Pretenţii. Decizia nr. 3241/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3241/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 3241/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3241 A
Ședința publică din 28.09.2015
Tribunalul compus din:
Președinte: S. M. P.
Judecător: C. M.
Grefier: M. V.
Pe rol pronuntarea asupra apelului civil de față formulat de apelantul-pârât I. M. împotriva sentinței civile nr. 9967/19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-reclamanți ASOCIAȚIA DE P. . obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 21.09.2015, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 28.09.2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de fata, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei 6 Bucuresti la data de 01.09.2014 sub nr._ , reclamanta Asociația de proprietari . ca prin hotararea ce va pronunta în contradictoriu cu pârâtul I. M. sa dispună obligarea pârâtului, în calitate de proprietar, la plata către Asociația de Proprietari . totale de 9718,49 lei reprezentând: cote de întreținere restante aferente perioadei iunie 2011-martie 2014 în cuantum de 5678,96 lei; penalități de întârziere pentru cotele de întreținere neachitate pe perioada iunie 2011-martie 2014 în cuantum de 4039,53 lei, calculate până la data de 31.07.2014 și în continuare obligarea pârâtului la plata de penalități de 0,2% pe zi de întârziere începând cu data de 01.08.2014 până la data achitării efective a debitului principal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este proprietarul apartamentului nr. 89 situat în București, ., ., etaj 8, apartament 89, sector 6, iar din luna iunie 2011, nu a mai achitat cheltuielile de întreținere față de asociația de proprietari.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 230/2007 în litigiile având ca obiect plata cotelor de contribuție cheltuielilor asociației de proprietari, au calitate procesuală pasivă doar proprietarii locuințelor respective. În speță, proprietarul imobilului cu datorii este pârâtul I. M..
În ce privește primul capăt de cerere, și anume obligarea pârâtului la plata sumei de 5678,96 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere, reclamanta a solicitat să se constatate că cererea acesteia este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art.50 din Legea nr.230/2007, respectiv cheltuielile de întreținere solicitate de aceasta sunt mai vechi de 90 de zile de la termenul stabilit pentru plată.
În ce privește obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere în valoare de 4039,53 lei, reclamanta a învederat instanței că aceste penalități de 0.2% pe zi de întârziere au fost aprobate prin Hotărâre a Adunării Generale a Asociației din data de 11.07.2004 (proces-verbal privind înființarea asociației de proprietari din 11.07.2004) și în conformitate cu art. 49 din Legea 230/2007.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 49 și art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr.230/2007, art.32 alin.1 și 3 din HG nr. 1588/2007 - Norme metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
La data de 22.10.2014, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune privind cotele de întreținere și penalitățile de întârziere aferente perioadei iunie 2011 - iunie 2012, întrucât s-a împlinit termenul general de prescripție de 3 ani, iar cererea a fost introdusă la instanța de judecată la data de 01.09.2014.
În subsidiar, pârâtul a fost de acord cu obligarea sa la plata cotelor de întreținere aferente perioadei iulie 2012- martie 2014, fără obligarea insa la plata penalităților de intarziere pentru această perioadă, precum și eșalonarea sumelor privind cotele de întreținere corecte pe care le are de achitat, având în vedere situația materială precară și starea de sănătate a acestuia, urmând să depună înscrisuri doveditoare în acest sens.
Pârâtul a arătat că nu a fost niciodată notificat de Asociația de proprietari, penalitățile fiind fost calculate și dublate după bunul plac, listele de întreținere nu au fost afișate lunar, ci trimestrial, odată la 3 luni de zile, astfel încât afișarea cotelor și penalităților nu a putut fi controlată de acesta și de nici un locatar sau locator.
Conform art. 49 din Legea nr.230/2006, penalizările nu pot depăși 0,2% pentru fiecare zi întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile, care depășește termenul stabilit de plată fără ca suma penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Pârâtul a contestat cotele de întreținere restante în sumă de 5678,96 lei pe care le consideră foarte mari, având în vedere, așa cum a menționat, și perioada prescripției anului 2011 - iulie 2012 și penalizările de întârziere care sunt foarte mari în cuantum de 4039,53 lei, calculate până la data de 31.07.2014, suma fiind apropiată de cea a cotelor de întreținere.
Deși a fost chemat în judecată pentru achitarea cotelor de întreținere perioadei iunie 2011 - martie 2014, pârâtul a solicitat ca instanța să ia act de faptul că, în acțiune, reclamanta i-a calculat penalități și pentru lunile aprilie, mai, iunie 2014 de 0,2%/zi începând cu data de 01.08.2014 până la data debitului principal, în condițiile în care nu s-au solicitat și obligațiile pe lunile mai, iunie, iulie, ci s-a solicitat achitarea cotelor până în luna martie 2014, iar penalitățile în mod nelegal au fost calculate până la data de 01.08.2014 deși cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 01.09.2014.
Prin neafișarea lunară a cotelor de întreținere pârâtul, neavând venituri o perioadă lungă de timp, fiind internat în repetate rânduri și la spital, nu a avut posibilitatea să conteste în termen de 10 zile de la afișare, motiv pentru care nu a fost de acord și a contestat penalizările aferente care sunt foarte mari și apropiate de suma restantă a cotelor de întreținere.
Deși pârâtul a consemnat în scris la Asociația de proprietari cerere de scutire de la plata penalităților, aceasta a refuzat să o primească și nu i-a permis să achite cotele așa cum a reușit destul de greu, fără să achite și penalitățile, fiind tratat foarte rău și, deși a cerut explicații, nu i s-au dat și Asociatia de proprietari a refuzat să-i arate modul de calcul deși era obligată.
Potrivit art. II alin. 3 din Legea nr.175/2010- se aplică familiilor al căror venit lunar pe membru de familie, respectiv al unei persoane nu depășește 1000 lei. A.. 4 prevede că sumele datorate cu titlu de penalități către asociația de proprietari sunt anulate conform legii.
Pârâtul a considerat că, în cazul acestuia, se impune scutirea de la plata penalităților, iar asociația cunoaște bine situația sa.
La termenul de judecată din 15.12.2014 instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât, cu motivarea din încheierea de dezbateri.
Prin sentința civilă nr. 9967/19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari . cu pârâtul I. M. si a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantei următoarele sume: 5678,96 lei cote de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada iunie 2011-martie 2014 și 4039,53 lei penalități aferente cotelor pentru aceeași perioadă, calculate până la data de 31.07.2014, urmând ca penalitățile de întârziere pentru cotele din perioada ianuarie 2013-martie 2014 să curgă în continuare până la data plății efective a cotelor menționate, fără a depăși cuantumul cotei asupra căreia sunt aplicate; s-a respins cererea pârâtului de plată eșalonată a debitului, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut urmatoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
În speță, conform susținerilor necontestate ale părților, pârâtul este proprietarul apartamentului nr.89, situat în București, ., ., sector 6.
Pe cale de consecință, conform art. 46 din Legea nr. 230/2007 acestuia îi incumbă obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce îi revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Ca atare, coroborând atitudinea procesuală a pârâtului cu centralizatorul debitului de la fila 168 și copiile listelor lunare de plată a cotelor de contribuție depuse de reclamantă la filele 27-157 dosar, instanța reține că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a cotelor de întreținere pentru perioada iunie 2011-martie 2014, datoria însumând 5678,96 lei, deși a beneficiat de serviciile furnizorilor de utilități.
Instanța a reținut că, în conformitate cu mențiunile de pe listele de plată acestea erau afișate lunar, susținerile pârâtului fiind lipsite de suport în condițiile în care acesta nu face minime dovezi privind faptul că reclamanta l-ar fi pus în imposibilitate să plătească, acesta stând în pasivitate timp de trei ani, deși nu aduce nicio critică pertinentă referitoare la modul de calcul al cotelor și nu face dovada că ar fi contestat listele de plată.
În aceste condiții, instanța a apreciat că pretenția reclamantei referitoare la obligarea pârâtului la plata cotelor de întreținere restante în cuantum de 5678,96 lei cote de întreținere pentru perioada iunie 2011-martie 2014, este în mod vădit întemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere privind penalitățile de întârziere aferente debitului principal, instanța a reținut că în conformitate cu art. 49 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, după o perioadă de 30 de zile de la expirarea termenului stabilit pentru plată, respectiv maximum 20 de zile calendaristice de la data afișării listelor lunare de plată, asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată în condițiile stabilite și aprobate de Adunarea Generală a Asociației de P..
Așa cum rezultă din procesul verbal al adunării generale din data de 11.07.2004 (fila 10 dosar), condițiile și limitele în care se percep aceste penalizări au fost stabilite în sensul aplicării unui procent de 0,2% pe zi de întârziere.
Instanța a apreciat ca neîntemeiate apărările pârâtului privind nelegalitatea modului de calcul, penalitățile, contrar susținerilor pârâtului, fiind calculate numai pentru cotele ce fac obiectul cauzei, putând fi verificată corectitudinea acestora printr-un simplu calcul matematic, reclamanta respectând și disp.art.49 din legea 230/2007 plafonând valoarea penalităților la valoarea cotei asupra căreia sunt calculate, faptul că valoarea penalităților este foarte mare datorându-se intervalului mare de timp pentru care sunt calculate, pârâtul neplătindu-și cotele de contribuție timp de 3 ani.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor legii 175/2010, instanța reține că nu sunt îndeplinite condițiile art.II pentru scutirea de penalități în condițiile în care reclamantul nu a achitat integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii.
Lipsa de posibilități financiare a reclamantului și starea de sănătate a acestuia nu pot duce la scutirea de penalități în condițiile în care nu există temei legal în acest sens.
În consecință, raportat la modul de calcul de la fila 168 dosar instanța a apreciat ca fiind intemeiata si obligatia de plata a sumei de 4039,53 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.07.2014, urmând ca penalitățile de întârziere pentru cotele din perioada ianuarie 2013-martie 2014 să curgă în continuare până la data plății efective a cotelor menționate, fără a depăși cuantumul cotei asupra căreia sunt aplicate (pentru cotele din perioada iunie 2011-decembrie 2012 penalitățile atingând deja plafonul maxim prev.de art.49 din legea 230/2007).
Instanța a reținut în ceea ce privește cererea de plată eșalonată că pârâtul nu a făcut dovada niciunei plăți în cursul judecății pentru a se putea aprecia asupra bunei sale credințe, nu a făcut dovada posibilităților materiale efective de a suporta o tranșă lunară a debitului restant alături de cota curentă, iar tranșa lunară propusă de petent de 250 lei ar duce la o eșalonare pe 39 de luni, îngreunând astfel nejustificat activitatea asociației, astfel că a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat a formulat apel pârâtul I. M., cererea de apel fiind inregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 20.02.2015 sub acelasi nr de dosar_ .
In cadrul motivelor de apel apelantul parat a criticat sentina civila apelata pentru negalitate si netemeinicie sustinand in esenta ca penalitătile au fost calculate și dublate după bunul plac de catre intimata reclamanta, listele de întreținere nefiind afisate lunar ci trimestrial .
Conform art. 49 din Legea 230/2006- penalizările nu pot depășii 0,2% pentru fiecare zi întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile- care depășește termenul stabilit de plată fără ca suma penalităților să poată depășii suma la care s-au aplicat iar la dosar nu a fost depus procesul- verbal de stabilire a cuantumului penalităților pentru întârzierea cotelor de întreținere.
Instanta a respins in mod gresit exceptia prescriptiei actiunii in pretentii pentru perioada iunie 2011-iulie 2012
Deși apelantul parat a fost chemat în judecată pentru achitarea cotelor de întreținere perioadei iunie 2011 - martie 2014, in mod gresit intimata reclamanta a solicitat penalități și pentru lunile aprilie, mai, iunie de 0,2% zi începând cu data de 01.08.2014 si până la data achitarii debitului principal, în condițiile în care nu se menționează și obligațiile sale și la plata cotelor pe lunile mai, iunie, iulie ci solicită achitarea cotelor până în luna martie 2014 iar penalitățile în mod nelegal până la 1.08.2014.
In apel tribunalul a incuviintat cererea de probatorii formulata de catre apelantul parat, respectiv proba cu inscrisuri si expertiza contabila, insa, intrucat apelantul parat nu a facut dovada achitarii onorariului de expert pentru termenul din data de 21.09.2015 si nici nu a depus nici o alta cerere, tribunalul l-a decazut pe acesta din administrarea probei astfel incuviintate.
Analizand sentinta civila apelata prin prisma motivelor de apel si in raport de dispozitiile art. 476 alin.1, art. 477 alin.1 tribunalul retine ca apelul este fondat in parte pentru urmatoarele considerente:
Critica vizand gresita solutionare de catre prima instanta a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune pentru pretentiile aferente perioadei iunie 2011-2012 este neintemeiata cata vreme scadenta pentru cotele de intretinere aferente lunii iunie 2011 a fost la data de 31.08.2011, iar cererea de chemare in judecata a fost formulata la data de 29.08.2014 potrivit datei postei aplicata pe plic, fiind astfel respectate dispozitiile art. 3 din Decretul lege nr. 167/1958 in vigoare la data sesizarii instantei .
Desemenea neintemeiata este critica vizand calcularea gresita si discretionara de catre intimata reclamanta a penalitatilor de intarziere in conditiile in care listele de plata nu au fost afisate lunar ci trimestrial si nu exista un proces verbal al Adunarii Generale prin care sa se fi stabilit cuantumul de 0,2 % pe fiecare zi de intarjziere la plata cotelor de intretinere.
Astfel, cum rezulta din listele de plata depuse la dosar, acestea au fost afisate lunar si apelantul parat, cum in mod corect a retinut si instanta de fond nu a probat o alta situatie de fapt, ci doar a afirmat-o, iar procesul verbal prin care s-au stabilit penalitatile de intarziere se afla la filele 10-11 dosar fond .
Avand in vedere insa ca in apel, prin depunerea a trei chitante emise de intimata reclamanta ulterior pronuntarii sentintei instante de fond, in suma totala de 800 lei- filele 24-26 dosar apel, s-a facut dovada achitarii partiale a cotelor de intretinere restante la plata carora s-a dispus obligarea apelantului parat de catre instanta de fond astfel incat va admite apelul in considerarea plati astfel facute care diminueaza debitul principal la suma de 4878,96 lei si va schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca debitul reprezentând contravaloare cote restante întreținere este de 4878,96 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul-pârât I. M., domiciliat în București, sector 6, .. 6, ., ., împotriva sentinței civile nr. 9967/19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata –reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . în București, sector 6, .. 6, .> Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că debitul reprezentând contravaloare cote restante întreținere este de 4878,96 lei.
Menține restul dispozițiilor.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.09.2015.
Președinte Judecător Grefier
S. M. P. C. M. M. V.
Red. S.M.P./Dact. S.M.P./A.M./4 ex.
Judecătoria Sectorului 6 București-Judecător fond: C. A. E.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 2102/2015.... → |
|---|
