Partaj judiciar. Decizia nr. 1046/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1046/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 1046/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1046 /R
Ședința publică din data de 18.12.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. N.
JUDECĂTOR: V. M.
JUDECĂTOR: C. D.-P.
GREFIER: D. ANDORNIC
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării recursului declarat de recurenta reclamantă J. D. în contradictoriu cu intimații pârâți P. L., P. (M.) M., S. R. prin M. B., prin primar, S. Român prin M. Finanțelor P. prin Directia Generală a Finanțelor P. a județului B. - prin reprezentant legal și M. B. prin primar, împotriva sentinței civile nr. 9540/08.08.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în data de 11.12.2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 18.12.2014.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat constată că prin sentința civilă nr. 9540/08.08.2014, pronunțată de Judecătoria B., în baza art. 248 al. 1 Cod proc.civila, s-a admis exceptia perimarii actiunii, exceptie invocata de paratul M. B., prin P. si in consecinta s-a constatat perimata actiunea civila formulata de reclamanta J. D. in contradictoriu cu paratii pârâții P. L., P. M., S. ROMÂN P. M. B. P. P., S. ROMÂN P. M. FINANȚELOR P. P. DGFP B., M. B. P. P..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
P. acțiunea civila înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 3._, reclamanta J. D. a chemat in judecata pe pârâții P. L., P. M., S. ROMÂN P. M. B. P. P., S. ROMÂN P. M. FINANȚELOR P. P. DGFP B., M. B. P. P., . ca obiect partaj judiciar.
La data de 27.02.2012 s-a dispus suspendarea judecarii cauzei in baza art. 242 C.pr.civila pentru lipsa partilor legal citate si fata de imprejurarea ca nici una dintre parti nu a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Impotriva acestei Incheieri a declarat recurs reclamanta J. D. care a invocat imprejurarea ca reclamanta nu a fost legal citata, fiind citata la adresa gresita din B., ., in conditiile in care adresa sa corecta, asa cum a fost indicata in cererea de chemare in judecata, era in B., .. 18A, ., ..
Recursul a fost respins prin Decizia civila nr. 1259/R/23.10.2013, instanta de recurs gasind ca recursul este tardiv formulat.
Instanta de recurs a retinut, cu putere de lucru judecat, urmatoarele:
- faptul ca se poate declara calea de atac a recursului pe toata perioada suspendarii judecarii cauzei, numai daca nu s-a implinit termenul de perimare a actiunii, pe considerentul ca, prin trecere unui termen de 1 an, suspendarea se converteste in perimare. Or, in speta, s-a implinit termenul de perimare, ceea ce face ca suspendarea sa fie deja convertita in perimare si ceea ce conduce la tardivitatea recursului;
- faptul ca procedura de citare a fost legal indeplinita cu reclamanta, de vreme ce, la termenul de judecata din data de 02.02.2011, reclamanta insasi si-a indicat schimbarea domiciliului si a solicitat ca procedura sa se indeplineasca la adresa din .. In consecinta, s-a retinut ca suspendarea judecarii cauzei de la termenul din data de 27.02.2012 s-a dispus in conditii de procedura de citare legal indeplinita.
La data de 09.04.2013, paratul M. B. a formulat cerere de constatare a perimarii.
Asupra exceptiei perimarii, prima instanta a constat că din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 27.02.2012, când cauza a fost suspendată potrivit art. 242 C.proc.civila, in conditii de procedura de citare legal indeplinita.
Potrivit art. 248 al. 1 si 3 C.pr.civila:
Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. [...]
Având în vedere că în cauza de față nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecării pricinii pe o perioada de peste 1 an, prima instanța a admis exceptia perimarii actiunii, exceptie invocata de paratul M. B. prin P..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta J. D..
În motivarea recursului recurenta a arătat, în esență, următoarele:
În mod eronat a constat prima instanță perimarea cererii deoarece pe parcursul primului ciclu procesual a fost citată permanent la adresa din B., Fundătura Hărmanului, nr. 18 A, ., ., indicată corect și de SCLEP B. la data de 13.02.2012, pentru ultimul termen de judecată din 27.02.2012, când instanța a dispus suspendarea cauzei. La adresa din B., Fundătura Hărmanului, nr. 18 A, ., jud. B. a fost comunicată și senința din primu ciclu procesual.
Pe parcursul celui de al doilea ciclu procesual a fost citată eronat la o adresă necunoscută, respectiv B., ., jud. B., în condițiile în care obiectul ce face obiectul partajului este situat în B., ..
Motivul pentru care s-a dispus suspendarea cauzei a fost neplata onorariului expertului(pentru care a fost citată eronat și nu a cunoscut acest aspect), în condițiile în care sancțiunea era decăderea din probă și nu suspendarea cauzei.
Recurenta invocă în susținerea recursului Decizia nr. 2165/05.04.2013, pronunțată de Secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul a fost timbrat cu o taxă de timbru de 5 lei.
Recurenta a depus la dosar la data de 23.09.2014, concluzii scrise prin care susține că prima instanță a suspendat în mod greșit cauza deoarece exista cerere de judecată în lipsă formulată de M. B..
Intimatul S. Român a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul retine următoarele:
P. încheierea de la termenul de judecată din data de 27.02.2012, prima instanță a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 242 alin. 1, pct. 2 din codul de procedură civilă față de lipsa părților și de faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul constată că motivul de recurs invocat de recurentă privind eronată suspendare a cauzei față de neplata onorariului de expert este vădit neîntemeiat deoarece cauza s-a suspendat pentru lipsa părților, în temeiul art. 242 alin. 1, pct. 2 din Codul de procedură civilă, și nu pentru neplata onorariului de expert.
Criticile formulate prin concluziile scrise nu vor fi analizate de instanța de recurs deoarece vizează încheierea de la termenul de judecată din data de 27.02.2012, prin care s-a dispus suspendarea cauzei, iar împotriva acestei încheieri s-a formulat recurs de către recurenta J. D. care a fost soluționat prin decizia nr. 1259/R/23.10.2013, pronunțată de Tribunalul B..
În ceea ce privește perimarea judecății cauzei, tribunalul constată că prima instanța a retinut în mod corect cele statuate cu putere de lucru judecat de instanța recurs prin decizia nr. 1259/R/23.10.2013, respectiv faptul ca "in speta, s-a implinit termenul de perimare, ceea ce face ca suspendarea sa fie deja convertita in perimare si ceea ce conduce la tardivitatea recursului;" și faptul ca procedura de citare a fost legal indeplinita cu reclamanta, de vreme ce, la termenul de judecata din data de 02.02.2011, reclamanta insasi si-a indicat schimbarea domiciliului si a solicitat ca procedura sa se indeplineasca la adresa din ..
Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești. Potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, iar în relația dintre părți și terțe persoane aceasta are un caracter relativ.
În speță, decizia nr. 1259/R/23.10.2013, pronunțată de Tribunalul B. a fost pronunțată în contradictoriu cu toate părțile din prezentul dosar, iar cele statuate de respectiva instanță au intrat în putere de lucru judecatat. Nici prima instanța și nici instanța de recurs nu pot face abstracție de cele statuate de Tribunalul B. prin decizia nr. 1259/R/23.10.2013.
Atât timp cât prin decizia nr. 1259/R/23.10.2013, pronunțată de Tribunalul B., s-a statuat că reclamanta J. D. a fost în mod legal citată în fața instanței de fond, iar de la momentul suspendării judecății a trecut mai mult de un în care cauza a rămas în nelucrare, în mod corect a soluționat prima instanță excepția perimării judecății.
Pentru considerentele expuse mai sus, tribunalul, în temeiul art. 312 alin 1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul declarat de recurenta J. D. împotriva nr. 9540/08.08.2014, pronunțată de Judecătoria B. și va menține sentința recurată.
În ceea ce privește cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimata M. Magadalena, tribunalul o va respinge deoarece factura fiscală nr._/11.12.2014(f. 47) nu face dovada că aceste cheltuieli de judecată a fost în mod efectiv făcute, ci doar că partea are de achitat aceste cheltuieli, iar pentru a fi puse în sarcina părții adverse cheltuielile de judecată este necesar să se facă dovadă că acestea au fost făcute în mod efectiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurenta J. D. împotriva nr. 9540/08.08.2014, pronunțată de Judecătoria B., pe care o menține.
Respinge cererea formulată de intimata M. M. având ca obiect cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR
D. N. V. M. C. D.-P.
GREFRIER
D. A.
Red.DN /18.12.2014
Tehnored.AD18.12.2014/
Ex.2
Jud. fond A. S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1019/2014. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 641/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
