Obligaţie de a face. Decizia nr. 79/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 79/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 79/A
Ședința publică din data de 24 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Judecător A. B.
Grefier I. C.
P. astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor civile formulate de apelanta P. Municipiului Focșani, apelanții reclamanți M. M. C., M. R. R., P. C. A., P. L. și apelantul intervenient P. C. în contradictoriu cu intimata U. A. Teritorială M. Focșani, prin primar, intimații pârâți S. R. prin M., prin DGRFP B., M. Apărării Naționale pentru U. Militară_, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile numărul 7276/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 14 februarie 2014, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererilor de apel de față, constată că, prin sentința civilă nr. 7276/24.04.2013, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani, invocată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_.
Respinge cererea formulată de reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată a Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani, formulată de reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_ în contradictoriu cu S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale în contradictoriu cu reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de intervenție formulată de intervenientul P. C. în contradictoriu cu reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L., P. C. A., pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_ și intervenienta U. A. Teritorială M. Focșani, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamanților-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A. și a intervenientului P. C. de obligare a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamanții-pârâți și intervenientul P. C., în solidar, la plata către pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_, a sumei de 10.950 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
La adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că va respinge excepția lipsei calității procesuale active a Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani, invocată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_, apreciind că inexistența dreptului de proprietate al Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani asupra drumului de exploatare care face obiectul cauzei poate fi stabilită numai odată cu soluționarea fondului cauzei iar nu pe cale de excepție.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_, reținând că prezenta cerere nu este întemeiată pe prevederile art. 616 Cod civil.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat că, conform extrasului de carte funciară depus la dosar, reclamanții-pârâți M. M. C. și M. R. R. sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ nr. cadastral/nr. topografic_ (nr. CF vechi_ a localității Focșani, nr. cadastral 9403/3 N) teren în suprafață de 1000 mp.
Reclamanții-pârâți P. L. și P. C. A. sunt coproprietarii imobilului înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 9428/3N, teren în suprafață de 280 mp.
Intervenientul P. C. este titularul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 553 mp, înscris în CF nr._ a localității Focșani și asupra terenului în suprafață de 1181 mp, având număr cadastral 9430/6 N, conform contractelor de vânzare-cumpărare depuse la dosar.
Imobilul înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N, reprezentând teren în suprafață de_, se află în proprietatea Statului R., pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale fiind titularul dreptului de administrare.
Conform notei de ședință depuse la fila 88 a dosarului, imobilul înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6489N figurează în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin HG nr. 1705/2006.
P. adresa comunicată la data de 13.05.2009 Județul V., P. Municipiului Focșani arată că drumul de acces situat în T 199, P_ este un drum secundar care nu a fost inventariat în domeniul public însă este de utilitate publică.
Din adresa comunicată la data de 17.04.2009 rezultă că, în evidențele OCPI V., drumul de exploatare care face obiectul cauzei este situat în parcela_, ., M. Focșani fiind înscris ca posesor.
Concluziile expertului tehnic numit în cauză au fost în sensul că drumul existent pe planul cadastral ( marcat cu albastru pe planurile atașate raportului de expertiză) drumul pe care efectuează accesul reclamanții ( marcat cu roșu pe planurile atașate raportului de expertiză) și drumul existent pe planul cadastral_ sunt amplasate pe terenul înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N, aflat în administrarea pârâtului-reclamant M. Apărării Naționale.
Dreptul de proprietate al Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani asupra drumului de exploatare situat în parcela_ nu a fost probat în prezenta cauză.
Potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 213/1998, apartenența unui bun la domeniul public județean sau de interes local este atestată prin hotărâre de guvern, hotărâre care lipsește în cazul de față.
Lucrarea de cadastru general depusă la fila 164 a dosarului nu are natura unui înscris apt să dovedească dreptul de proprietate al Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani asupra drumului de exploatare care face obiectul cauzei.
În plus, în cuprinsul adresei depuse la fila 158 dosar, P. Municipiului Focșani recunoaște că drumul de exploatare la care se referă prezenta speță nu a fost inventariat în domeniul public.
De asemenea, expertul tehnic V. V. C. a identificat parcela_ în care este situat drumul de exploatare în incinta terenului înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N.
Imobilul înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N figurează în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin HG nr. 1705/2006, conform înscrisurilor depuse la filele 89, 90 ale dosarului.
În plus, dreptul de proprietate al Statului R. asupra parcelei_ pe care este situat drumul de exploatare a fost înscris în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N, devenind în acest fel opozabil terților, inclusiv, Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani care pretinde un drept de proprietate asupra acestui teren.
Lucrarea de cadastru funciar la care reclamanții fac referire în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar nu poate fi avută în vedere la identificarea terenului care face obiectul cauzei în condițiile în care terenul a fost înscris în cartea funciară în baza unei documentații cadastrale de identificare, această din urmă lucrare fiind singura care poate fi folosită pentru identificare. Erorile de identificare strecurate în cuprinsul documentației cadastrale nu pot fi analizate prin prezenta instanța nefiind legal învestită în acest sens.
Având în vedere că prezenta acțiune nu pune în discuție servitutea de trecere instanța apreciază că nu prezintă relevanță în cauză dacă drumul de exploatare la care se referă prezenta acțiune reprezintă singura cale de acces a reclamanților și intervenientului către imobilele aflate în proprietate.
Expertizele întocmite de experții tehnici M. M. și Bratul I. nu pot fi folosite pentru identificare în prezenta cauză în condițiile în care instanța a admis contraexpertiza.
Potrivit art. 1073 cod civil pe care se întemeiază prezenta acțiune, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Având în vedere că probele administrate în cauză au dovedit că terenul pe care reclamanții și intervenientul solicită accesul se află în proprietatea publică a Statului R. și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, instanța apreciază că refuzul pârâtului-reclamant de a permite reclamanților-pârâți și intervenientului accesul pe terenul aflat în administrarea sa este unul întemeiat, motiv pentru care a respins cererea principală și intervenția voluntară principală, ca neîntemeiate.
În plus, între părți nu s-a încheiat un raport juridic civil din care să se nască în patrimoniul pârâtului-reclamant obligația de a asigura accesul reclamanților-pârâți și intervenientului pe terenul aflat în administrarea sa pentru a fi aplicabile prevederile art. 1073 Cod civil.
În legătură cu cererea de chemare în judecată a Unității A. Teritoriale a Municipiului Focșani formulată de reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A., instanța reține următoarele:
Conform art. 57 alin. 1 Cod procedură civilă, oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă același drepturi ca și reclamantul.
Având în vedere că probele administrate în cauză au dovedit că parcela_ în care este situat drumul de exploatare care face obiectul cauzei este înscrisă în CF nr._ a localității Focșani, nr. cadastral 6498N și se află în proprietatea publică a Statului R. și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, instanța va respinge cererea formulată, ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale, pentru U. Militară_ în contradictoriu cu S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele:
Conform art. 64 Cod procedură civilă pârâtul care deține un lucru pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.
În prezenta cauză reclamanții-pârâți nu pretind un drept real asupra drumului de exploatare care face legătura între șoseaua E 85 și imobilele proprietatea lor, motiv pentru care condițiile prevăzute de textul de lege sus-citat nu sunt îndeplinite în cauză.
Având în vedere soluția de respingere a cererii principale, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. Apărării Naționale în contradictoriu cu reclamanții-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A., este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-o.
Față de soluția pronunțată în cauză, instanța a respins cererea reclamanților-pârâți M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A. și a intervenientului P. C. de obligare a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 7276/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria B., reclamanții M. M. C., M. R. R., P. L. și P. C. A., precum și intervenientul P. C. au exercitat calea de atac a apelului.
P. cererea de exercitare a căii de atac pe care au promovat-o, apelanții – reclamanți au susținut că sentința ce a fost pronunțată de către prima instanță este netemeinică și nelegală.
În motivarea acestei cereri, părțile menționate au reluat considerentele pe care le-au expus în motivarea cererii de chemare în judecată pe care au promovat-o și au susținut că, din toate cele trei rapoarte de expertiză ce au fost administrate ca probe în cauză, rezultă că accesul dinspre DN 2 E85 către imobilele ce constituie obiectul dreptului lor de proprietate se face pe un teren situat în tarlaua 199, P.10.993 și P.10.994.
Deși în cauză au fost realizate două expertize tehnice judiciare care au stabilit că terenul pe care îl utilizează pentru a accede la drumul național menționat este proprietatea Primăriei Municipiului Focșani, instanța a admis întocmirea unei a treia lucrări de expertiză, înlăturându-le în mod nejustificat pe primele două.
Apelanții au arătat în motivarea cererii de exercitare a căii de atac pe care au promovat-o că, în opinia lor, expertul V. C. V. avea obligația să identifice imobilul cu nr. cadastral 6489 N și să stabilească în ce . parcelă se întinde conform planului cadastral al Municipiului Focșani și conform documentelor de proprietate.
Faptul că UM_ și-a întabulat dreptul de proprietate și asupra altor suprafețe decât cele pentru care deține documente de proprietate, folosind un plan de amplasament cu date nereale, nu înseamnă că proprietarul de drept nu îl poate folosi.
Nu există niciun document din care să rezulte că drumul de exploatare cu nr. cadastral 11.074 T202, în suprafață de 1.343 mp. și calea de acces situată în tarlaua 199, P10993, P10994 au fost scoase din proprietatea Primăriei Municipiului Focșani și atribuite unității militare.
Apelanții – reclamanți au fundamentat în drept cererea de exercitare a căii de atac pe care au promovat-o pe dispozițiile existente în art. 480 alin. 2 din Codul civil ( 1864)
Apelantul – intervenient a susținut, la rândul său, prin cererea de apel pe care a formulat-o că sentința atacată este nelegală și netemeinică, întrucât prima instanță a reținut în mod greșit că drumul de acces în litigiu constituie obiectul dreptului de proprietate al intimatului M. Apărării Naționale, deoarece, potrivit regulilor generale de drept, dreptul de proprietate se dobândește printr-un act translativ de proprietate, înscrierea în cartea funciară nefiind constitutivă de drepturi de proprietate, la fel nici inventarierea bunului printr-o hotărâre de guvern nu constituie titlu de proprietate.
În conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 3 din Legea nr. 213/1998, drumurile orașelor, dacă sunt de interes public, aparțin domeniului public.
Neinventarierea prin hotărâre de guvern a acestui drum ce face obiectul litigiului nu este de natură a înfrânge dispozițiile legale de apartenență a drumului la domeniul public, inventarierea fiind o procedură administrativă ce nu conferă un drept de proprietate.
Mai mult, din adresa comunică la data de 17.04.2009, rezultă că în evidențele OCPI V. drumul de exploatare care constituie obiectul cauzei de față este situat în parcela_ tarlaua 202 și că M. Focșani este posesorul acestuia.
P. adresa comunică în data de 13.05.2009, P. Municipiului Focșani arată că drumul de acces situat în parcela_ este drum de utilitate publică.
aptul că acest drum este de utilitate publică rezultă din natura și folosința lui, întrucât el este singurul drum care asigură accesul către proprietățile din zonă, pe care, după revoluție, MAPN l-a blocat cu porți de fier.
Aceste aspecte rezultă din primul raport de expertiză ce a fost întocmit în cauză de către ing. expert V. C., fiind apoi infirmat de acesta, fără nicio justificare prin răspunsul la obiecțiuni.
Apelantul – intervenient a fundamentat în drept cererea de exercitare a căii de atac pe dispozițiile existente în art. 282 din Codul de procedură civilă.
În cauză, a fost exercitată calea de atac a apelului împotriva sentinței civile nr. 7276/24.04.2013 a Judecătoriei B. și de către terțul P. Municipiului Focșani, care a susținut că, prin Încheierea termenului de judecată din data de 14.01.2009, s-a dispus introducerea sa în cauză în calitate de intervenient în interes propriu întrucât drumul de exploatare este unul de interes public.
P. sentința pe care a pronunțat-o, prima instanță a stabilit că drumul de acces în litigiu constituie obiectul dreptului de proprietate al Statului R. și că se află în administrarea Ministerului Apărării Naționale, or această statuare este rezultatul interpretării în mod eronat a documentației ce a fost depusă la dosar, din care rezultă fără echivoc că acest drum îi aparține.
Fiind un drum nesistematizat nu a fost inventariat ca mijloc fix în Inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public, dar neefectuarea unei astfel de operații nu presupune faptul că nu subzistă utilitatea publică a acestuia.
Prima instanță nu a observat că U. Militară a preluat în mod abuziv drumul de exploatare și a interzis, de asemenea, în mod abuziv, accesul reclamanților și intevenientului la imobilele pe care le dețin în proprietate.
Această cerere de apel a fost fundamentată în drept de către autorul său pe dispozițiile existente în art. 282 și următoarele din Codul de procedură civilă.
La data de 04.10.2012, terțul P. Municipiului Focșani a depus la dosarul cauzei un înscris, prin care a arătat că, în conformitate cu prevederile existente în art. 132 alin. 2 pct. 1 din Codul de procedură civilă, înțelege să releve că, dintr-o eroare materială s-a menționat în cererea de exercitare a căii de atac că autorul acesteia este P. Municipiului Focșani, în loc de U. A. Teritorială Focșani.
P. Încheierea ședinței publice din data de 29.11.2013, instanța de apel a respins, pentru motivele de fapt și de drept expuse în conținutul acesteia, cererea de îndreptare a erorii materiale ce a fost formulată în sensul celor mai sus arătate, și a stabilit că are calitatea de apelant în cadrul prezentului proces terțul P. Municipiului Focșani, U. A. teritorială M. Focșani având calitatea de intimat.
Întrucât intimatul M. Apărării Naționale nu a respectat cerințele instituite de dispozițiile cuprinse în art. 289 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește cererile de exercitare a căii de atac ce au fost formulate de către părțile reclamante și de către intervenient, tribunalul, prin încheierea ședinței publice din data de 14.02.2014, pentru considerentele de fapt și de drept expuse în cuprinsul acesteia, a decăzut partea menționată din dreptul de a formula întâmpinare cu privire la aceste cereri, de a propune probe și de a invoca excepții, altele decât cele de ordine publică.
În ceea ce privește cererea de apel formulată de terțul primăria Municipiului Focșani, intimatul M. Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de tardivitate a acesteia, motivat de faptul că ea nu a fost exercitată în termenul imperativ instituit de lege, iar, pe fond, a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând în esență în motivarea poziției sale procesuale că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
La rândul său intimatul S. R., reprezentat legal de Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat convențional de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. a formulat întâmpinare cu privire la cererile de apel ce constituie obiectul prezentului dosar, prin care a susținut că acestea se impune a fi respinse ca nefondate, întrucât, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, drumul de acces în litigiu face parte din domeniul public al statului și se află în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
La termenul de judecată din data de 14 februarie 2014, instanța de apel a pus în discuția contradictorie a părților și a respins cererea de suspendare a judecății ce a fost formulată în cauză de către apelanții – reclamanți, reținând la adoptarea acestei soluții motivele de fapt și de drept arătate în cuprinsul acesteia.
De asemenea, la termenul de judecată menționat instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția tardivității cererii de apel ce a fost formulată de terțul P. Municipiului Focșani, ce a fost invocată de intimatul M. Apărării Naționale și a luat act de faptul că, cu ocazia concluziilor pe care le-a formulat cu privire la această excepție, reprezentantul acestei părți a invocat excepția lipsei calității procesuale active în apel a Primăriei Municipiului Focșani.
Totodată, instanța, din oficiu, a invocat și a pus în discuția contradictorie a părților excepția de inadmisibilitate a acestei cereri de exercitare a căii de atac, motivat de faptul că ea a fost formulată de o persoană ce nu a figurat ca parte cu ocazia judecării în primă instanță a cauzei și față de care, prin sentința atacată, nu a fost pronunțat-o nicio dispoziție și a statuat că va dezlega problema de drept a inadmisibilității acestei cereri de exercitare a căii de atac, precum și excepția lipsei calități procesuale active a titularului ei prin decizia pe care o va pronunța, și a stabilit că nu poate fi primită excepția tardivității formulării acestei cereri de apel, reținând în acest sens considerentele de fapt și de drept expuse în încheierea termenului de judecată menționat.
În calea de atac a apelului nu au fost administrate probe, instanța respingând, pentru considerentele expuse în încheierea termenului de judecată din data de 14.02.2014, cererea în probațiune ce a fost formulată în cauză de către apelantul- intervenient.
În conformitate cu dispozițiile existente în art. 295 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va verifica, în limitele cererilor de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar în acest sens constată și reține următoarele:
P. cererile pe care le-au formulat, apelanții – reclamanți și apelantul – intervenient au solicitat instanței de fond să pronunțe o sentință prin care să dispună obligarea intimatului – pârât M. Apărării Naționale să le permită accesul nestingherit pe drumul de exploatare ce face legătura dintre șoseaua E 85 și imobilele ale căror proprietari sunt iar în cazul în care intimatul - pârât refuză să permită accesul instanța să dispună autorizarea părților menționate de a debloca calea de acces, pe cheltuiala acesteia.
În motivare, părțile menționate au învederat instanței că accesul către proprietățile lor se realizează printr-un drum de exploatare ce realizează legătura cu șoseaua E85( Calea Munteniei) și că, în momentul în care au dorit demararea lucrărilor de construire, intimatul – pârât M. Apărării Naționale le-a îngrădit accesul către terenurile aflate în proprietate prin legarea cu lacăt a porților de acces, susținând că drumul de exploatare este proprietatea sa.
În drept, părțile menționate au invocat prevederile art. 1073 și următoarele Cod civil.
Textul de lege pe care părțile au fundamentat cererile pe care le-au promovat în sensul celor mai sus expuse stipulează:,, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.
P. urmare, apelanții – reclamanți și apelantul – intervenient au invocat în susținerea cererii de chemare în judecată și a cererii de intervenția existența calității lor de creditori ai intimatului – pârât M. Apărării Naționale, cu privire la obligația de acces la imobilele ce constituie obiectul dreptului lor de proprietate.
În această situație, părților menționate le revenea obligația de a proba existența în patrimoniul lor a dreptului subiectiv civil pentru a cărui valorificare au sesizat instanțele și, corelativ, existența în patrimoniul intimatului menționat a obligației civile pe care au invocat-o, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 1169 din Codul civil ( 1864) aplicabil în cauza de față, obligație pe care nu au fost în măsură să o îndeplinească.
Astfel, din ansamblul probelor ce au fost administrate în cauză, nu rezultă existența dreptului subiectiv civil pe care apelanții l-au invocat împotriva intimatului M. Apărării Naționale, ci, din contră, a reieșit că imobilul cu privire la care părțile apelante au formulat pretenții face parte din domeniul public al intimatului S. R., care a constituit în favoarea intimatului M. Apărării Naționale un drept de administrate a supra acestuia.
Această situației juridică a bunului imobil în litigiu este atestată de dispozițiile cuprinse în HGR nr. 1705/2006, potrivit cu care, acest imobil, înscris în cartea funciară nr._ a localității Focșani, sub nr. cadastral 6498N, face parte din categoria bunurilor imobile ce constituie domeniul public al statului.
Având în vedere caracteristicile dreptului de proprietate în general și a dreptului de proprietate publică în special, tribunalul constată că acesta este opozabil erga omnes, ceea ce înseamnă că toate persoanele, inclusiv apelanții din cauza de față, au obligația de a se abține de la efectuarea unor acte sau fapte juridice de natură să aducă atingere acestuia, iar el este și insesizabil, caracteristică ce face imposibilă invocarea de către o persoană a calității de creditor al titularului acestui drept cu consecința demarării unor demersuri judiciare de natură să conducă la instituirea unor sarcini asupra lui. P. urmare, dreptul de proprietate publică este dreptul real principal, inalienabil, insesizabil și imprescriptibil care conferă titularului său, în speță, statul, atributele de posesie, folosință și dispoziție, asupra unui bun care, prin natura sa sau prin declarația legii, este de uz sau de utilitate publică, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu, cu respectarea limitelor materiale și a limitelor juridice.
De asemenea, din materialul probator ce a fost administrat în cauză, a rezultat că, dată fiind destinația bunului imobil din litigiu, titularul dreptului de proprietate publică a atribuit intimatului M. Apărării Naționale dreptul de administrare a acestuia, drept care face parte din patrimoniul acestei instituții publice.
Afirmațiile pe care părțile litigiului le-au făcut cu ocazia judecării în primă instanță și în apel a pricinii, în sensul că acest bun a fost în mod eronat inclus în domeniul public al statului și data în administrarea Ministerului Apărării Naționale, întrucât el face parte din categoria drumurilor publice din M. Focșani, nu pot fi luate în considerare, deoarece, așa cum am subliniat și cum în mod legal și temeinic a reținut judecătorul fondului, regimul juridic al acestui imobil a fost stabilit prin actul normativ mai sus indicat, ce a fost emis în conformitate cu dispozițiile cuprinse în lege nr. 213/1998, iar împotriva modului de constituire a domeniului public al intimatului S. R. nu a fost exercitată calea de atac instituită de acest act normativ, unitatea administrativ teritorială despre care s-a afirmat că ar deține un drept asupra acestui imobil în virtutea destinației lui neefectuând niciun demers juridic în sensul reglementat de legea nr. 213/1998 pentru contestarea includerii acestuia în domeniul public al statului.
De altfel, din probele ce au fost administrate în cauză, ce au fost în mod corect redate și analizate de către Judecătoria B. și din poziția procesuală ce a fost exprimată prin actele de procedură efectuate în cadrul procedurii de soluționare a căii de atac ce constituie obiectul prezentului doar, a rezultat că unitatea administrativ teritorială M. Focșani nu a întreprins niciun demers juridic pentru reglementarea situației juridice a acestui bun în sensul indicat în cadrul litigiului de față, recunoscându-se că acest imobil nu a fost inclus în conformitate cu prevederile legii nr. 23/1998 în categoria bunurilor imobile ce compun domeniul său public.
De asemenea, nu pot fi luate în considerare afirmațiile pe care apelanții – reclamanți și apelantul – intervenient le-au formulat în sensul că evidențele de publicitate imobiliară au fost în mod eronat întocmite, deoarece nu ar exista un temei juridic al înscrierii drepturilor pe care intimații S. R. și M. Apărării Naționale le-au invocat, pentru că documentația cadastrală ce a stat la baza identificării imobilului a fost greșit întocmită, întrucât, așa cum în mod corect a reținut judecătorul fondului, acestor drepturi le sunt pe deplin aplicabile principiile ce guvernează regimul juridic al cărților funciare, din categoria cărora face parte și principiul forței probante a înscrierii în cartea funciară, în conformitate cu care dreptul real înscris în cartea funciară în folosul unei persoane se prezumă că există în folosul ei.
P. urmare, până la proba contrară, care poate fi realizată numai în condițiile dovedirii existenței unei hotărâri judecătorești irevocabile de rectificare a evidențelor de carte funciară, drepturile arătate anterior există și sunt opozabile inclusiv apelanților din cadrul procesului de față.
Așa fiind, instanța de apel, în conformitate cu dispozițiile existente în art. 295 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reține că, în raport de situația existentă la data sesizării instanței, în mod legal și temeinic Judecătoria B. a statuat în sensul că între apelanți și intimați nu există niciun raport juridic, în temeiul căruia intimații să aibă, față de apelanți, obligația pe care aceste părți au invocat-o.
Evident, dacă părțile menționate vor obține o hotărâre judecătorească favorabilă în litigiu de rectificare a evidențelor de carte funciară pe care l-au demarat după data soluționării în primă instanță a cauzei prin luarea în considerare a raționamentului juridic pe baza căruia judecătorul fondului a pronunțat soluția mai sus redată, ei vor putea promova o nouă acțiune în cadrul cărei să se stabilească existența dreptului pe care l-au invocat .
Criticile pe care apelanții – reclamanți și apelantul intervenient le-au adus sentinței atacate sub aspectul validării raportului de expertiză ce a fost efectuat de către ing. expert V. V. C. sunt apreciate de tribunal ca fiind la rândul lor nefondate, întrucât concluziile acestuia au fost întemeiate pe o documentație ce a vizat identificarea imobilului din litigiu pe baza unor măsurători efectuate la fața locului și pe suprapunerea rezultatului acestor măsurători pe planurile de carte funciară, ele sunt în concordanță cu aspectele rezultate din restul probelor ce au fost administrate, în sensul celor mai sus indicate.
De altfel justețea concluziilor formulate de expertul menționat prin lucrarea de expertiză pe care a întocmită a fost recunoscută în mod implicit și de apelanții – reclamanți care, așa cum am arătat, după soluționarea în primă instanță a cauzei de față și primirea hotărârii judecătorești ce constituie obiectul căilor de atac supuse analizei, au înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești o acțiune în rectificarea evidențelor de carte funciară, în sensul radierii din evidențele de publicitate imobiliară a drepturilor pe care intimații S. R. și M. Apărării Naționale le-au invocat susținerea poziției lor procesuale în litigiul de față.
Așa fiind, tribunalul, pentru considerentele ce preced, constată că Judecătoria B. a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, astfel că, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 296 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nefondate cererile de apel promovate de apelanții – reclamanți și de apelatul – intervenient.
În ceea ce privește cererea de apel formulată de terțul P. Municipiului Focșani, ținând seama de faptul că o cale de atac poate fi exercitată numai de persoanele ce au avut calitatea de parte în primă instanță, va respinge această cerere ca inadmisibilă, întrucât calitatea procesuală este o condiție de admisibilitate a oricărei cereri adresată instanțelor de judecată.
Este de menționat că, cu ocazia exprimării pe fond a poziției procesuale cu privire la cererile de apel ce constituie obiectul prezentului dosar, intimatul M. Apărării Naționale, prin reprezentantul său convențional, a formulat cererea de obligare a apelanților la plata cheltuielilor ce i-au fost ocazionate de judecarea în fond a pricinii, cerere pe care tribunalul o apreciază ca lipsită de fundament, pentru considerentele ce succed:
În primul rând, instanța de apel reține că finalitatea schimbării unei sentințe prin care au fost soluționate în fond cererile principale, accesorii și incidentale deduse judecății poate fi atinsă numai ca urmare a exercitării căilor de atac instituite de lege, or partea menționată nu a efectuat un astfel de demers juridic.
Apoi, tribunalul reține din constatările pe cale le-a făcut anterior, că, prin sentința civilă nr. 7276/24.04.2013 a Judecătoriei B., a fost instituită în sarcina apelanților – reclamanți și în sarcina apelantului – intervenient obligația de a achita intimatului M. Apărării naționale sumele de bani pe care acestea le-a achitat cu titlul de cheltuieli de judecată cu ocazia judecării în primă instanță a pricinii.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererile de apel formulate de apelanții reclamanți M. M. C., M. R. R., domiciliați în M. Focșani, ., ., ., P. C. A., P. L., domiciliați în M. Focșani, ., ., reprezentați convențional de avocat P. N., și apelantul intervenient P. C., domiciliat în ., în contradictoriu cu intimata U. A. Teritorială M. Focșani, reprezentat legal de primar, intimații pârâți S. R. reprezentat legal de Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat convențional de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul ales la sediul reprezentantului convențional, situat în M. B., .. 7, M. Apărării Naționale, cu sediul în M. București, ., sector 5, pentru U. Militară_, reprezentat convențional de consilier juridic C. M., împotriva sentinței civile numărul 7276/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, ca nefondate.
Respinge cererea de apel formulată de terțul P. Municipiului Focșani, împotriva sentinței civile numărul 7276/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, ca inadmisibilă.
Respinge cererea intimatului M. Apărării Naționale, cu sediul în M. București, ., sector 5, pentru U. Militară_, de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea în primă instanță a cauzei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.02.2014.
Președinte, Judecător,
L. S. A. B.
Grefier,
P. I. C. aflată în
concediu pentru îngrijirea copilului
semnează grefier șef secție
I. M.
Red. L.S./04.02.2014
Tehnored. V.P./04.06.2014
- 11 ex -
Jud. fond:C. R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 189/2014. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 225/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
