reclamanților s-ar învecina cu drumul public de sub nr. top_, din foile de carte funciară și planurile de amplasament nerezultând situația de fapt supusă atenției de pârâți prin motivele de recurs.
Pentru considerentele reținute anterior, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 alin. 1 Cod Procedura Civila, tribunalul va respinge recursurile declarate, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenta B. E., B. I., B. G. D., B. D. M., H. M. și respectiv, C. D., G. E. și G. R., împotriva sentinței civile nr. 711/03.05.2012, pronunțată de Judecătoria Zărnești, în dosarul civil nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică azi, 12.04.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. M. S. Ș. M. A. G.
GREFIER
pentru N. C.
aflată în concediu de odihnă
semnează înlocuitor
GREFIER ȘEF SECȚIE
D. A.
Red. S.S.M./03.07.2013
Tehnored.CL/04.07.2013
Jud.fond: M.M.
2 ex.
| ← Succesiune. Decizia nr. 545/2013. Tribunalul BRAŞOV | Obligaţie de a face. Decizia nr. 540/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
