Validare poprire. Decizia nr. 1233/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1233/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 05-11-2015 în dosarul nr. 1233/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1233/. publică din data de 05 noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. S. P. - judecător
JUDECĂTOR: C. F.
Grefier C. N.-D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta reclamantă Administrația Județeană a Finanțelor P. N., în contradictoriu cu intimatul pârât B. O. P. și cu intimatul terț poprit P. C., împotriva sentinței civile nr. 4113/20.04.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2015 când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 05.11.2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 4113/20.04.2015 a Judecătoriei B. a fost respinsă cererea având ca obiect validare poprire, formulate de creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. N. în contradictoriu cu debitorul B. O. P. sș cu terțul poprit P. C..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că, în baza titlurilor executorii emise de Administrația Finanțelor P. a Municipiului Piatra N. creditoarea a înființat poprire asupra disponibilităților financiare ale debitorului, datorate acestuia de către terțul poprit P. C., potrivit adresei de înființare a popririi emisă în data de 04.08.2014, ce a fost comunicată terțului poprit la data de 08.08.2014.
A mai reținut că dispozițiile art. 789 C.pr.civ. prevăd că validarea popririi poate fi solicită în termen de cel mult o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemnaze sau să plătească suma urmăribilă.
Având în vedere faptul că adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit la data de 08.08.2014, cererea de validare a popririi trebuia să fie formulată, potrivit dispozițiilor art. 181 alin. 3 C.pr.civ., cel mai târziu până la data de 08.09.2014.
Instanța a reținut că, în cauză, cererea de validare a popririi a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 05.11.2014, cu încălcarea termenului de 1 lună prevăzut de art. 789 C.pr.civ., fiind incidente dispozițiile deciziei nr. 7/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu ocazia soluționării recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că termenul de 3 luni stabilit de art. 460 alin.1 din codul de procedură civilă este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix și absolut și că nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii.
Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă – vechea reglementare - potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța a apreciat că reclamanta creditoare nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 789 din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor P. N..
În dezvoltarea motivelor de apel, aceasta a arătat în esență că instanța de fond a respins în mod greșit cererea pentru menținerea popririi, cu motivarea că a fost încălcat termenul prevăzut de art. 789 C.pr.civ., întrucât acest termen nu este unul de decădere, iar cererea formulată de creditoare a fost întemeiată pe prevederile art. 150 din Codul de procedură fiscală, în care nu este menționat nici un termen în care urmează a fi formulată cererea.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru.
Intimatul P. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și arătând în esență că cererea nu mai are obiect, întrucât debitorul a fost liberat condiționat la data de 30.09.2014, iar între locul de deținere și deținuți nu există raporturi obligaționale, deținuții nerealizând venituri de natura celor prevăzute de Codul muncii, care să poată fi urmărite în condițiile prevăzute de art. 780 alin. 1 C.pr.civ.
A mai arătat că prevederile privind executarea silită a persoanelor lipsite de libertate au caracter special față de dispozițiile generale în materia executării silite și în consecință se aplică cu prioritate, poprirea asupra veniturilor acestor persoane putând fi dispusă numai în cazul în care acestea au fost obligate la plata unor despăgubiri civile, iar nu și pentru alte cheltuieli.
Intimatul-debitor nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința Judecătoriei B. în raport cu probele dosarului și cu motivele de apel, Tribunalul constată că acesta este întemeiat, în sensul celor ce se vor expune în continuare.
În mod corect arată apelanta că cererea sa a fost formulată în temeiul prevederilor art. 150 din Codul de procedură fiscală, iar nu în baza dispozițiilor cuprinse în Codul de procedură civilă.
P. urmare, dat fiind caracterul special al reglementărilor cuprinse în O.G. nr. 92/2003 în raport cu cele cuprinse în legea generală (Codul de procedură civilă), cererea trebuia analizată prin prisma dispozițiilor legale invocate ca temei de drept al acesteia.
Astfel, conform art. 150 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
În speță, creditoarea a solicitat menținerea popririi, în temeiul acestui text de lege, așa încât instanța de fond era ținută să verifice îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a acestei cereri, care rezultă din textul de lege citat mai sus.
Din analiza acestei dispoziții legale rezultă că poprirea poate fi menținută dacă terțul poprit datorează vreo sumă de bani debitorului, căci, în caz contrar, lipsește însuși raportul trilateral specific instituției popririi.
D. fiind temeiul de drept invocat în cauză, instanța de fond a procedat în mod greșit întemeindu-și soluția pe prevederile Codului de procedură civilă, care are caracter de lege generală în raport cu legea specială – Codul de procedură fiscală.
De altfel, instituția menținerii popririi, prevăzută de Codul de procedură fiscală, nu este reglementată de art. (actual) 790 din Codul de procedură civilă, fiind specifică așadar raporturilor de drept fiscal.
Așa cum arată apelanta, Codul de procedură fiscală nu prevede vreun termen în care trebuie formulată cererea.
În raport cu cele ce preced, Tribunalul constată că prima instanță s-a pronunțat asupra a altceva decât ceea ce s-a cerut, neintrând în cercetarea fondului cererii cu care a fost investită.
Potrivit art. 480 alin. 3 C.pr.civ., în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului.
În cauză, având în vedere că nu s-a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, Tribunalul urmează a proceda la anularea hotărârii apelate și a judeca în fond.
Analizând cererea formulată, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele care succed.
Potrivit art. 149 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 republicată, sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Astfel cum s-a arătat anterior, art. 150 alin. 1 din Codul de procedură fiscală prevede că, dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
După cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune, respectiv fișa deținutului, debitorul a fost liberat condiționat la data de 30.09.2014, astfel încât între acesta și terțul poprit nu mai există nici un raport juridic în virtutea căruia terțul poprit să datoreze sume debitorului, cum sunt veniturile realizate de deținuți prin munca prestată.
În consecință, se impune respingerea cererii de menținere a popririi, având în vedere că terțul poprit nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, neexistând vreun temei pentru menținerea popririi, iar creditoarea are posibilitatea de a-l urmări silit pe calea dreptului comun.
Așa fiind, rezultă că cererea de menținere a popririi este neîntemeiate, nefiind îndeplinite condițiile specifice raportului juridic de poprire.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 3 C.pr.civ., Tribunalul urmează a admite apelul declarat de creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor P. N. împotriva sentinței civile nr. 4113/20.04.2015 a Judecătoriei B., care va fi anulată, și, judecând în fond, urmează a respinge ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor P. N. în contradictoriu cu debitorul B. O. P. și cu terțul poprit P. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. N. împotriva sentinței civile nr. 4113/20.04.2015 a Judecătoriei B., pe care o anulează și, judecând în fond:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. N. în contradictoriu cu debitorul B. O. P. și cu terțul poprit P. C..
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 5 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. S. P. C. F.
GREFIER,
C. N.-D.
Red. CF /16.11.2015
Tehnored. CND/16.11.2015
Ex. 5
Jud fond – C. A. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1230/2015. Tribunalul BRAŞOV | Validare poprire. Decizia nr. 1260/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
