Partaj judiciar. Decizia nr. 404/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 404/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 404/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBBRV:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 404/.> Ședința publică de la 05 Februarie 2016
PREȘEDINTE M. B.
Judecător L. P.
Grefier N. C.
Pe rolul tribunalului se află soluționarea apelului formulatde apelanții reclamanți P. I. S., P. M. S., P. V. C., apelanta intervenientă în nume propriu P. V. împotriva sentinței civile nr. 359/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria Zărnești, în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. V., S. M., C. E., M. S., S. A., P. I., P. N., C. L., C. A. E., având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2016, conform celor consemnate în Încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 19.01.2016, 26.01.2016, 02.02.2016 și, ulterior pentru această dată, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă 359/06.05.2015 a Judecătoriei Zărnești s-a respins acțiunea principală modificată formulată de reclamanții: P. I. S., P. M. S., P. V. C., în contradictoriu cu pârâții: C. V., S. M., C. E., M. S., S. A., C. L., C. A., P. N. și P. I., și cu intervenienta în interes propriu P. V..
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții – reclamanți reconvenționali P. I. și P. N..
S-a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali P. I. S., P. M. S., P. V. C. și pârâtele C. V., S. M., C. E., M. S., S. A..
S-a constatat că pârâtele C. V., S. M., C. E., M. S., S. A. Și P. G. decedat la data de 10.02.2009 sunt străini de succesiunea defunctei P. D. decedată la data de 08.01.1989.
S-a constatat că la data de 08.01.1989 s-a deschis prin moarte succesiunea după defuncta P. D..
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei P. D. pârâții reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. în calitate de fii, fiecare cu cota de ½ din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală este compusă din cota de 2/16 din imobilul înscris în CF nr._ Moieciu nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277.
S-a constatat că moștenitorii, masa succesorală și cotele de proprietate după defunctul P. G. decedat la data de 11.07.1966 sunt stabilite prin certificatul de moștenitor nr.943/16.05.1967 emis de notariatul de Stat Regional B..
S-a dispus înscrierea în CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren de_ mp a dreptului de proprietate al pârâților - reclamanți reconvenționali asupra cotei de 2/16 aparținând proprietarei tabulare P. D. n. L., pârâtul - reclamant reconvențional P. I. cu cota de 1/16 din imobil și pârâtul - reclamant reconvențional P. N. cu cota de 1/16 din imobil, cu titlu de drept moștenire.
S-au respins cererile de ieșire din indiviziune a părților pentru imobilul înscris în CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren de 29.149 mp.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești la data de 26.02.2009 sub nr._ reclamanții-pârâți reconvenționali P. I. S., P. M. S., P. V. C. în calitate de moștenitori ai defunctului P. G. în contradictoriu cu pârâții C. V., S. M., C. E., M. S., S. A., și pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. au solicitat partajarea averii succesorale de pe urma autorilor comuni, defuncții P. G. ( G. ) decedat la data de 11.07.1966 și P. D. decedată la data de data de 08.01.1989, avere compusă din următoarele bunuri:
O casă din lemn, acoperită cu țiglă, formată din 4 camere, o cămară, beci, un antreu și o bucătărie, edificată în anul 1964 și care se află în posesia lui P. I..
Suprafața de 1 ha teren intravilan, situat în localitatea Moeciu de Sus înscrisă în CF_ (nr. vechi 287).
În motivarea cererii reclamanții-pârâți reconvenționali au arătat că sunt moștenitorii defunctului P. G. decedat la data de 19.02.2009, fiu al defuncților P. D. și P. G. ( G. ) iar pârâții sunt fii acestora din urmă. În această calitate, au arătat că solicită partajarea averii succesorale după autorii comuni, avere compusă din următoarele bunuri:
O casă din lemn, acoperită cu țiglă, formată din 4 camere, o cămară, beci, un antreu și o bucătărie, edificată în anul 1964 și care se află în posesia lui P. I..
Suprafața de 1 ha teren intravilan, situat în localitatea Moeciu de Sus înscrisă în CF_
În ceea ce privește moștenirea de pe urma defunctului P. G., reclamanții-pârâți reconvenționali au arătat că la aceasta a renunțat pârâta C. E. fostă P..
Cererea nu a fost motivată în drept.
La data de 20.08.2009 (f. 45) reclamanții-pârâți reconvenționali au depus o completare la acțiune prin care au arătat că în ceea ce privește casa de locuit aceasta este amplasată pe o suprafață de 58 mp.
De asemenea au mai arătat că înțeleg să completeze masa partajabilă cu următoarele bunuri: un grajd în suprafață de 15 mp; teren în suprafață de 4190,40 mp situat în P.5274 – fâneață; teren în suprafață de 5296 mp situat în P.5276/1 pășune; teren în suprafață de 15.026,40 mp situat în P.5274 fâneață; teren în suprafață de 4640,40 mp situat în P.5277 – fâneață, terenuri înscrise în CF nr. 1142 Moieciu de Jos.
La termenul din data de 08.10.2010 reclamanții-pârâți reconvenționali și-au precizat completarea la acțiune din data de 20.08.2009 (f. 98), în sensul că înțeleg să includă la masa partajabilă doar două terenuri situate în localitatea Moieciu de Jos, respectiv terenul în suprafață de 4190,40 mp înscris în Cf nr. 1142 sub nr. top. 5274 și terenul în suprafață de 4640 mp înscris în CF nr.1142 sub nr. top. 5277.
Legal citați, pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. au formulat întâmpinare (f. 55) la cererea principală prin care au solicitat respingerea cererii reclamanților-pârâți reconvenționali ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării aceștia au arătat că, în ceea ce privește cererea de dezbatere a succesiunii după defunctul P. G. aceasta este fără obiect având în vedere că în anul 1967 a fost dezbătută moștenirea sens în care s-a emis certificatul de moștenitor nr. 943/07.05.1967 eliberat de Notariatul de Stat Regional B..
În ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta P. D., pârâții-reclamanți reconvenționali au arătat că după aceasta nu s-a dezbătut succesiunea, însă singurii moștenitori acceptanți ai succesiunii după defuncta P. D. sunt ei, reclamanții-pârâți reconvenționali cât și ceilalți pârâți fiind străini de moștenire.
Pe cale reconvențională (f. 56), pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. au solicitat:
- să se constate că autorul reclamanților, respectiv defunctul P. G. și pârâții M. S. fostă P., C. E. n. P., S. M. fostă P. și C. V. sunt străini de succesiunea rămasă după defuncta P. D. decedată la data de 08.01.1989 prin neacceptarea succesiunii în termenul de 6 luni de la deschiderea acesteia, operând astfel prescripția dreptului de opțiune succesorală;
- să se constate că pârâții-reclamanți reconvenționali P. I. și P. N. sunt singurii moștenitori după defuncta P. D. decedată la data de 08.01.1989 în cote indivize de ½ prin acceptare tacită a moștenirii;
- să se constate că masa succesorală după defuncta P. D., este compusă din cota de 2/16 din imobilul înscris în Cf_ Moieciu de Jos provenită din conversia de pe hârtie a CF 1142 Moieciu de jos nr top 5274, 5275, 5276/1, 5277;
- să se dispună întabularea în CF a dreptului astfel dobândit.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 700 alin. 1 și art. 689 Cod civil.
La data de 07.12.2009 reclamanții au depus la dosar întâmpinare (f. 66) prin care au arătat că defunctul lor tată P. G. decedat la 10.02.2009 a acceptat tacit succesiunea după defuncta P. Dominca decedată la data de 08.01.1989, prin preluarea, imediat după decesul acesteia, a următoarelor bunuri: cojoace, saci cu lână, covoare, cuverturi și brânză.
Legal citate, pârâtele C. V., S. A., C. E., S. M. au formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. (f. 68) prin care au arătat că au acceptat tacit succesiunea după defuncta lor mamă P. D.. Ca acte de acceptare tacită a moștenirii, pârâtele au arătat că după deces, fiecare a luat câte un sac de lână, un covor și câteva kilograme de brânză. De asemenea, au mai arătat că, de fiecare dată când mergeau pe la casa părintească primeau câte 2-3 kg de brânză în contul chiriei moștenirii, de la pârâtul-reclamant reconvențional P. N..
De altfel, au susținut pârâtele, în anul 1996 au dorit să dezbată moștenirea pentru terenul înscris în CF 287, însă nu au reușit din cauza pârâților-reclamanți reconvenționali care s-au răzgândit.
Instanța a pronunțat la data de 25.11.2011 (f. 181-183) o încheiere de admitere în principiu, stabilind calitatea de moștenitori și compunerea masei succesorale.
Pârâții reclamanți reconvenționali P. I. Și P. N. au depus completare a cererii reconvenționale (f. 101 vol.II) prin care au arătat că solicită partajarea imobilului teren fâneață și pășune înscris în CF_ Moieciu de Jos provenită din conversia de pe hârtie a CF 1142 Moieciu de jos nr top 5274, 5275, 5276/1, 5277 și a casei situată pe acest teren, partajarea să se facă conform cotelor de proprietate și prin atribuirea construcției casă integral în lotul lor și să se dispună înscrierea în cartea funciară.
La termenul din data de 05.12.2012 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți, la solicitarea reclamanților, a numiților C. L. și C. A., ca și moștenitori ai coproprietarei tabulare C. A..
Reclamanții au formulat cerere de introducere în cauză în calitate de intervenientă în interes propriu, în temeiul art. 57 alin.1 și 3 rap. la art. 58 C.proc.civ. a numitei P. V. (f. 112 vol. II), în calitate de soție supraviețuitoare după defunctul lor tată P. G., iar la termenul din data de 27.02.2013 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenientă în interes propriu a numitei P. V..
A fost depus la dosar răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză specialitatea topografie (f. 185-194 vol. II), pentru care s-a solicitat plata unui onorariu de 1100 lei și încă o completare la raport, răspuns la obiecțiuni (f. 15-), pentru care s-a solicitat plata unui onorariu de 1200 lei. Reclamanții au mai achitat suma de 600 lei onorariu expert (f. 55 vol. III) și pârâții reclamanți reconvenționali suma de 600 lei (f. 58 vol. III).
S-a depus la dosar de către expertul topograf documentația necesară pentru avizare, pentru care s-a mai solicitat plata sumei de 800 lei, care a fost respinsă, iar prin procesul verbal de recepție nr. 2042/2014 a fost admisă avizarea raportului de expertiză de către OCPI (f. 69-93).
Prin încheierea de admitere în principiu, pronunțată de instanță în data de 25.11.2011 (f. 181-183 vol. I) s-a dispus:
„Admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali P. I. S., P. M. S., P. V. C. și pârâtele C. V., S. M., C. E., M. S., S. A..
Constată că pârâtele C. V., S. M., C. E., M. S., S. A. și P. G. decedat la data de 10.02.2009 sunt străini de succesiunea defunctei P. D. decedată la data de 08.01.1989.
Admite în principiu cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. N. și P. I..
Constată că la data de 08.01.1989 s-a deschis prin moarte succesiunea după defuncta P. D..
Constată că au calitatea de moștenitori ai defunctei P. D. pârâții reclamanți reconvenționali P. N. și P. I. în calitate de fii, fiecare cu cota de ½ din masa succesorală.
Constată că masa succesorală este compusă din cota de 2/16 din imobilul înscris în CF nr._ Moieciu nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277.
Constată că moștenitorii, masa succesorală și cotele de proprietate după defunctul P. G. decedat la data de 11.07.1966 sunt stabilite prin certificatul de moștenitor nr.943/16.05.1967 emis de Notariatul de Stat Regional B..”
Pentru a pronunța această încheiere de admitere în principiu instanța a reținut, în motivare următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a defunctului P. G. decedat la data de 10.02.2009 și a pârâților C. V., S. M., C. E., M. S., S. A. după defuncta P. D. decedată la data de 08.01.1989 instanța a reține că potrivit art. 700 alin. 1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, iar potrivit art. 651 Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte.
Astfel, pentru a se stabili dacă defunctul P. G. autorul reclamanților pârâți reconvenționali, decedat la data de 10.02.2009 a acceptat succesiunea după defuncta sa mama P. D. decedată la data de 08.01.1989, având în vedere că nu s-au făcut acte de acceptare expresă a moștenirii, instanța a analizat dacă defunctul P. G. a acceptat tacit moștenirea, conform art. 689 Cod civil. În acest sens, instanța a reținut că sunt considerate acte de acceptare tacită a moștenirii actele pe care o persoană nu le poate săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă indirect, dar neîndoielnic intenția sa de acceptare a succesiunii.
În cauză, instanța a reținut că reclamanții-pârâți reconvenționali au invocat acceptarea tacită a moștenirii de către defunctul lor tată P. G. prin preluarea de bunuri aparținând defunctei P. Dominica. În acest sens au susținut că defunctul lor tată a luat în ziua înmormântării defunctei P. D. bunuri constând în cojoace, cuverturi, saci cu lână. În același sens și pârâtele C. V., S. A., C. E. și S. M. au susținut că au acceptat succesiunea prin preluare de bunuri constând în câte un sac cu lână, un covor și câteva kilograme de brânză. Însă, din declarațiile martorilor Gârțu M., S. Vioara și A. Radovica nu rezultă că după decesul defunctei P. D. s-au preluat aceste bunuri aparținând defunctei.
În ceea ce privește declarația martorei S. E. – S. care arată că după decesul lui P. D., fiul acesteia defunctul P. G. a venit de la înmormântare cu un cojoc și cu un sac de lână, instanța a înlăturat-o având în vedere că nu se coroborează cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză. Mai mult, instanța a apreciat că este neverosimil ca o persoană care nu a participat la înmormântarea defunctei P. D. să își amintească un eveniment de acum mai bine de 20 ani și care pentru ea nu a avut o importanță deosebită astfel că amintirea acelui eveniment să fi rămas prezentă în memorie după o perioadă atât de lungă de timp.
De asemenea, s-a mai susținut de reclamanții-pârâți reconvenționali că tatăl lor a mai primit de la pârâții-reclamanți reconvenționali produse (brânză) în schimbul folosinței terenurilor iar pârâtele C. V., S. M., C. E., S. A. au susținut și ele că au primit brânză și carne în contul chiriei moștenirii.
Într-adevăr atât din declarațiile martorilor audiați în cauză, cât și din răspunsurile la interogatoriu, rezultă că defunctul P. G. cât și pârâtele primeau produse constând în brânză, carne, însă nu rezultă că între părți a existat o înțelegere cu privire la folosința bunurilor succesorale, astfel că produsele pe care le primeau să reprezinte echivalentul lipsei de folosință or dimpotrivă simple daruri pe care pârâții reclamanți reconvenționali le făceau fraților când aceștia veneau în vizită.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut că P. G. decedat la data de 10.02.2009 și pârâtele C. V., S. M., C. E., M. S., S. A., copiii defunctei P. D. nu au acceptat moștenirea după mama lor în termenul de prescripție de 6 luni a dreptului de opțiune succesorală.
Instanța a reținut că împrejurarea că în anul 1996 părțile ar fi încercat să dezbată moștenirea nu are relevanță având în vedere că termenul de prescripție al dreptului de opțiune succesorală s-a împlinit la data de 08.07.1989.
Din întregul material probator administrat în cauză a rezultat că doar pârâții-reclamanți reconvenționali P. I. și P. N. au făcut acte de acceptare voluntară tacită a moștenirii prin folosirea efectivă a bunurilor succesorale.
Astfel, din declarațiile martorilor a rezultat că pârâții-reclamanți reconvenționali atât înainte de decesul defunctei P. D. cât și după deces au locuit și locuiesc și în prezent în casa părintească căreia i-au adus îmbunătățiri. De asemenea, tot ei sunt cei care folosesc și terenurile rămase după defuncta lor mamă.
Față de aceste aspecte, instanța a constatat că moștenitori ai defunctei P. D. decedată la data de 08.01.1989 sunt în calitate de descendenți de gradul I P. N. și P. I. fiecare cu cota de ½ din masa succesorală compusă din cota de 2/16 din imobilul înscris în CF nr._ al localității Moieciu de Jos provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 1142 Moieciu de Jos nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277.
În ceea ce privește dezbaterea succesiunii după defunctul P. G. decedat la data de 11.07.1966, instanța a reținut că la data de 16.05.1969 s-a emis de Notariatul de Stat Regional B. certificatul de moștenitor nr. 943 în care s-au stabilit masa succesorală după defunctul P. G., moștenitorii acceptanți și renunțători și cotele corespunzătoare.
Instanța a reținut că aducerea la masa succesorală a terenului de aproximativ 1 ha, înscris în Cf_ Moieciu provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.287 Moieciu de Sus este neîntemeiată, întrucât din extrasele CF depuse la dosar rezultă că în prezent terenul este în proprietatea pârâtului P. N. și al soției P. L. (fl.67) dobândit prin uzucapiune conform sentinței civile nr. 688/27.05.2009 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosar nr._, proprietari tabulari anterior înscrierii dreptului actualilor proprietari fiind B. T. I., soția acestuia Bangală A. și L. I. M..
Asupra partajului propriu-zis instanța a rămas să se pronunțe prin hotărârea finală.
Potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
Potrivit art. 6735 alin.2 C.proc.civ.: instanța va face împărțeala în natură, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani. Criteriile pentru împărțirea bunurilor sunt stabilite de art. 6739 C.proc.civ.: la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. Regula în materia împărțirilor judiciare de bunuri o reprezintă împărțirea în natură și doar în caz de imposibilitate împărțirea prin atribuirea bunurilor unei părți sau prin echivalent.
Potrivit extrasului CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren în suprafață de 29.149 mp (nr. top. 5274 în suprafață de 4190 mp fâneață, 5275 în suprafață de 15.026 mp pășune, 5276/1 în suprafață de 5292 mp pășune și 5277 în suprafață de 4640 mp fâneață), proprietarii acestui imobil sunt:
defuncta P. D. n. L., cu cota de 2/16 din imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
defunctul P. G., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
pârâtul reclamant reconvențional P. I., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
pârâtul reclamant reconvențional P. N., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
pârâta M. S., n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
pârâta C. E., n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
pârâta S. M. n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
defuncta C. A., cu cota de 8/16 din imobil cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 195/2007 emis de BNP B. I., având ca moștenitori pe pârâții C. L., fiu și C. A., fiică.
Acest teren reprezintă un singur corp funciar, iar potrivit rapoartelor de expertiză specialitatea topografie și evaluare bunuri imobile pe acest teren se află edificată și o casă de locuit situată în ., .. 94, județul B., formată din parter, etaj și un grajd.
Potrivit raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie nr._ / 2012, realizat de expert Perlik R. A. (f. 6-65 vol. II), s-a procedat la identificarea imobilului teren înscris în CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren în suprafață de 29.149 mp, având în vedere doar modul în care este folosit de către părți și delimitat, pe baza încadrării în zonă a folosinței existente anterior anului 1989, anexa 2 la raport, iar conform folosinței constatate, a reieșit că la nr. administrativ 94, se află un teren împrejmuit, mai puțin în partea spre pădure, pe care este situată actualmente o casă P+E, un grajd și câteva anexe provizorii situate lângă casă. Expertul a arătat că, din punct de vedere al reliefului, se distinge o primă zonă relativ plană, începând de la drum, pe care sunt situate construcțiile, și o zonă formată din teren neconstruit având pantă foarte accentuată, iar din măsurători a rezultat o suprafață de 4529 mp, mai puțin cu 24.620 mp, cu – 84,46% mai puțin față de suprafața de carte funciară. S-a mai arătat că în partea din spate a terenului limita este dată de terenul împădurit.
Față de diferența foarte mare de suprafață în minus s-a revenit la expertul specialitatea topografie Perlik R. A. pentru a explica de unde provine această diferență, iar potrivit răspunsului la obiecțiuni (f. 185-194 vol. II) și unui alt răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză specialitatea topografie (f. 15-34 vol. III), s-a identificat că diferența foarte mare de suprafață în minus se regăsește ca fiind în realitate în principal teren împădurit, care a fost preluat de către Stat, acesta fiind un fapt de notorietate, dar fără a se înscrie în cartea funciară, iar suprafața de teren împădurită din nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 este administrată de Direcția Silvică B., Ocolul Silvic B. și face parte din UP 3, u.a. 136 Valea Moieciului. Potrivit anexelor la răspunsul la obiecțiuni, de fapt cea mai mare parte a imobilului teren este în realitate pădure. În suprafața de teren a u.a. 136 Valea Moieciului este recunoscută eliberarea unui număr de titluri de proprietate, a căror localizare este în curs de stabilire de către Comisia Locală de Fond Funciar și Comisiei de aplicare a Legii 165/2013, motiv pentru care nu se pot efectua de către expert măsurători topografice de identificare cu exactitate a acelei suprafețe. Așa cum a arătat expertul, suprafața respectivă de teren a făcut obiectul aplicării legilor fondului funciar și sunt emise titluri de proprietate pe numele unei terțe persoane. Potrivit notei întocmite de d-nul expert Perlik R. A. (f. 119-120 vol. III), în prezent, având în vedere stadiul și rezultatele aplicării Legii nr. 165/2013, privind loturile de pădure, s-a identificat T 71 . teren împădurit situat în UP III, u.a. 136 Valea Moieciului, din care s-au emis mai multe titluri de proprietate, dintre care TP_ pentru suprafața de 10.000 mp pe numele numitei C. I. M. și TP_ pentru suprafața de 7.000 mp emis pe numele numitului A. I. G..
Potrivit răspunsurilor primite de la RNP Romsilva – Direcția Silvică B., Ocolul Silvic B. (f. 12, 13 vol. III), ei nu dețin date de identificare cadastrală, ci utilizează doar date cadastrale forestiere, iar pe UP III Valea Moieciului, u.a. 136 există emise titluri de proprietate conform Legii nr. 18/1991, dar nu se cunoaște exact amplasamentul acestora și proprietarii, această operațiune fiind în curs de rezolvare de către Comisia de aplicare a legilor fondului funciar Moieciu și a Comisiei de aplicare a Legii nr. 165/2013.
Instanța a reținut că toate pădurile au fost preluate de către stat în perioada regimului comunist, indiferent de categoria de folosință înscrisă în cărțile funciare, ceea ce a contat pentru preluare era ca terenul să fie pădure în fapt, iar față de faptul că cea mai mare parte a imobilului teren care face obiectul prezentei cauze este reprezentată de teren pădure, care a trecut în proprietatea Statului Român, dobândirea sau redobândirea acestui teren se face doar prin parcurgerea unei proceduri prevăzute de legile fondului funciar, cu respectarea termenelor prevăzute în legile speciale. În prezent cea mai mare parte din terenul pentru care se solicită ieșirea din indiviziune face obiectul Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Față de aceste considerente, instanța a reținut că nu se poate dispune ieșirea din indiviziune asupra imobilului CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren în suprafață de 29.149 mp, fără a se cunoaște exact cât din teren a făcut obiectul legilor fondului funciar, ce titluri de proprietate au fost emise pentru acest teren, pe numele căror persoane au fost emise acele titluri, persoane cu care părțile, coproprietari în cartea funciară, trebuie să se judece. Ori, în prezent nu este finalizată procedura de restituire a terenurilor și nu se poate stabili care sunt persoanele cărora li s-au emis titluri de proprietate pe o parte din terenul care face obiectul prezentei cauze.
Prin urmare, instanța a respins cererile de ieșire din indiviziune a părților pentru imobilul înscris în CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren de_ mp.
Față de faptul că onorariile de expert au fost achitate atât de reclamanți, cât și de către pârâții reclamanți reconvenționali, și față de faptul că ambele cereri de partaj au fost respinse, in temeiul art. 274 rap. la art. 276 C.proc.civ., instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat în termen legal recurs reclamanții P. V.-C., P. S. I., P. M. S., și intervenienta în interes propriu, P. V., în contradictoriu cu intimații P. I., P. N., S. M., C. E., Moldoven S., S. A., C. L., C. A., solicitând instanței să dispună admiterea cererii de recurs formulate în cauză, modificarea în tot a sentinței recurate și a admiterii acțiunii principale modificate și în parte a cererii reconvenționale formulate de către pârâții reclamanți reconvențional P. I. și P. V., cu consecința constatării reclamanților de moștenitori acceptanți ai defuncților P. G. și P. D., a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. E. și a dispunerii ieșirii din indiviziune conform anexei 3.2 din raportul de expertiză tehnică topometrică întocmit de către exp. tehnic Perlik R. A..
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii și cu interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății.
În fapt, prin sentința menționată a fost respinsă acțiunea principală modificată, și s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de către pârâții reconvenționali P. I. și P. N., sub aspectul admiterii excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală ridicată de către acești pârâți, dar nu și pentru reclamanta P. V., soția supraviețuitoare a defunctului P. G..
De asemenea, s-a constatat că moștenitorii, masa succesorală și cotele de proprietate după defunctul P. G. sunt stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 943/16.05.1967, emis de către Notariatul de Stat Regional B..
S-a dispus înscrierea în CF nr._ Moieciu nr. top. 5372, 5275, 5276/1, 5277 a dreptului de proprietate al pârâților reclamanți reconvenționali asupra cotei de 2/16 aparținând proprietarei tabulare P. D..
Au fost respinse cererile de ieșire din indiviziune ale părților pentru imobilul înscris în CF_ Moieciu.
Recurenții au arătat că în ceea ce privește acceptarea succesiunii de către reclamanți, aceasta a fost făcută de către autorul lor, P. G., în conformitate cu prevederile art.689 C.civ, prin efectuarea de acte de acceptare tacită ale moștenirii după defuncta P. D., mama sa, respectiv prin prezența acestuia la înmormântare și prin preluarea unor bunuri din moștenire (cojoace, saci cu lână, covoare și cuverturi, cantități de brânză).
Descendenții defunctei P. D. au păstrat permanent legătura între ei, fără se se manifestat vreodată renunțători la succesiunea mamei lor.
Conform certificatului de moștenitor nr. 943/16.05.1967 emis de către Notariatul de Stat Regional B., moștenitori acceptanți ai defunctului P. G. încetat din viată la data de 11.07.1966 sunt P. D., P. G., P. I., P. S., P. N., M. S., S. M. și C. E..
Pârâta C. E. figurează și la rubrica moștenitori, din certificatul respectiv, dar și la rubrica renunțatori, ceea ce naște îndoială asupra calității sale procesuale pasive în cauza de față, excepție pe care înțeleg să o ridice în recurs.
Potrivit art. 728 alin. 1 C.Civ, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
Acest text are caracter imperativ, iar motivarea instanței în sensul că nu este finalizată procedura de restituire a terenurilor și nu se poate stabili care sunt persoanele cărora li s-au emis titluri de proprietate pe o parte din terenul care face obiectul prezentei cauze, încalcă flagrant textul de lege enunțat.
Dacă ar fi existat persoane cărora li s-au emis titluri de proprietate, aveau ocazia să intervină în cauză, în interes propriu.
Or, acest lucru nu s-a întâmplat, iar instanța putea să purceadă la împărțeală, conform propunerilor de lotizare făcute de exp. topo Perlik R. A..
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.p.civ.
În apărare, intimații P. N. și P. I. au formulat întâmpinare la cererea de recurs și au solicitat respingerea recursului promovat de către reclamanți, în principal pentru că nu justifică un interes, iar în subsidiar ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
Se arată în cuprinsul întâmpinării faptul că, deși în motivarea recursului declarat se aduc critici exclusiv în ceea ce privește soluția pronunțată de instanță, prin încheierea de admitere în principiu din data de 25.11.2011, totuși, calea de atac declarată privește doar sentința civilă nr. 359/06.05.2015, prin care instanța a respins cererea de partaj propriu-zis, pentru considerentele expuse.
În atare situație, întrucât nu s-a formulat recurs și împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată de către instanță la dat de 25.11.2011, prin care acesta a stabilit bunurile supuse împărțelii, moștenitorii și cotele cuvenite fiecăruia dintre moștenitorii defuntei P. D., statuând totodată că masa succesorală și cotele după defunctul P. G. au fost stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 943/16.05.1967, instanța nu poate analiza criticile pe care acestea le aduc dispozitivului acestei încheieri, prin recursul declarat exclusiv asupra sentinței prin care instanța a soluționat cererea de partaj propriu-zis.
Declarația de recurs formulată în cauza menționează doar sentința de partaj, astfel încât controlul judiciar este limitat numai la criticile
În aceste condiții, cu privire la recursul declarat împotriva sentinței prin care instanța a respins cererea de partaj propriu-zis, intimații invocă excepția lipsei de interes în promovarea acestuia.
Neatacând în termen legal și încheierea de admitere în principiu a cererii de partaj, recurentele nu mai justifică un interes în promovarea recursului împotriva sentinței de respingere a cererii de partaj propriu zis.
Împrejurarea că prin dispozitivul sentinței atacate prima instanță a reluat cele tranșate prin încheierea de admitere în principiu nu poate determina o altă concluzie, câtă vreme dispozițiile ce reglementează procedura specială a partajului judiciar stabilesc fără echivoc conținutul hotărârii de partaj.
Pe fond, se arată că cererea de recurs este neîntemeiată, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că numai intimații au acceptat succesiunea după defuncta P. D., iar în ceea ce privește moștenirea după defunctul P. G., în mod judicios prima instanță a stabilit că anterior a fost dezbătută această succesiune.
Cu privire la partajul propriu zis, motivarea soluției de respingere a cererii de ieșire din indiviziune pe împrejurarea că o parte din imobilul supus ieșirii din indiviziune a făcut obiectul legilor fondului funciar, procedura nefiind încă finalizată, și necunoscându-se la acest moment care sunt persoanele susceptibile de a dobândi calitatea de coproprietare ale imobilului este fondată, câtă vreme partajul voluntar sau judiciar se realizează în mod obligatoriu în contradictoriu cu toți coproprietarii, sancțiunea aplicabilă în caz contrar fiind nulitatea absolută a actului juridic prin care aceasta s-a realizat.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin. 2, art. 673 ind. 6, ind. 8, ind. 14 C.p.civ.
În ședința publică din data de 12.01.2016, instanța a pus în discuție calificarea naturii juridice a căii de atac exercitate împotriva sentinței recurate, aceasta fiind stabilită ca fiind apelul, raportat la dispozițiile art. 282 ind. 1 C.p.civ.
În apel a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, respectiv cu înscrisurile reprezentând declarațiile de renunțare la succesiunea defunctului P. G., ale succesibililor C. E. și C. V..
Analizând cererea de apel, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, se rețin următoarele:
În ceea ce privește susținerile părților intimate P. I. și P. N., privind lipsa de interes a apelanților în exercitarea cererii de apel împotriva sentinței nr. 359/06.05.2015 a Judecătoriei Zărnești, consecință a neatacării încheierii de admitere în principiu pronunțată de prima instanță la data de 25.11.2011 (fila181-183 vol. I), instanța de control judiciar constată că sunt neîntemeiate.
Potrivit dispozițiilor art. 673 ind. 8 C.p.civ, încheierile prevăzute la art. 673 ind. 6 alin. 1 și art. 673 ind. 7 C.p.civ. pot fi atacate cu apel sau după caz, cu recurs odată cu fondul, fiind supuse acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra fondului procesului.
Instanța de apel are obligația de a se pronunța în calea de atac, astfel cum dispun prevederile art. 129 C.p.civ., numai asupra criticilor cu care a fost investită prin declarația de apel.
Faptul că în această declarație nu este menționat în mod expres faptul că se atacă și încheierea de admitere în principiu nu înlătură obligația instanței de control judiciar de a examina toate criticile formulate, atât cele care au ca obiect cele dispuse prin încheiere, dar și a celor care au ca obiect hotărârea de partaj propriu-zis.
A accepta punctul de vedere al intimaților expus în întâmpinare ar însemna adoptarea unui formalism excesiv, instanța de control judiciar fiind legal investită prin expunerea și dezvoltarea motivelor de fapt și de drept în calea de atac.
Această opinie a fost îmbrățișată și de către Comisia de unificare a practicii judiciare în materie civilă din cadrul CSM, din data de 09.06.2010, poziția 22 a ordinii de zi.
În consecință, instanța de apel se consideră legal sesizată și urmează a analiza criticile apelanților formulate și împotriva încheierii interlocutorii de admitere în principiu din data de 25.11.2011 a Judecătoriei Zărnești, pronunțate în cauza pendinte.
În ceea ce privește critica formulată de către apelanți privind acceptarea succesiunii de către autorul reclamanților P. G. decedat la 10.02.2009, după defuncta P. D. instanța de apel reține că aceasta este neîntemeiată.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către reclamanți la data de 7.12.2009 (fila 66 dosar fond), aceștia au arătat că acceptarea tacită după defunctă rezultă din faptul că imediat după decesul autoarei sale, P. D., autorul reclamanților ar fi cules bunuri din moștenire, respectiv un covor din lână, un sac de lână de 10 kg, un cojoc din blană de oaie, și până în 1995 ar fi primit de la pârâții P. N. și P. I. câte 5 kg de brânză anual.
După cum a reținut și prima instanță, nu rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv Gârțu M., A. Radovica, S. Vioara că după decesul defunctei P. D. s-ar fi preluat aceste bunuri de către autorul reclamanților, martorii nemaifiind în măsură să își amintească acest aspect,
D. martora S. E. S. a declarat că după întoarcerea de la înmormântarea mamei sale, autorul reclamanților avea un cojoc și un sac de lână, însă aceste bunuri, și dacă au fost preluate de către autorul reclamanților nu au valoarea unei acceptări tacite a succesiunii, deoarece constituie un obicei al locului predarea de obiecte la pomană.
Acest fapt este întărit de împrejurarea că ulterior nu s-a dovedit că autorul reclamanților s-ar fi comportat ca un erede în ceea ce privește bunurile succesorale ale defunctei, respectiv casa de locuit, fie prin folosirea acesteia, fie prin efectuarea de îmbunătățiri ale imobilului, fie prin achitarea taxelor succesorale, solicitarea inventarierii bunurilor sau prin alte acte materiale neechivoce care presupun intenția de acceptare a moștenirii.
Valoarea redusă a bunurilor preluate, respectiv un cojoc și un sac de lână, atitudinea ulterioară a autorului reclamanților care locuia în alt județ și care nu a pretins nici folosința bunurilor sucecsorale, nu a cerut partajul, nu a efectuat acte de administrate cu caracter definitiv asupra bunurilor defunctei, conduc la soluția adoptată de prima instanță și anume aceea că acesta nu este acceptat al succesiunii după defuncta P. D..
Faptul că ulterior, până în 1995, acesta ar fi primit câte 5 kg de brânză anual de la pârâții P. I. și P. N., de asemenea nu poate conduce la concluzia acceptării succesiunii, deoarece, pe de o parte, acceptarea trebuie să fie efectuată în interiorul termenului de prescripție a dreptului opțiune succesorală, respectiv în termen de 6 luni de la data decesului autorului, iar pe de altă parte acest act este echivoc, întrucât P. G. are calitatea de coproprietar al terenului înscris în CF 1142 Moieciu de Jos, cu o cotă indiviză de 3/48 părți din dreptul de proprietate, or, așa cum și reclamanții au arătat în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, „terenurile folosite de aceștia (P. N. și P. I.) în exclusivitate au categoria de fâneață, recolta culeasă întrebuințând-o la hrana animalelor”.
Pentru aceste considerente, instanța de apel apreciază că în mod corect prima instanță a admis excepția de prescripție a dreptului de opțiune succesorală invocată de către pârâtii reclamanți reconvențional P. N. și P. I., și a stabilit că au calitatea de moștenitori acceptanți după defuncta P. D., decedată la data de 08.01.1989, pârâții P. I. și P. N..
În ceea ce privește critica privind calitatea de renunțător la succesiunea deschisă după defunctul P. G. a numitei C. E., instanța reține faptul că în baza certificatului de moștenitor nr. 943/16.05.1967, aceasta a fost înscrisă în evidențele de carte funciară ca și coproprietar al imobilul în litigiu, cu o cotă indiviză de 3/48 din dreptul de proprietate.
Nu s-a solicitat instanței să se dispună anularea certificatului și radierea acestei înscrieri, astfel încât, dreptul se prezumă că există în favoarea celui înscris, conform art. 32 D-l 115/1938, potrivit căruia, „dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă ca dreptul exista în folosul ei.” Pe de altă parte, în ipoteza avută în vedere de apelanți, se impune și stabilirea unor alte cote-părți indivize ale părților menționate în certificatul de moștenitor, petit cu care instanța nu a fost sesizată.
În consecință, instanța reține că motivul de apel privind lipsa de calitate procesuală pasivă a acesteia este neîntemeiat, și va fi înlăturat, raportat la considerentele menționate anterior.
În ceea ce privește critica privind respingerea cererii de efectuate a partajului asupra imobilului înscris în CF 1142 Moeiciu de Jos, instanța de apel o găsește întemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 728 alin. 1 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
Din cuprinsul extrasului de carte funciară depus la dosar (fila 20 vol. II, dosar fond), rezultă că părțile au calitatea de coproprietari asupra imobilului înscris în CF 1142 Moieciu de Jos, nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277, în suprafață de 29.149 m.p., după cum urmează:
P. D., cu o cotă indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate
P. G., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
P. I., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
P. S., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
C. E., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
P. M., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
P. N., cu o cotă indiviză de 1/16 din dreptul de proprietate
C. A., cu o cotă indiviză de 8/16 din dreptul de proprietate
Instanța reține faptul că din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de către exp. tehnic Perlik R., nr._/2012, astfel cum a fost completat prin suplimentul din data de 18.03.2014 (fila 15 vol. III), avizat OCPI B. prin procesul verbal de recepție nr. 2042/2014, s-a identificat din totalul suprafeței de 29.149 m.p. o suprafață de 4.529 m.p. asupra căreia părțile au fost în măsură a indica reperele de hotar pentru a fi identificată de către expert ca făcând parte din imobilul cu nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277.
În ceea ce privește diferența de suprafață, expertul a arătat că acesta constituie teren împădurit, care formează obiectul L. 165/2013, și nu poate delimita la acest moment suprafața reală și configurația acestuia, fiind constatat că în urma suprapunerii între schița CF și ortofotoplan sunt afectate terțe persoane, fiind emise titluri de proprietate pe numele numitei C. I. M. și A. I. G..
Prima instanța a respins cererea de sistare a indiviziunii inclusiv pentru întreaga suprafață de 4.529 m.p., arătând că nu poate dispune sistarea indiviziunii fără a cunoaște cât din teren a format obiectul legilor fondului funciar, care sunt titlurile emise pe acest teren, persoanele cu care părțile, coproprietari în cartea funciară trebuie să se judece.
Instanța de apel apreciază că, în condițiile în care o suprafață de teren din totalul suprafeței înscrise în cartea funciară a fost identificată de către expert ca fiind în folosința părților care sunt coproprietare, și, de asemenea, nu au fost identificate titluri de proprietate emise pe această suprafață în baza legilor fondului funciar, această suprafață de teren nefiind teren împădurit, respingerea cererii de ieșire din indiviziune este greșită, părțile neputând fi menținute în indiviziune ca urmare a unei posibile/incerte acțiuni în revendicare promovate de un terț.
În consecință, instanța va dispune dezmembrarea imobilului cu nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277, în două noi loturi, conform tabloului de evidență funciară ( anexa 4 ) la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză de către exp. tehnic Perlik R., respectiv imobilul cu nr. top. nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul/1 în suprafață de 24.620 m.p. reprezentând pădure, și imobilul cu nr. top nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul /2, în suprafață de 4.529 m.p. reprezentând casă, grajd, fâneață și pășune.
Instanța va dispune în temeiul dispozițiilor art. 728 alin. 1 C.civ. ieșirea din indiviziune a părților asupra terenului cu nr. top. nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul /2, conform variantei I din raportul de expertiză tehnică (anexa 3.1), evidențiată în tabelul D1 anexa 4 la raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța a avut în vedere la stabilirea variantei de lotizare faptul că lotul în suprafață de 848 m.p. ce va fi atribuit în indiviziune reclamanților și pârâtelor C. E. și P. M., nu reprezintă decât echivalentul cotelor de 3/16 părți din imobil, față de lotul atribuit celorlalți copărtași, care reprezintă echivalentul cotelor de 13/16 din imobil, astfel încât nu se justifica ca, frontul la stradă să fie de 20 m, conform variantei 2 de dezmembrare propusă de apelanți, adică jumătate din lungimea totală a frontului stradal.
Pentru aceste considerente, instanța va admite apelul formulat de către reclamanții P. V. C., P. S. I., P. M. S. și P. V., împotriva sentinței civile nr. 359/06.05.2015 a Judecătoriei Zărnești, pe care o va schimba în parte, în sensul arătat anterior, prin înlăturarea dispoziției de respingere a cererii de ieșire din indiviziune a părților în ceea ce privește imobilul înscris în CF 1142 Moieciu, nr. top.5274, 5275, 5276/1, 5277, și a sistării indiviziunii conform celor arătate anterior.
Întrucât instanța de apel s-a considerat investită și cu soluționarea apelului formulat împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 25.11.2011, pentru considerentele expuse anterior, va respinge apelul promovat împotriva acestei încheieri interlocutorii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că, în ceea ce prievește cheltuielile privind partajul, acestea sunt proporționale cu cota parte deținută din dreptul de proprietate.
Așa fiind, instanța de apel constată că, onorariul expertului topo numit în cauză a fost de 3.600 lei, din care reclamanții și pârâții reclamanți reconvențional P. N. și P. I. au achitat câte 1.800 lei.
În consecință, raportat la modalitatea de sistare a indiviziunii, cheltuielile aferente acesteia se stabilesc după cum urmează:
- suma de 337,3 lei, reprezintă 3/16 din cuantumul onorariului de expert topo, care trebuia achitată de către reclamanți și de către ceilalți coindivizari cărora li s-a atribuit acest lot, respectiv C. E. și P. M..Cum toate chitanțele depuse la dosar ce atestă plata onorariului sunt pe numele reclamantul P. V. C., instanța va dispune ca pârâții P. N., P. I., P. S., C. L. și C. A., să achite fiecare, în proporție cu cota parte indiviză ce se cuvine din lotul nou creat în suprafată de 3.680 m.p.rezultat în urma partajului, suma de 1.462,7 lei, către reclamantul P. Velentin C., reprezentând onorariu expert topo achitat peste cota indiviză a părților cărora li s-a atribuit lotul în suprafață de 848 mp.
- se vor compensa cheltuielile de judecată constând în taxa de timbru și onorariu avocațial, efectuate în prima instanță
- în ceea ce privește cheltuielile efectuate în apel, intimații vor fi obligați la plata sumei de 47 lei, reprezentând taxa de timbru aferentă soluționării apelului declarat împotriva respingerii cererii de ieșire din indiviziune, și se vor compensa cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial efectuate în apel, conform art. 276 C.p.civ, având în vedere faptul că cererea de apel formulată împotriva încheierii de admitere în principiu a fost respinsă, deci apelanții sunt căzuți parțial în pretenții.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de către reclamanții P. V. C., P. S.-I., P. M.-S. și intervenienta P. V. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 25.11.2011 aJudecătoriei Zărnești.
Admite apelul formulat de către reclamanții P. V. C., P. S.-I., P. M.-S., toți cu domiciliul procesual alea la av. D. R., cu sediul în S., ., jud. Prahova și de către intervenienta P. V., cu domiciliul în . Trăisteni, .. 284, jud. Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâți-reclamanți reconvențional P. N. și P. I., cu domiciliul procesual ales la av. A. G., cu sediul în B., .. 64A, apt. 3, jud. B., intimații pârâți C. V., dom. în Râșnov, ., jud. Barșov, S. M., dom. în Râșnov, Cartier Florilor, ., apt. 15, jud. B., C. E., dom. în Râșnov, Centru Nord, ., apt. 1, jud. B., M. S., dom. în Ș. V., jud. B., S. A., dom. în B., ., apt. 15, ., C. L., cu dom. în sat C., .. 91, . și C. A., dom. în Râșnov, ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 359/06.05.2015 a Judecătoriei Zărnești, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Înlătură dispoziția privind respingerea cererilor de ieșire din indiviziune a părților în ceea ce privește imobilul înscris în CF 1142 Moieciu, nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277, format din teren în suprafața tabulară de 29.149 m.p.
Constată că asupra imobilului înscris în CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 1142) nr. top. 5274, 5275, 5276/1, 5277 format din teren în suprafață de 29.149 mp (nr. top. 5274 în suprafață de 4190 mp fâneață, 5275 în suprafață de 15.026 mp pășune, 5276/1 în suprafață de 5292 mp pășune și 5277 în suprafață de 4640 mp fâneață), au calitatea de coproprietari:
- defuncta P. D. n. L., cu cota de 2/16 din imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- defunctul P. G., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- pârâtul reclamant reconvențional P. I., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- pârâtul reclamant reconvențional P. N., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- pârâta M. S., n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- pârâta C. E., n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- pârâta S. M. n. P., cu cota de 1/16 in imobil, cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 943/1967;
- defuncta C. A., cu cota de 8/16 din imobil cu titlu de drept moștenire, prin Certificatul de Moștenitor nr. 195/2007 emis de BNP B. I., având ca moștenitori pe pârâții C. L., fiu și C. A., fiică.
Dispune dezmembrarea imobilului mai sus arătat în două noi loturi, conform tabloului de evidență funciară (anexa 4) la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză de către exp. tehnic Perlik R., nr._/2012 astfel cum a fost completat prin completarea la raport din data de 18.03.2014 (fila 15 vol III dosar fond), ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, respectiv imobilul cu nr. top. nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul/1 în suprafată de 24.620 m.p. reprezentând pădure, și imobilul cu nr. top nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul /2, în suprafață de 4.529 m.p. reprezentând casă, grajd, fâneață și pășune.
Dispune sistarea stării de indiviziune a părților în ceea ce privește imobilul teren cu nr. top. nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul /2 conform variantei I din raportul de expertiză tehnică (anexa 3.1), evidențiată în tabelul D1 anexa 4 la raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate ale părților asupra loturilor create prin dezmembrare și sistare indiviziune conform celor arătate anterior.
Obligă intimații P. N., P. I., P. S., C. L. și C. A., să achite fiecare, în proporție cu cota parte indiviză ce se cuvine din lotul nou creat în suprafată de 3.680 m.p. rezultat în urma partajului, suma de 1.462,7 lei, către reclamantul P. Velentin C., reprezentând onorariu expert topo achitat peste cota indiviză a părților cărora li s-a atribuit lotul cu nr. top nou (5274, 5275, 5276/1, 5277) totul /2/2, în suprafață de 849 mp.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate în ambele instanțe constând onorariu avocațial.
Obligă intimații la plata sumei de 47 lei către apelanți, reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în apel, constând în taxa de timbru.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5.02.2016.
Președinte, Judecător,
M. B. L. Popesu
Grefier,
N. C.
Redactat jud. LP/05.02.2016
Tehnored. NC/15.02.2016
Jud. fond AIA
15 ex.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 374/2016. Tribunalul BRAŞOV | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1278/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
