Contestaţie la executare. Decizia nr. 1751/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1751/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 1751/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
DECIZIA C. NR.1751 R
Ședința publică din data de 06.10.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. E. C.
JUDECĂTOR: C. A.
JUDECĂTOR: A. T. E.
GREFIER: C. S. B.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul petent T. A. DOMICILIAT împotriva sentinței civile nr._/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații S. C. PROFESIONAȘĂ DE EXECUTORI JUDECĂTOREȘTI D.&COȘARTE, B. E. JUDECĂTORESC A. M., G. M. O., G. D. RIBERIU, P. C. cererea de chemare în judecată având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
TRIBUNALUL
Prin încheierea de ședință din data de 20.02.2014, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Sectorului 1 București, a fost disjuns capătul de cerere privind contestația la executare formulată de contestatorul T. A. A., formându-se prezentul dosar.
Prin rezoluția de primire din data de 07.03.2014, instanța a dispus citarea contestatorului cu mențiunea de a dacă a înțeles, într-adevăr, să formuleze contestație la executare în cadrul dosarului privind conexarea executărilor silite, solicitându-i-se ca, în situația unui răspuns afirmativ, să depună contestația formulată și înscrisurile în 5 exemplare, pentru către intimați, sub sancțiunea suspendării.
Întrucât contestatorul nu s-a conformat, prin încheierea de ședință din data de 03.04.2014, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza art. 1551 C. proc. civ.
La data de 04.09.2014, contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol, iar, prin rezoluția de primire a cererii, instanța i-a pus în vedere să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru de 500 lei, aferentă cererii de repunere pe rol.
La aceeași dată, contestatorul a formulat cerere de ajutor public judiciar cu privire la taxa de timbru de 1.000 lei, stabilită pentru contestația la executare, iar, prin rezoluția de primire a acesteia din data de 05.09.2014, s-a dispus că cererea se va avea în vedere după discutarea cererii de repunere pe rol, căruia i s-a stabilit termen la data de 09.10.2014.
Prin încheierea de ședință din data de 09.10.2014, instanța a respins cererea de repunere pe rol formulată de către contestator și a menținut măsura suspendării cauzei, dispusă prin încheierea de ședință din data de 03.04.2014, constatând neîndeplinirea, în continuare, de către contestator, a obligațiilor dispuse în sarcina sa.
La data de 18.10.2014, contestatorul a formulat o nouă cerere de reluare a judecății, iar, prin rezoluția de primire, i s-a pus în vedere contestatorului să depună 4 exemplare de contestație, pentru comunicare, precum și să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru de 500 lei, aferentă cererii de repunere pe rol.
La aceeași dată, contestatorul a reiterat cererea de ajutor public judiciar formulată în privința taxei judiciare de timbru datorată pentru contestația la executare, iar, prin rezoluția din data de 23.10.2014, instanța a dispus că cererea se va avea în vedere după discutarea cererii de repunere pe rol.
Prin încheierea de ședință din data de 20.11.2014, instanța a respins cererea de repunere pe rol, constatând că, în cauză, contestatorul nu și-a îndeplinit, în continuare, obligațiile dispuse prin încheierea de ședință din data de 03.04.2014.
La data de 07.03.2015, contestatorul a formulat recurs împotriva încheierii din data de 03.04.2014, prin care a fost suspendată judecarea contestației la executare, în baza art. 1551 C. proc. civ., recurs care a fost respins, ca neîntemeiat, prin dec. civ. nr. 1160 R/24.04.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr._/28.05.2015 pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 București s-a admis excepția perimării, invocată din oficiu, și s-a constatat perimată contestația la executare.
În motivare prima instanță a reținut că formularea cererii de recurs, pe de o parte, că nu reprezintă per se un act de procedură făcut în vederea judecării procesului, pentru a se întrerupe cursul perimării, în sensul art. 249 C. proc. civ., deoarece declararea căii de atac împotriva unei încheieri de suspendare a judecării cauzei pentru motivul neîndeplinirii de către reclamant a unor dispoziții date în sarcina sa, astfel încât nu se poate continua judecata nu reprezintă voința reclamantului, în speță, contestatorul, în vederea continuării judecății.
Aceasta întrucât, în lipsa formulării unei cereri de repunere pe rol urmată de admiterea acesteia, constatându-se îndeplinirea de către contestator a obligațiilor dispuse în sarcina sa, judecarea cauzei a rămas în continuare suspendată.
Pe de altă parte, ca să reprezinte un act de procedură care să întrerupă cursul perimării, declararea căii de atac a recursului împotriva încheierii de suspendare a cauzei trebuie să fie urmată de admiterea căii de atac, de constatarea ca nelegală a măsurii suspendării și de dispoziția privind continuarea judecății.
În ceea ce privește susținerea contestatorului în sensul că a fost suspendat cursul perimării, întrucât, conform art. 250 alin. 3 C. proc. civ., acesta a fost împiedicat de a stărui în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voința sa, prima instanța o constată neîntemeiată, neputându-se reține suspendarea cursului perimării în cauză, deoarece relațiile pe care contestatorul a susținut că le-a solicitat de la UNEJ nu au legătură cu obligațiile dispuse în sarcina sa prin rezoluția de primire a cererii din 07.03.2014, respectiv aceea de a depune, în exemplare suficiente pentru comunicare, contestația la executare, pentru a putea fi comunicată.
Prima instanța a constatat că, în cauză, nu a mai fost făcut niciun act de procedură apt de a întrerupe cursul perimării, de la data suspendării judecării cauzei, la data de 03.04.2014, precum și că ultima cerere de repunere pe rol a fost formulată de către contestator la data de 23.04.2015, deci după împlinirea termenului de perimare de 1 an prevăzut de art. 248 alin. 1 teza I C. proc. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul T. A., criticând hotărârea instanței de fond ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Recurentul – petent T. A. consideră că prin hotărârea civila din data de 28.05.2015, instanța de fond a omis sa cerceteze împrejurările care au dus la întreruperea cursului perimării, in temeiul art. 250 alin. 3 C.pr.civ., astfel încât se poate concluziona ca in fapt cursul perimării nici nu a început sa curgă întrucât încheierea privind disjungerea si formarea prezentului dosar nici nu s-a comunicat.
De asemenea, nu s-a comunicat nici încheierea privind suspendarea judecații, fiind îngrădit dreptul la un recurs efectiv, drept stabilit de Convenția CEDO.
Arată ca, in temeiul art. 249 C.pr.civ, perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut in vederea judecării procesului. Ori in acest dosar s-au emis citații, s-a format chiar un supliment de dosar in urma exercitării recursului, situație ce demonstrează interesul si stăruința pentru continuarea procesului. Legea nu stabilește ca numai cererea de repunere pe rol admisa de instanța, întrerupe cursul perimării, situație in care art. 249 nu ar mai fi existat sau ar fi avut alt conținut. Citația este un act de procedura, iar investirea instanței cu o cerere de repunere pe rol, semnifica un act de procedura.
Se mai arată că o alta împrejurare mai presus de voința pârtii, este relocarea forțată in alt județ, in urma executării silite directe. Este clar ca justițiabilul a fost împiedicat de a stărui in judecata. Instanța de fond a apreciat nelegal aceasta împrejurarea deși în raport de faptul ca aveam domiciliul legal la acel imobil, se poate considera o perturbare majoră a dreptului la apărare daca nu se respecta dreptul la continuarea judecații prin întreruperea cursului perimării de la data primei Încercări de evacuare pana la data evacuării izbutite, adică de la data de 28.11.2014 pana la data de 28.01.2015. Evident ca actul de executare efectuat ilegal in data de 28.11.2014, la trei zile după decesul uneia din părți, reprezintă o împiedicare de a stărui in judecată.
Se mai învederează că taxa judiciară a fost stabilită greșit și că este evident ca s-a aplicat legea in paralel, in raport de analiza asupra stabilirii taxei de timbru judiciar. S-a aplicat atât OUG nr. 80/2013 cat si Legea 146/1997.
Se mai susține că în mod ilegal, instanța de fond a subliniat ca daca nu a formulat cerere de reexaminare, atunci este legala eroarea de judecata comisa.In fapt ilicit cauzator de prejudicii nu poată deveni legal, prin neexercitarea vreunei cai de atac. Mai presus de toate concluziile este faptul ca nu s-a făcut o comunicare a încheierii prin care s-a stabilit taxa de 500 lei pentru a putea uza de cererea de reexaminare.
Consideră că este o sfidare la adresa drepturilor omului, concluzia judecătorului ca eroarea de judecata neatacata, devine adevăr absolut, mai ales ca procesul nu era încheiat, ci era in plina dezbatere.
Susține ca este întemeiat motivul de recurs reglementat de articolul 304 punctul 9 din Vechiul cod de procedura civila, pentru a se modifica in tot hotărârea pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 la data de 28.05.2015 in dosarul nr._ și reluarea judecații pe fond ca urmare a admiterii cererii de repunere pe rol.
Arata ca înțelege să invoce excepția necomunicării pentru încheierea de suspendare, deși avea calea de atac a recursului nu a fost comunicata.
De asemenea, invocă excepția necomunicării pentru încheierea de disjungere și arată faptul ca este un fenomen infracțional in rândul executorilor judecătorești .
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul constă că recursul formulat este nefundat.
În primul rând se impune a se reține că tribunalul a fost investit cu soluționarea recursului împotriva sentinței civile nr._/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._ prin care a fost constatată perimată cererea, astfel că susținerile recurentei referitoare la modul de stabilire a taxei de timbru sau la măsura disjungerii sunt lipsite de relevanță în cauza de față.
În ceea ce privește susținerile recurentei referitoare la perimarea cererii tribunalul constată că sunt nefondate.
Astfel, potrivit art. 248 c.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
De asemenea potrivit art. 249. C.pr.civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Din aceste dispoziții rezultă în mod clar că actul de procedură care poate să determine întreruperea cursului perimării trebuie, pe de o parte, să fie îndeplinit de către părți și nu de către instanță, iar pe de altă parte să fie făcut în vederea judecății.
În consecință, emiterea de citații și întocmirea unui supliment sunt acte îndeplinite de către instanță și nu de către părți și oricum vizau soluționarea recursului formulat.
Pe de altă parte, declararea căii de atac a recursului împotriva încheierii de suspendare a cauzei, pentru a reprezenta un act de procedură care să întrerupă cursul perimării, trebuie să fie urmată de admiterea căii de atac și de dispoziția privind continuarea judecății.
Dar în cauza de față, prin decizia civilă nr. 1160 R/24.04.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr._ . a fost respinsă, ca neîntemeiat recursul împotriva încheierii de suspendare a judecării, ceea ce însemnă că măsura suspendării a subzistat și la împlinirea termenului a condus la perimarea de drept a cauzei.
De asemenea, tribunalul constată că motivul de recurs întemeiat pe faptul că a fost împiedicat de a stărui în judecată din cauza că a fost relocată forțat în alt județ nu poate fi primit având în vedere că susținerile recurentei nu pot fi considerate ca reprezentând o împrejurarea mai presus de voința acesteia, obligațiile reținute în sarcina sa putând fi îndeplinite și prin poștă. De asemenea relațiile pe care contestatorul a susținut că le-a solicitat de la UNEJ nu au legătură cu obligațiile dispuse în sarcina sa prin rezoluția de primire a cererii din 07.03.2014.
Nu în ultimul rând, cu privire la susținerea potrivit cu care nu i s-a comunicat încheierea de suspendare, tribunalul constată că nu are relevanță asupra cauzei de față, din moment ce recurentul a exercitat recurs împotriva respectivei încheieri, dar acesta a fost respins.
Având în vedere considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art.312 c.pr.civ. tribunalul va respinge ca nefundat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul petent T. A. domiciliat în G., .,/613, ., . împotriva sentinței civile nr._/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații S. C. PROFESIONAȘĂ DE EXECUTORI JUDECĂTOREȘTI D.&COȘARTE cu sediul în B., ..43, ., județ B., B. E. JUDECĂTORESC A. M. cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.1, ., ., G. M. O., G. D. RIBERIU ambii domiciliați în Sighișoara, ..61, județ M. și P. C. cu sediul în B., ., ..6, ., județ B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.
PreședinteJudecător JudecătorGrefier
C.E.C. C.AxîntiA.T.EnacheC.B.
Red. CA
Tehn AN+CA, 2 ex.
15.02.2016
JS1- P. P.
| ← Actiune in regres. Încheierea nr. 09/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Pretenţii. Încheierea nr. 21/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
