Obligaţie de a face. Decizia nr. 1051/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1051/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 1051/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 1051/R/2014
Ședința publică de la 19 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător L. S.
Judecător P. M.
Grefier V. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă C. L., la C.. av. F. D. în contradictoriu cu intimații pârâți A. de P. T., prin reprezentant legal, P. A. de P. T.- R. V., C. E., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.1514 din 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2014, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 17.12.2014 și apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă nr. 1514/13.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria B. a respins acțiunea formulată de reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE proprietari „T.” și PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.”, R. V. și a respins acțiunea formulată de reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâtul C. E. al ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.”, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele considerente:
P. acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul judecătoriei, reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.”, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.”, R. V. și C. E. al ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” a solicitat:
- obligarea pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” la regularizarea consumurilor de energie termică pentru perioada 2007 -2008 – 2009 și 2009 – 2010, stabilite în sarcina reclamantei în raport de consumul real regularizat de serviciile FGH ISTA România, precum și obligarea acestei pârâte și la plata de daune cominatorii de 100 lei /zi întârziere;
- obligarea pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” la restituirea sumei de 891,607 lei, cu titlu de plată nedatorată, cu dobândă aferentă calculată de la data plății și până la data restituirii ;
- obligarea pârâților PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.”, R. V. și C. E. al ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul moral produs prin propriile fapte ilicite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, în esență, reclamanta a arătat că face parte din asociația de proprietari pârâtă, fără însă a fi membră deoarece locuiește în imobil în calitate de chiriașă.
Consumurile de energie termică pentru cei racordați la sistemul centralizat CET sunt contorizate, respectiv citirea contoarelor realizându-se de către FGH –ISTA –România, cu care a încheiat contract individual de prestări servicii și prin care s-a convenit ca în perioada octombrie – aprilie să se efectueze lunar citirea contoarelor, iar în cazul în care lipsește de la domiciliu consumul să fie estimat, urmând ca la sfârșitul perioadei de furnizare sau începutul perioadei următoare în care se furnizează energie termică să se regularizeze, rezultat care urma să fie comunicat atât ei cât și asociației de proprietari, care încasa sumele de bani corespunzătoare acestei citiri.
Reclamanta a afirmat că rezultatul regularizării putea fi și negativ și plătind mai mult decât se datora pentru consum devenea creditor al sumei de bani plătită în plus, astfel că în perioada 2006-2007 și 2007 – 2008, ca urmare a unor probleme de sănătate a lipsit de mai multe ori de la domiciliu, așa încât în aceste condiții consumul de energie termică a fost estimat mult peste consumul înregistrat de contoare. În acest sens a atenționat asociația de proprietari pârâtă că este nemulțumită de sumele exorbitante pe care a fost nevoită să le achite. În acest sens s-a adresat unității de furnizoare de servicii de citire a contoarelor pentru a efectua citirea și regularizarea, iar sumele rezultate ca fiind achitate în plus au fost distribuite de asociație după cum a considerat aceasta și fără a ține seama de aceea că începând cu luna octombrie 2008 nu mai locuiește în domiciliu și prin urmare trebuia să fie exclusă de la plata utilităților pe care nu le-a consumat.
De asemenea, în cursul anilor 2009 – 2010, președintele asociației a făcut demersuri pentru ca CET B. să pornească împotriva ei executare silită pentru un așa zis debit de 2668,55 lei, ceea ce a determinat-o pe reclamantă să se apere față de acest demers ilegal, costuri care au fost devastatoare pentru sănătatea ei, pentru psihicul ei și a suferit și un prejudiciu de imagine.
În paralel, președintele asociației s-a deplasat la ., SC COMPREST SA, . la Primăria B., unde a lansat o campanie de denigrare a reclamantei prin susținerea faptului că este rău platnică și cu scopul de a nu i se mai prelungi contractul de închiriere până la achitarea sumei de 4835,73 lei. Cu privire la acest debit a concluzionat că este nereal deoarece include eronat suma 2674,80 lei, reprezentând cheltuieli de încălzire pentru perioada 2007-2010, precum și suma de 383,85 lei, reprezentând cheltuieli aferente cotei indivize de proprietate având în vedere că nu este proprietară. Totodată a apreciat că la sumele nedatorate fiind adăugată și suma de bani achitată de reclamantă în plus, de 2962 lei, în urma deducerii din debitul pretind de la ea de 4835,73 lei, reiese că aceasta a achitat o sumă de 891,607 lei, fără a fi datorată.
Reclamanta a depus notă de scrisă precizatoare prin care a arătat că temeiul juridic al acțiunii îl constituie răspunderea civilă delictuală a persoanei juridice pentru fapta proprie prevăzută de art. 998-999C.Civ., precum și dispozițiile art. 30 – 32 din Legea nr. 230/2007.
Pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” și PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.” au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii .
În motivare, în esență, pârâții au afirmat că în listele lunare de plată a fost cuprins costul consumului de energie termică indicat de ISTA, pe baza citirii contoarelor, iar reclamanta omite faptul că aceasta trebuie să suporte și cota parte din preț aferent consumului pentru părțile de uz comun, ceea ce explică diferența dintre situația furnizată reclamantei de către ISTA. Cu referire la plata nedatorată pretinsă de reclamantă s-a arătat că la momentul septembrie 2010 aceasta avea un debit neachitat de 1873,73 lei, iar susținerea că în mod greșit s-a stabilit că datorează suma de 383,85 lei, cu titlu de cheltuială pe unitate locativă nu poate fi reținută deoarece aceasta din nou omite că datorează cheltuielile aferente pentru părțile de uz comun.
Pârâții, pe cale de excepție au invocat lipsa calității procesuale pasive a pârâților C. executiv și Președintele Asociației de P. în ceea ce privește plata de daune morale, motivată de aceea că acestea reprezintă organele de conducere și nu pot sta în judecată de sine stătător.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a concluzionat, în esență, că nu poate fi obligată să plătească mai mult decât s-a consumat.
Instanța a pus în discuție excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului C. E. al Asociației de proprietari, iar după luarea concluziilor părților prezente a admis excepția pentru considerentele consemnate în încheierea de ședință din data de 29 02 2012, sens în care va respinge acțiunea promovată față de acest pârât.
Instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. executiv și Președintele Asociației de P., iar după luarea concluziilor părților prezente, a respins excepțiile pentru considerentele din încheierea de ședință din data de 29 02 2012.
În probațiune, reclamanta a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar proba, cu interogatoriul pârâților, proba cu martorul S. C. și proba cu expertiza tehnică specialitatea contabilitate nr._/25 02 2013, întocmit de expert C. M.A. G. .
Pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” și PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.” au administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriul reclamantei.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătoria a constatat următoarele:
Conform contractului de închiriere nr.7955/19 04 2011, locatorul . a închiriat reclamantei, în calitate de chiriaș locuința reprezentând apartamentul nr. 18 din imobilul situat în B., .,. care aceasta din urmă și-a asumat obligația de plată a cheltuielilor de întreținere aferente acestei locuințe (art. III lit. b din contract).
Ulterior, între aceleași părți s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare nr._/9 05 2011, având ca obiect apartamentul nr. 18 cu cota parte indiviză din părțile de uz comun și din terenul aferent.
Coroborând adresa nr. 3610/13 05 2009 cu adresa nr. 7530/4 11 2010, emise de . cu extrasul din cartea de imobil și cu adresa nr. 82/14 09 2010, emisă de reclamantă și înregistrată la ., cu nr. 6437/14 09 2010, se reține că anterior datei 19 04 2011 reclamanta a locuit în apartamentul nr.18 din anul 1987, fără însă ca în evidențele administratorul imobilului, ., să se identifice vreun titlu în baza căruia aceasta a ocupat apartamentul în discuție. Din ultima adresă a reieșit că Asociația de proprietari a fost înștiințată de către reclamantă că începând cu data de 1 10 2008 nu va mai locui la adresă, iar din luna aprilie 2008 – septembrie 2010 a figurat cu o datorie restantă de 2292,55 lei.
Cum anterior perioadei în litigiu reclamanta a efectuat plata cheltuielilor de întreținere aferente apartamentului, instanța a reținut că aceasta și-a asumat obligația de plată a acestora, chiar și în lipsa deținerii unui titlu asupra locuinței ocupate.
La data de 5 03 2009, prin somația nr. 785, reclamanta a fost notificată de către CET B. că pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI urmează să îi cesioneze creanța ce o deține împotriva acesteia, în sumă de 2668,55 lei, reprezentând cheltuielile de întreținere corespunzătoare apartamentului pe care îl deține.
În urma acestei notificări între reclamantă și pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI T. s-a purtat corespondență raportat la solicitarea ca aceasta din urmă să procedeze la recalcularea cheltuielilor de întreținere prin prisma costului real al energiei termice consumate, ca urmare a citirii și regularizării acestui consum și restituirea sumei ce a fost achitată în acest sens în plus față de ceea ce s-a datorat pentru consumul înregistrat.
La rândul său pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI s-a adresat ., care a formulat răspuns în sensul că la sesizarea nr. 3370/7 01 2010 înțelege să comunice că suma de 812 lei, care este pretinsă de către reclamantă a fi restituită, apreciază că este o cerere nejustificată deoarece în urma calculului de regularizare pentru apartamentului nr.18 pentru sezoanele de încălzire 2007-2008, 2008-2009 a reieșit că mai există de plată o sumă de 279,313 lei.
În continuare, reclamanta a promovat prezenta acțiune întemeiată pe prevederile art. 998-999 C.Civ, considerând că este antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâților care prin faptele lor ilicite constând în stabilirea unor obligații de plată reprezentând contravaloarea consumului de energie termică fără a fi avut în vedere consumul real i-au cauzat un prejudiciu material prin aceea că a achitat mai mult decât datora corespunzător consumului real, precum și un prejudiciu moral prin demersurile făcute de pârâți pentru a nu i se prelungi contractul de închiriere asupra apartamentului.
În considerarea prevederilor art. 998-999 C.Civ., se constată că răspunderea civilă delictuală în cazul persoanei juridice poate fi angajată în cazul în care organele sale cu prilejul exercitării funcției ce le revine vor fi săvârșit o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii.
Astfel, și în cazul persoanei juridice, cât și în cazul persoanei juridice se impun a fi probate ca întrunite cumulativ condițiile de existență ale răspunderii civile delictuale, și anume existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și totodată și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Raportat la perioada la care se referă acțiunea, atât atribuțiile exercitate de asociația de proprietari pârâtă și de președintele acesteia, cât și obligațiile de plată cu titlu de cheltuieli de întreținere datorate pentru o locuință ce face parte dintr-o asociație de proprietari, cum este și apartamentul în speță, asumate de reclamantă, se constată că intră sub incidența prevederilor Legii nr. 230/2007.
În acest sens se observă că prin art. 47 din Legea nr.230/2007 sunt stabilite cheltuielile asociației de proprietari, care sunt: „ a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale;c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură”, iar prin art. 48 din lege se mai dispune în sensul că „stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună”, iar „cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu”
Totodată prin art. 32- 56 și respectiv art. 60 din HG nr. 1588/2007 s-a reglementat modalitatea în care se stabilesc și se repartizează cheltuielile asociației de proprietari, iar din economia acestor prevederi legale se constată că nu sunt reglementate excepții de la plata acestor obligații, astfel încât apărarea reclamantei în sensul că nefiind proprietar nu datorează cheltuielile comune aferente cotei indivize de proprietate, instanța a constatat-o ca neîntemeiată, ținând seama că prin executarea anterioară a obligațiilor de plată și în lipsa unui titlu în baza căruia a deținut bunul în perioada 2007 –_ ( relativ la care se observă că în mod nepermis reclamanta tinde la exonerarea de la plata unor obligații de plată legale prin invocarea propriei turpitudini (culpe) constând în aceea de a sta în toată perioada dedusă judecății într-o situație juridică incertă), corelativ folosinței acestuia, reiese că și-a asumat obligațiile legale de plată aferente apartamentului ocupat, ceea ce reiese de altfel și din declarația autentificată cu nr.1033/9 05 2011, prin care arată că indiferent de soluția ce se va pronunța în litigiul dintre ea și asociația de proprietari nu va afecta interesele ., mandatarul proprietarului anterior –vânzător –Statul Român, care a avut locuința în administrare anterior încheierii contractului amintit.
Relativ la atribuțiile reglementate pentru asociația de proprietari se rețin că acestea sunt cele prevăzute la art. 27 și 30 din Legea nr. 230/2007, constând în concret în atribuții ce privesc Adunarea generală a asociației și C. executiv. Mai exact au următoarele atribuții „ a) alege și revocă din funcție președintele, membrii comitetului executiv și cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociației de proprietari; b) adoptă, modifică sau revocă hotărâri; c) adoptă și modifică bugetele de venituri și cheltuieli;d) mandatează comitetul executiv reprezentat de președintele asociației de proprietari pentru angajarea și eliberarea din funcție a persoanei care ocupă funcția de administrator imobile sau a altor angajați ori prestatori, în scopul administrării și bunei funcționări a clădirii; e) exercită alte atribuții care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociați”, iar C. executiv „a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și urmărește respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere ale asociației de proprietari;b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale și pentru respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere, precum și alte decizii ce privesc activitatea din asociația de proprietari; c) întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și pregătește desfășurarea adunărilor generale; d) reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune;e) întocmește sau propune planuri de măsuri și activități și urmărește realizarea lor; f) supraveghează desfășurarea tuturor activităților din cadrul asociației de proprietari, în mod special situația încasărilor și plăților lunare;g) pentru scopul și activitățile asociației de proprietari, angajează și demite, încheie și reziliază contracte;h) își asumă obligații, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire; i) inițiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, interesele legate de clădire;j) stabilește sistemul propriu de penalizări ale asociației de proprietari pentru restanțele afișate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociației de proprietari, conform prevederilor legale; k) avizează documentele asociației de proprietari; l) asigură completarea la zi a cărții tehnice a construcției;m) asigură urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata de existență a acesteia; n) gestionează situațiile excepționale și de criză; o) exercită alte atribuții care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.”
Din concluziile expertizei tehnice contabile administrată în cauză se reține că pentru perioada anilor 2007-2010 pentru apartamentul nr.18 s-a datorat o sumă totală de 6215,82 lei, cu titlul de cheltuieli de întreținere ce au inclus atât costurile cu consumul individual de energie termică ( real conform citiri ISTA) ,cât și cele aferente locuinței pentru folosința părților de uz comun, din care reclamanta a achitat suma de 2962 lei. De asemenea, potrivit lucrării de expertiză se mai reține nu au fost identificate plăți ce au fost efectuate de către reclamantă ca urmare a stabilirii unor obligații de plată nedatorate, ce nu ar fi ținut seama de citirile și regularizările efectuate de către ISTA. Dimpotrivă lucrarea tehnică a evidențiat că la data efectuării acesteia existau cheltuieli de întreținere ce au fost corect stabilite pentru perioada analizată și care nu au fost achitate.
În legătură cu Președintele Asociației de P., se reține că în conformitate cu art. 31 din Legea nr. 230/2007, acesta „reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia(…) reprezintă asociația de proprietari în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile inițiate de asociație împotriva unui proprietar care nu și-a îndeplinit obligațiile față de asociație sau în procesele inițiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor(…)supraveghează și urmărește aplicarea hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului și acordului de asociere, precum și aplicarea deciziilor comitetului executiv”, iar „în funcție de situație, poate propune comitetului executiv sau adunării generale, după caz, măsuri împotriva celor care nu respectă regulile, regulamentele, hotărârile și deciziile asociației de proprietari, conform prevederilor legale și statutare”, astfel încât demersurile acestuia la furnizorii de utilități relativ la obligațiile restante ale reclamantei au fost efectuate în limitele atribuțiilor legale evocate. Nu poate fi reținută nici susținerea legată de scopul acestor demersuri constând în aceea de a nu i se prelungi contractul de închiriere, dat fiind că până la data încheierii contractului de închiriere administrat în cauză, din anul 2011, s-a relevat că nu a deținut vreun titlu asupra locuinței, care să fie în pericol de a înceta sau de a se desființa în acest fel. În ceea ce privește declarația martorului audiat se reține ca fiind neconcludentă în ansamblul materialului probator administrat, ca de altfel și răspunsurile părților la interogatoriu, ținând seama și de cele reținute anterior.
P. urmare, în considerarea celor expuse, instanța a reținut că reclamanta nu a probat în condițiile art. 1169 C.Civ. și ale 998 -999 C.Civ. îndeplinirea condițiilor cumulative constând în existența faptelor ilicite afirmate relativ la pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI „T.” și PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE P. „T.”, R. V., existența vreunui prejudiciu cert material și moral, a unui raport de cauzalitate și existența unei vinovății, astfel încât, acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat calea de atac a recursului reclamanta C. L., care a solicitat casarea sentinței pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ. și reținerea cauzei spre rejudecare, cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea căii de atac exercitate recurenta reclamantă critică soluționarea excepțiilor invocate în cauză, respectiv a excepției lipsei capacității procesuale a pârâtului C. E. al Asociației de proprietari ,,T.”. Recurenta susține că instanța nu ar fi motivat inaplicabilitatea Decretului nr. 31/1954, referindu-se exclusiv la legea specială nr. 230/2007, care nu abrogă legea generală în acest domeniu. Potrivit art. 35 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 participarea persoanelor juridice la activitatea procesuală se realizează prin organele sale de conducere, indiferent de caracterul deliberativ sau executiv al acestora. În conformitate cu dispozițiile cuprinse în cap. IV din Legea nr. 230/2007, organele de conducere ale asociației sunt adunarea generală, iar între sesiunile acesteia C. E. și Președintele asociației. Recurenta arată că raportat la petitul III din acțiune, ce are ca temei juridic răspunderea civilă delictuală, în cazul săvârșirii unei fapte ilicite de către aceste organe, care cauzează altuia un prejudiciu, fie el și de natură morală, răspunderea este directă, fapta fiind socotită ca fiind fapta persoanei juridice însăși. Recurenta reclamantă apreciază că soluția respingerii acțiunii pe temeiul incapacității procesuale a uneia dintre părțile din proces este greșită. Capacitatea juridică procesuală constituie regula, incapacitatea excepția, ce nu poate decurge decât din lege. Incapacitatea atrage întotdeauna nulitatea sau anulabilitatea acțiunii, nicidecum respingerea acesteia.
Recurenta reclamantă critică în cel de-al doilea motiv de recurs modul de soluționare a petitului I al acțiunii. Autoarea cererii susține că formularea petitului respectiv este fără echivoc, referindu-se clar la un raport juridic de obligații. Din nici un înscris depus la dosar de reclamantă nu rezultă că aceasta ar fi schimbat temeiul juridic al acestui petit, obligația de a face în răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, așa cum în mod greșit apreciază instanța. În hotărârea atacată, la pagina 2 paragraful se arată că ,,reclamanta a depus nota scrisă precizatoare de acțiune, prin care a arătat că temeiul juridic al acțiunii îl constituie răspunderea civilă delictuală a persoanei juridice pentru fapta proprie prevăzută de art. 998 – 999 C. civ., precum și dispozițiile art. 30 – 32 din Legea nr. 230/2007”. Magistratul cauzei distorsionează în mod nepermis conținutul înscrisului.
Pentru termenul din data de 8.06.2011 instanța a obligat-o pe reclamantă să justifice calitatea procesuală pasivă a Președintelui Asociației de proprietari și a Comitetului E. al acestuia în ceea ce privește petitul III al acțiunii ce se referă la obligarea acestor pârâți la plata de daune morale pentru prejudiciul moral cauzat prin propriile fapte ilicite. În acest sens s-a răspund prin nota de ședință depusă la 31.05.2011 pentru termenul din data de 8.06.2011. În loc să urmărească obiectul principal al pricinii, regularizarea plăților făcute de către reclamantă către Asociația de proprietari în contul consumului real de energie termică către Asociația de proprietari în contul consumului real de energie termică și nu de cel estimat așa cum s-a procedat ani la rândul în cazul său, instanța s-a pronunțat prin prisma elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale, apreciind că refuzul regularizării ca și mod de calcul utilizat și de către alți furnizori nu constituie un fapt ilicit. Recurenta consideră că instanța nu a soluționat acest petit, încălcând prevederile art. 126 alin.6 C.pr.civ. Aceste dispoziții ar fi fost încălcate în opinia recurentei și în ceea ce privește calificarea dată situației juridice ,,incerte” a reclamantei în cadrul raporturilor juridice locative. Recurenta precizează că nu se poate vorbi despre o situație juridică incertă datorată propriei turpitudini a reclamantei. Tacita relocațiune nu echivalează cu o situație juridică incertă, atâta timp cât este reglementată prin lege.
Recurenta mai arată că instanța nu era abilitată să arunce vreo vinovăție asupra reclamantei și pentru motivul că la dosarul cauzei a fost depusă adresa nr. 82/14.09.2010 semnată de către președintele asociației, prin care acesta cere în mod imperios . B. să nu prelungească contractul de închiriere și să nu procedeze la vânzarea – cumpărarea către reclamantă până nu achită sumele pretinse de către Asociație, cu toate că aceste sume au fost contestate în repetate rânduri, iar contestațiile la listele afișate nu au fost rezolvate niciodată de către conducerea acesteia. Recurenta arată că pentru dovedirea acestei stări de fapt depune adresa nr. 897/2011 emisă de către ..
Cu privire la petitul II al acțiunii, având ca obiect restituirea sumelor achitate de către reclamantă cu titlu de plată nedatorată, se arată că nu a fost analizat de instanță, cu toate că la dosar au fost depuse înscrisuri din care rezultă că acest fapt s-a petrecut în perioada 2007 – 2010.
Instanța ia în schimb în considerare concluziile raportului de expertiză și a completării acestuia, contestate pentru greșeli aritmetice și de logică matematică.
Recurenta critică și modul de soluționare a petitului III al acțiunii privind acordarea de daune morale pentru prejudiciul moral cauzat prin fapta proprie a organelor de conducere ale Asociației de proprietari T. pe temeiul juridic al răspunderii civile delictuale, întrucât s-a făcut confuzie între atribuțiile funcțiilor de conducere ale Asociației și faptele ilicite descrise în acțiune și dovedite prin probele administrate în cauză (înscrisuri și depoziție de martor). Recurenta susține că a suferit un prejudiciu moral și prin nerespectarea dreptului la un proces echitabil stipulat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Omului, atât în ceea ce privește durata în timp a acestui proces, cât și în pronunțarea unei hotărâri ce nu îndeplinește nicio exigență impusă de practica CEDO.
Cererea de recurs este timbrată cu 45,11 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
Intimații pârâți Asociația de Proprietari T., Președintele Asociației de P. T. și C. executiv al Asociației de P. T. au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de recurs formulate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acestei poziții procesuale intimații au arătat că soluția dată excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Comitetului executiv al Asociației de P. T. este corectă, având în vedere că potrivit art. 35 alin.4 din Legea nr. 230/2007 acesta este un organ deliberativ și nu are personalitate juridică pentru a îndeplini cerințele prevăzute de art. 44 C.pr.civ. pentru a avea calitatea de parte într-un proces civil.
Cu privire la soluționarea pe fond a cauzei, intimații apreciază că hotărârea este legală. Din concluziile raportului de expertiză tehnică contabilă rezultă că pentru perioada 2007 2010 pentru apartamentul nr. 18 s-a datorat o sumă totală de 6215,82 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere, ce au inclus atât costurile cu consumul individual de energie termică (real conform citirii ISTA), cât și cele aferente locuinței pentru folosirea părților de uz comun, din care recurenta reclamantă a achitat suma de 2962 lei. Potrivit lucrării de expertiză se mai reține că nu au fost identificate plăți ce au fost efectuate de către recurentă ca urmare a stabilirii unor obligații de plată nedatorate, ce nu ar fi ținut seama de citirile și regularizările efectuate de către ISTA.
Intimații mai arată că motivul de recurs referitor la faptul că nu s-ar fi urmărit obiectul principal al acțiunii este nefundat, atâta vreme cât în cauză s-au administrat probe în acest sens, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile ale cărei obiective au fost propuse de însăși recurenta reclamantă și încuviințate de instanță, obiectivele vizând tocmai aceste aspecte. În ceea ce-l privește pe Președintele asociației, instanța de fond a reținut corect faptul că demersurile acestuia la furnizorii de utilități au fost efectuate în limitele atribuțiilor legale prevăzute de art. 31 din Legea nr. 230/2007.
În calea de atac a recursului nu au fost administrate probe noi.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de recurs invocate, de apărările formulate de intimați prin întâmpinare, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:
Recurenta reclamantă critică în primul rând soluția adoptată de instanța de judecată cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. executiv al Asociației de P. T..
Prima instanță a invocat și a adoptat soluția admiterii excepției menționate prin dispozițiile încheierii de ședință din data de 29.02.2012. În considerentele hotărârii precizate, judecătoria a reținut că pârâtul este un organ deliberativ potrivit art. 35 alin.4 din Legea nr. 230/2007 și nu are personalitate juridică în vederea îndeplinirii cerințele prevăzute de art. 44 C.pr.civ. pentru a avea calitate de parte într-un proces civil.
Recurenta nu a formulat calea de atac și împotriva acestei încheieri, pe care trebuia să o indice în mod expres pentru a se putea aprecia că înțelege să atace și dispozițiile sale. Astfel, alineatul 3 al art. 282 C.pr.civ., potrivit căruia ,,apelul împotriva hotărârii se socotește făcut și împotriva încheierilor premergătoare”, a fost abrogat, ceea ce însemnă că legiuitorul a apreciat că se impune declararea apelului în mod expres împotriva încheierilor premergătoare. Conform art.316 C.pr.civ., dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în capitolul intitulat judecarea recursului și efectele casării.
Trecând peste această chestiune procedurală, instanța apreciază că și pe fond motivele invocate de recurenta reclamantă cu privire la modul de soluționare a excepției sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Recurenta apreciază că, dată fiind aplicarea Decretului nr. 31/1954, lege generală care nu este modificată de Legea nr.230/2007, soluția dată este greșită.
Instanța de control judiciar apreciază însă, chiar în raport cu dispozițiile legale invocate de recurentă, că pârâtul C. executiv nu are capacitate procesuală de folosință, fiind lipsit de personalitate juridică.
Potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954,
,,Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale.
Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însăși.
Faptele licite sau ilicite săvârșite de organele sale obligă însăși persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcției lor.
Faptele ilicite atrag și răspunderea personală a celui ce le-a săvârșit, atât față de persoana juridică, cât și față de cel de al treilea.”
Alienatul 2 al acestui text normativ nu conferă personalitate juridică și capacitate procesuală de folosință organelor persoanei juridice, alin.3 precizând în mod expres că faptele ilicite săvârșite de organele sale obligă însăși persoana juridică. Astfel, pentru prejudiciul moral pe care reclamanta l-a invocat prin petitul III al cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul C. executiv răspunde persoana juridică al cărui organ deliberativ este, respectiv Asociația de proprietari.
În mod corect prima instanță a reținut aplicabilitatea Legii nr. 230/2007, întrucât acest act normativ conține prevederile legale ce se referă la elementele constitutive ale unei persoane juridice speciale, așa cum este asociația de proprietari, legea precizată conținând dispoziții exprese cu privire la numirea comitetului executiv și atribuțiile sale. În raport de prevederile actului normativ menționat se poate stabili dacă comitetul executiv are aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile. Or, o astfel de aptitudine recunoaște legiuitorul doar asociației de proprietari, iar nu și organului său deliberativ.
Potrivit art. 30 din lege,
(1) C. executiv, reprezentat de președintele asociației de proprietari, are următoarele atribuții:
a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și urmărește respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere ale asociației de proprietari;
b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale și pentru respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere, precum și alte decizii ce privesc activitatea din asociația de proprietari;
c) întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și pregătește desfășurarea adunărilor generale;
d) reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune;
e) întocmește sau propune planuri de măsuri și activități și urmărește realizarea lor;
f) supraveghează desfășurarea tuturor activităților din cadrul asociației de proprietari, în mod special situația încasărilor și plăților lunare;
g) pentru scopul și activitățile asociației de proprietari, angajează și demite, încheie și reziliază contracte;
h) își asumă obligații, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire;
i) inițiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, interesele legate de clădire;
j) stabilește sistemul propriu de penalizări ale asociației de proprietari pentru restanțele afișate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociației de proprietari, conform prevederilor legale;
k) avizează documentele asociației de proprietari;
l) asigură completarea la zi a cărții tehnice a construcției;
m) asigură urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata de existență a acesteia;
n) gestionează situațiile excepționale și de criză;
o) exercită alte atribuții care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.
(2) Ședințele comitetului executiv sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenți. Ședințele comitetului executiv pot fi convocate de președintele asociației de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 1588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari,
ART. 16
C. executiv, format dintr-un număr impar de membri aleși de adunarea generală, reprezintă asociația de proprietari în administrarea și exploatarea clădirii, cu excepția atribuțiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietățile individuale, apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință. Președintele asociației de proprietari este și președinte al comitetului executiv.
ART. 17
(1) C. executiv al asociației de proprietari are următoarele atribuții:
a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și urmărește respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere ale asociației de proprietari;
b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind regulile pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale și pentru respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere, precum și alte decizii ce privesc activitatea asociației de proprietari;
c) întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și pregătește desfășurarea adunărilor generale;
d) reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune, în conformitate cu actele normative în vigoare;
e) întocmește sau propune planuri de măsuri și activități, conform cu responsabilitățile ce le revin, și urmărește realizarea lor;
f) supraveghează desfășurarea tuturor activităților din cadrul asociației de proprietari, în mod special situația încasărilor și a plăților lunare;
g) pentru realizarea scopului și a activităților asociației de proprietari, angajează și demite personalul necesar, încheie și reziliază contracte cu persoane fizice/juridice;
h) își asumă obligații, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire;
i) inițiază sau apără în procese, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, interesele legate de clădire;
j) stabilește sistemul propriu de penalizări al asociației de proprietari pentru restanțele afișate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociației de proprietari, conform prevederilor legale;
k) avizează documentele asociației de proprietari;
l) asigură completarea la zi a cărții tehnice a construcției;
m) asigură urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata de existență a acesteia;
n) gestionează situațiile excepționale și de criză;
o) exercită alte atribuții care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale;
p) aprobă lunar lista cu cotele de contribuție la plata cheltuielilor asociației de proprietari, conform hotărârii adunării generale;
r) stabilește cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente persoanelor cu domiciliul în clădire și pentru persoanele care locuiesc temporar, minimum 15 zile pe lună; stabilește perioada pentru care proprietarii, respectiv chiriașii, pot solicita în scris scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană și care trebuie să fie de cel puțin 15 zile pe lună, conform hotărârii adunării generale;
s) analizează problemele ridicate de membrii asociației de proprietari și ia măsuri pentru rezolvarea acestora, conform hotărârii adunării generale;
ș) ia toate măsurile pentru aducerea la starea dinaintea producerii evenimentului a zonei în care se efectuează reparații la părțile comune, urmând ca sumele aferente reparațiilor respective să fie suportate de toți proprietarii, proporțional cu cota indiviză.
(2) Ședințele comitetului executiv se desfășoară lunar și sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenți. Ședințele comitetului executiv pot fi convocate de președintele asociației de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv și se afișează la avizier.
(4) După aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, comitetul executiv va urmări derularea acestuia în condițiile legii.
(5) C. executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin și adoptă decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizațiilor, remunerațiilor și al eventualelor premieri care se acordă personalului încadrat cu contract individual de muncă sau în baza unei convenții civile de prestări de servicii, în limita bugetului aprobat de adunarea generală.
(6) C. executiv angajează sau demite personalul, încheie sau reziliază contracte în ceea ce privește activitatea de administrare și întreținere a clădirii, a părților comune de construcții/a instalațiilor, precum și pentru alte activități conforme cu scopul asociației de proprietari: administrare, contabilitate, casierie, îngrijire, mecanică, instalații etc. Angajarea personalului necesar asociației de proprietari se face de către comitetul executiv, reprezentat de președinte, în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare.
(7) C. executiv decide asupra acordării unor drepturi bănești membrilor asociației de proprietari care desfășoară activități lucrative folositoare acesteia, în limita bugetului de venituri și cheltuieli adoptat de adunarea generală a proprietarilor, potrivit art. 35 alin. (5) din Legea nr. 230/2007.
(8) C. executiv preia toate obligațiile și răspunderile privind activitatea de management stabilite la art. 22 din prezentele norme metodologice pe perioada cât asociația nu are angajat un administrator sau a fost reziliat contractul de administrare, indiferent de cauze.
(9) Pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv președintele asociației de proprietari, răspund, personal sau solidar, după caz, în fața legii și a proprietarilor, pentru daunele și prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.
Față de aceste dispoziții legale, rezultă că nu există niciun temei de drept care să confere capacitate procesuală de folosință comitetului executiv, doar membrii săi putând răspunde în nume propriu pentru daunele și prejudiciile cauzate proprietarilor.
În consecință, raționamentul primei instanțe este validat de tribunal, primul motiv de recurs fiind nefondat.
Recurenta reclamantă critică hotărârea judecătoriei cu privire la soluția dată primului petit al cererii de chemare în judecată, apreciind că în mod greșit instanța ar fi reținut incidența dispozițiilor legale care reglementează răspunderea civilă delictuală, iar nu obligația de a face.
Analizând acest motiv de recurs, Tribunalul reține că prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Asociația de Proprietari ,,T.” B. la regularizarea consumurilor de energie termică pe perioada 2007 – 2010 stabilite în sarcina sa în raport cu consumurile reale regularizate de furnizorul de servicii FGH – ISTA România SRL, ce are ca obiect de activitate citirea contoarelor de energie termică, precum și plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere. Cu privire la temeiul de drept al acestui prim capăt de cerere, reclamanta nu a invocat niciun text de lege în cuprinsul cererii de chemare în judecată și nici în nota de ședință de la fila 94 – vol. I al dosarului judecătoriei, prin care a precizat că obiectul principal al cauzei îl constituie obligația de a regulariza plățile ce cad în sarcina Asociației de proprietari, în raport de consumurile regularizate de către ISTA - FGH B.. P. nota de ședință de la fila 82 din primul volum al dosarului instanței de fond reclamanta a invocat dispozițiile art. 998 – 999 cod civil ca temei al cererii formulate în contradictoriu cu Președintele Asociației de P. și C. executiv prin petitul III al acțiunii. În ce privește primele două petite, soluția primei instanțe s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză tehnică contabilă, potrivit cărora la data efectuării acestei lucrări existau cheltuieli de întreținere neachitate de reclamantă, cheltuielile fiind corect stabilite. Or, în condițiile în care, ca urmare a administrării unei probe științifice, s-a constatat că cheltuielile de întreținere au fost corect calculate și că reclamanta este cea care datorează sume de bani asociației cu acest titlu, instanța nu putea decât să respingă cererea de regularizare a consumurilor și de plată a sumei apreciate de reclamantă ca nedatorată, indiferent de instituția juridică apreciată ca fiind incidentă.
Analizarea cu prioritate a cerințelor răspunderii civile delictuale nu are nicio relevanță cu privire la temeinicia și legalitatea hotărârii date, concluziile primei instanțe bazându-se pe un alt raționament decât cel indicat de recurentă. În aceste condiții nu poate fi vorba de încălcarea prevederilor art. 129 alin.6 C.pr.civ., potrivit cărora în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, judecătorul fondului cercetând toate pretențiile deduse judecății și expunând considerentele de fapt și de drept pentru care a apreciat că acestea nu pot fi primite, respectând cu strictețe cadrul procesual supus cercetării judecătorești.
Recurenta critică și reținerile primei instanțe în legătură cu situația sa locativă, întrucât apreciază că nu ar putea fi reținută culpa sa, tacita relocațiune neechivalând cu o situație juridică incertă. Or, cel puțin până la data încheierii de către recurenta reclamantă a contractului de închiriere cu . - 19.04.2011 - nu se poate vorbi de tacita relocațiune invocată. Astfel, din adresa emisă de această societate nr. 3610/13.05.2009 rezultă că la data redactării înscrisului menționat reclamanta nu figura în evidențele sale ca și chiriaș. La data de 4.11.2010, aceeași societate comunică Asociației de proprietari, reclamantei și Biroului Executorului Judecătoresc T. C. T. că reclamanta folosește spațiul situat în B. . ., . ., însă fără a deține niciun titlu asupra acestuia. Față de acest material probator rezultă că expunerea stării de fapt deduse judecății este corectă, în acord cu adevărul juridic, iar nu ,,jignitoare”, cum a definit-o recurenta.
Faptul că președintele asociației a solicitat . prin adresa nr. 82/14.09.2010 (la momentul la care reclamanta nu putea invoca nici un drept locativ) să nu-i prelungească contractul de închiriere (președintele asociației neavând cunoștință de existența sau nu a unui raport locativ cu societatea respectivă) și să nu procedeze la vânzarea – cumpărarea apartamentului până când nu achită sumele pretinse de către asociație, nu se constituie decât într-un demers legal de apărare a intereselor asociației de proprietari.
Recurenta critică și neanalizarea petitului II al acțiunii, având ca obiect restituirea sumelor achitate cu titlu de plată nedatorată. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, soluția primei instanțe s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză întocmit de expert C. A.- G.. Instanța a solicitat expertului să identifice notele de consum întocmite de către ISTA pentru apartamentul reclamantei cu privire la consumul individual și pentru cota sa din părțile de uz comun aferente apartamentului pentru perioada în care a fost furnizat agentul termic în anii 2007 – 2010, să identifice dacă aceste note de consum au fost înregistrate la asociația de proprietari, să stabilească în raport de consumul înregistrat și consemnat în aceste note valoarea costului agentului termic pentru perioada arătată, să identifice listele de plată în care au fost incluse aceste consumuri, respectiv să identifice partea din cheltuielile de întreținere lunare în care au fost incluse, să identifice plățile efectuate de către reclamantă pentru fiecare lună în parte din perioada în care s-a furnizat agentul termic pentru anii menționați și dacă în aceste condiții au existat debite nestinse prin plată, să stabilească dacă raportat la consumul consemnat în notele întocmite de către ISTA, cheltuielile de întreținere au fost corect calculate în perioada menționată pentru valoarea agentului termic inclus în cheltuielile de întreținere evidențiate în listele de plată afișate lunar în perioadele de furnizare a agentului termic, să identifice modalitatea în care s-a stabilit contravaloarea agentului termic datorat pentru apartamentul reclamantei și dacă a fost corect stabilit, să determine dacă există plăți efectuate de către reclamantă peste debitul datorat în ceea ce privește agentul termic furnizat în perioada 2007 – 2010 în raport de consumul individual și a părților de uz comun, să calculeze în mod corect debitele datorate raportat la acest consum și în raport de plățile efectuate de către reclamantă cu acest titlu să concluzioneze dacă există sume care exced debitului datorat. Expertul a avut în vedere un amplu material documentar, inclusiv înscrisurile invocate de recurenta reclamantă, astfel încât analizarea distinctă a acestora era inutilă. De altfel, recurenta nu a precizat care erau actele pe care instanța nu le-a avut în vedere și care ar fi de natură să înlăture concluziile raportului de expertiză validate de judecătorul fondului.
Recurenta invocă greșeli aritmetice săvârșite de expert, erori care nu ar putea fi invocate decât pe calea obiecțiunilor la raportul de expertiză. De altfel, instanța a admis obiecțiunile formulate de reclamantă prin dispozițiile încheierii de ședință din data de 5.06.2013, expertul răspunzând acestora prin suplimentul la raportul de expertiză de la fila 76 din vol. 2. Pretinsele greșeli matematice comise de expert sunt lipsite de relevanță, întrucât în cauză nu s-a solicitat obligarea reclamantei la plata diferențelor reprezentând cheltuieli de întreținere, ci dimpotrivă, reclamanta a solicitat ca pârâta Asociația de proprietari să fie obligată să plătească sumele achitate în plus cu acest titlu. Întrucât din concluziile raportului de expertiză rezultă că starea de fapt invocată de reclamantă nu se confirmă, întrucât nu a achitat sume în plus, ci are datorii către Asociație, orice altă discuție este superfluă. Este adevărat că expertul a concluzionat greșit matematic că dintr-un debit total de 6215,85 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere, reclamanta a achitat 2962 lei, rămânând o diferență de plată de 3176,33 lei, în loc de 3253,85 lei, cum este corect, însă, astfel cum s-a reținut mai sus, instanța nu a fost chemată să soluționeze pretenții ale asociației de proprietari, ci să stabilească în raport de consumurile de energie termică ale reclamantei dacă aceasta a achitat în plus sume de bani. Recurenta reclamantă nu a arătat greșeli de calcul pe care expertul desemnat le-a săvârșit la calcularea cheltuielilor de întreținere sau faptul că nu a avut în vedere anumite documente aflate în evidența asociației sau depuse la dosar în probațiune care să fi viciat rezultatul lucrării de specialitate, nemulțumirile sale nefiind de natură să conducă la modificarea soluției primei instanțe.
Cu privire la modul în care instanța a înțeles să soluționeze cererea de obligare a pârâtului Președintele Asociației de P. la plata daunelor morale (întrucât cererea promovată în contradictoriu cu pârâtul C. executiv a primit o soluție prin admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință, apreciată de instanța de control judiciar ca fiind legală și temeinică), Tribunalul reține că nu rezultă confuzia invocată între atribuțiile funcțiilor de conducere ale Asociației de proprietari și faptele ilicite descrise în acțiune și dovedite potrivit susținerilor recurentei, instanța constatând corect că demersurile părții menționate la furnizorii de utilități relativ la obligațiile restante ale reclamantei au fost efectuate în limitele atribuțiilor legale care au fost redate de judecătorie și a căror reluare este inutilă.
Recurenta invocă și prejudiciul moral produs prin nerespectarea dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește durata în timp a procesului și pronunțarea unei hotărâri ce nu îndeplinește exigențele impuse de practica CEDO. O astfel de analiză excede însă cadrului procesual dedus judecății, instanța de control judiciar neputând realiza constatarea prejudiciului moral încercat de reclamantă pentru aceste noi motive, invocate pentru prima dată în recurs, cu încălcarea prevederilor art. 294 alin.1 coroborat cu art. 316 C.pr.civ. Problemele de sănătate ale recurentei reclamante nu constituie de asemenea motive legale pentru care să fie posibilă reformarea hotărârii primei instanțe.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de recurs dedusă judecății și să mențină hotărârea judecătoriei ca legală și temeinică.
Ținând cont de culpa procesuală a recurentei reclamante, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța urmează să o oblige să plătească intimaților pârâți suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocațial dovedit cu chitanța de la fila 24 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de recurs formulată de recurenta reclamantă C. L. în contradictoriu cu intimații pârâți Asociația de Proprietari T., Președintele Asociației de P. T., C. executiv al Asociației de P. T., reprezentați de av. A. A., împotriva sentinței civile nr. 1514/13.02.2014 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă pe recurenta reclamantă să plătească intimaților pârâți suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. B. L. S. P. M.
Grefier
V. D.
Redactat/A.B./27.01.2015
Tehnoredactat/V.D./27.01.2015/2 ex
Jud. fond D.-I. M.
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 194/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 18/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
