Obligaţie de a face. Sentința nr. 229/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 229/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 229/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.229/S
Ședința publică de la 17 decembrie 2015
Completul Civ. D4 compus din:
PREȘEDINTE – S. N. – judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea cererii formulată de reclamanta U.A.T. ., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. Z. S.A., prin reprezentant legal, având ca obiect obligație de a face (DECLINAT DS JUD BV_ ).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 3.12.2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 26.01.2015 sub nr._, reclamanta U. . P. K. I., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. Z. S.A., prin reprezentant legal, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să-și îndeplinească obligația asumată prin încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1890/07.10.2009 de BNP B. R. C., respectiv aceea de a dezvolta o zonă industrială pe terenul ce a făcut obiectul contractului ( construcții de fabrici, hale de producție, sediu social, spații de depozitare), sub sancțiunea achitării în favoarea sa a unei penalități de 100 lei stabilită pe zi de întârziere după trecerea unui termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți s-au încheiat la data de 18.09.2008 contractul de vânzare-cumpărare, contract autentificat la data de 07.10.2009 sub nr. 1890/2009 de BNP B. R. C., având ca obiect vânzarea cumpărarea unei suprafețe de 76.995,53 mp din domeniul privat al Comunei T. cu prețul de 230.986,59 Euro+TVA, urmând ca suprafața de teren adjudecată de pârâtă să fie folosită numai în scopuri industriale, obligație corelativă cu obligația de a dezvolta zona industrială de pe raza comunei T. în termen de 2 ani calendaristici începând cu data autentificării contractului. Urmare a efectuării auditului financiar, prin decizia nr. 73/2013 a Curții de Conturi B., la punctul 20, s-a constatat că U. . luat nicio măsură legală cu privire la nerespectarea de către pârâtă a clauzelor prevăzute prin cele două contracte cu privire la dezvoltarea unei zone industriale pe terenul achiziționat, încălcându-se astfel prevederile pct. VII din contractul de vânzare cumpărare. În acest scop, i-a solicitat pârâtei să-și îndeplinească obligația de dezvoltare a zonei industriale, însă aceasta i-a comunicat prin răspunsul înregistrat sub nr. 6679/17.06.2014, că luarea măsurilor asumate prin semnarea contractului de vânzare cumpărare nu se impun datorită faptului că programul investițional al pârâtei a fost diminuat urmare a crizei economice globale, dar și pentru faptul că în contract nu s-a prevăzut nicio sancțiune pentru neîndeplinirea obligațiilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969 C.civ., art. 970 C.civ., art. 905 pct. 2 C.pr.civ.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar copia înscrisurilor la care se face referire în cuprinsul acțiunii.
P. serviciul Registratură al instanței, la data de 10.06.2015, pârâta S.C. A. Z. S.A., a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. A arătat că și-a îndeplinit obligația principală asumată prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la data de 07.10.2009 sub nr. 1890/2009 de BNP B. R. C., respectiv aceea de a plăti prețul, că din cauza crizei economice, a scăderii puterii de cumpărare și a diminuării numărului de comenzi și contracte, s-a găsit în imposibilitate de a executa cealaltă obligație cu caracter general asumată prin contract, respectiv de a dezvolta o zonă industrială în termen de 2 ani de la data autentificării contractului, că este cumpărător de bună credință, că a contribuit în mod activ la dezvoltarea comunei și a locuitorilor acesteia, că pentru terenul cumpărat nu există nici la acest moment utilități, element ce a contribuit la neatractivitatea terenului pentru investitori, iar din cauza crizei economice nu a putut contracta nici credite necesare de altfel pentru dezvoltarea zonei industriale.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ., art. 969 C.civ., art. 970 C.civ.
În apărare, au fost depuse în copie vizată spre conformitate.
La termenul de judecată din data de 19.10.2015, având în vedere dispozițiile art. art.101 NCpc, art.113 pct.3 NCpc și art.94 lit.k NCpc, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B..
P. sentința civilă 9334/2015 a Judecătoriei B. a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. invocată din oficiu și, în baza art. 130 alin. 2 și art. 95 pct. 1 N.C.pr.civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B., Secția I Civilă.
Cauza a fost înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
Între reclamanta U. . de vânzătoare, și pârâtă, ., în calitate de cumpărătoare, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1890/7 octombrie 2009, prin care reclamanta a vândut pârâtei terenul situat în intravilanul comunei T., jud. B., înscris în CF_ T., la A+1, nr. cadastral_, teren neproductiv în suprafață de_ mp, teren cu destinația de zonă industrială.
Prețul vânzării a fost de_ euro inclusiv TVA, echivalent în lei_,77 lei.
P. același contract pârâta cumpărătoare și-a asumat obligația de a utiliza terenul, obiect al contractuluui, numai în scopuri industriale – construcții de fabrici, hale de producție, sediu social, spații de depozitare – această obligație fiind corelativă cu obligația de a dezvolta zona industrială de pe raza comunei T., în termen de doi ani de la data autentificării actului.
Această obligație nu a fost îndeplinită în termenul stipulat de părți în contract.
Contractul a fost încheiat anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, astfel că este supus reglementării vechiului cod.
În conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
P. contract, pârâtul nu și-a asumat doar obligația de plată a prețului, obligație îndeplinită, ci și obligația ca în termen de 2 ani de la data autentificării contractului, să dezvolte zona industrială, această din urmă obligațiie nefiind îndeplinită.
Apărările pârâtei formulate prin întâmpinare nu sunt de natură a exonera de îndeplinirea acestei obligații deoarece aspectele invocate au fost cunoscute de părți la momentul încheierii contractului, cu excepția crizei economice.
În aceste condiții, reținând că pârâta și-a asumat în mod legal obligația, cererea reclamantei a a fi obligată pârâta să își îndeplinească obligația asumată este întemeiată și va fi admisă.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata de penalități de 100 lei/zi de întârziere, reținem următoarele:
Obligația contractuală neexecutată nu a fost asumată sub sancțiunea obligării la plata de penalități.
Această cerere a fost întemeiată pe prevederile art. 906 Cod procedură civilă, însă aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză deoarece penalitățile reglementate de acest text de lege se stabilesc în etapa executării silite, de către instanța de executare.
Asupra obligației menționate nu s-a declanșat executarea silită, astfel că cererea de acordare de penalități formulată de reclamantă va fi respinsă ca neîntemeiată.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea, va obliga pârâta să își îndeplinească obligația asumată și va respinge celelalte pretenții ale reclamantei.
Acțiunea reclamamtei este scutită de plata taxei judiciare de timbru raportat la prevederile art. 30 din OUG 80/2013, astfel că taxa de timbru achitată conform ordinului de plată 120/15.01.2015 urmează a fi restituită, nefiind datorată, fiind incidente prevederile art. 45 alin. 1 lit. a din OUG 80/2013
În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta U. . în T., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în T., sat Z., ., jud. Brașob, ORG J08/529/28.05.1991, CUI_.
Obligă pârâta să își îndeplinească obligația asumată prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1890/7.10.2009, de a dezvolta o zonă industrială pe terenul ce a făcut obiectul contractului.
Respinge celelalte pretenții ale reclamantului.
Dispune restituirea către reclamant a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei achitată cu ordinul de plată nr. 120/15.01.2015.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei sume de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2015.
PREȘEDINTE,Grefier,
Judecător S. N. I. M.
Red. S.N.-28.12.2015
Tehnored. I.M:-28.12.2015
4 ex.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 230/2015. Tribunalul BRAŞOV | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1508/2015.... → |
|---|
