Contestaţie la executare. Decizia nr. 128/2016. Tribunalul BUCUREŞTI

Decizia nr. 128/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 128/2016

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILA NR.128 A

Ședința publică din 13.01.2016

Tribunalul compus din:

PREȘEDINTE – Ș. Ț.

JUDECĂTOR – M. M. P.

GREFIER – R. E. Comanoiu

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI D. NATIONALE D. ROMÂNIA SA PRIN DIRECTIA REGIONALA DE D. SI PODURI BUCURESTI, împotriva sentinței civile nr.9797/20.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata contestatoare UNTURICA I. A., având ca obiect contestatie la executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Tribunalul constat ca s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa si retine cauza in pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 9797/20.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._, s-a admis contestația la executare, formulată de contestatoarea U. I. A., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI BUCUREȘTI; s-au anulat actele de executare efectuate de B. S. I. C. în dosarul de executare nr. 3247/B/2014;s-a respins capătul de cerere având ca obiect anularea titlurilor executorii reprezentate de Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/26.09.2011 și respectiv de Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.09.2011, ca inadmisibil.

Instanța a reținut în argumentarea acestei soluții, următoarele:

În ceea ce privește susținerea în sensul că procesul-verbal a fost întocmit fără respectarea termenului legal obligatoriu de 30 de zile de la data constatării faptei, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 13, alin.1 din OG nr. 2/2001, ,, Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.

Or, faptele contravenționale au fost săvârșite la data de 09.03.2011, respectiv la data de 28.03.2011, iar sancțiunile contravenționale au fost aplicate prin procesele-verbale întocmite la datele de 06.09.2011, respectiv 26.09.2011, cu respectarea termenului de prescripție de 6 luni de la data săvârșirii faptei contravenționale.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor Legii nr. 144/2012, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. II din acest act normativ, ,,Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.

Prin urmare, dispozițiile legale condiționează anularea tarifelor de despăgubire de contestarea acestora în instanță până la data intrării în vigoare a legii, respectiv data de 27.07.2012. Or, contestatoarea nu a dovedit că a contestat în instanță cele două procese-verbale până la data de 27.07.2012, motiv pentru care aceasta nu se poate prevala de dispozițiile legii nr. 144/2012.

În ceea ce privește susținerea în sensul că tariful de despăgubire a fost aplicat de mai multe ori, instanța reține că, pentru fiecare faptă contravențională reținută în sarcina contestatoarei și constatată printr-un proces-verbal distinct, aceasta a fost obligată la plata unui tarif de despăgubire distinct, contravenția continuă epuizându-se în momentul în care fapta contravențională a fost constatată de către agentul constatator.

Instanța a reținut că este întemeiat motivul de contestație la executare în sensul că procesul-verbal nu i-a fost comunicat contestatoarei în conformitate cu dispozițiile legale.

Potrivit art. 27 din O.G. nr. 2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.

De asemenea, instanța a reținut că prin Decizia nr. 10 din 10.06.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 517 alin. 4 C.proc.civ., s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

Astfel, procesul-verbal trebuie comunicat mai întâi prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, iar dacă aceasta nu este semnată (cu excepția cazului în care se refuză primirea), procesul-verbal trebuie comunicat prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.

Instanța a reținut că intimata nu a făcut dovada că a comunicat contestatoarei procesele-verbale mai întâi prin poștă, cu confirmare de primire, efectuând procedura de comunicare direct prin afișare, conform proceselor-verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor-verbale prin afișare de la data de 20.09.2011, respectiv data de 20.10.2011, ceea ce nu echivalează cu o legală comunicare a procesului-verbal de contravenție.

În ceea ce privește solicitarea contestatoarei având ca obiect anularea titlurilor executorii reprezentate de Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/26.09.2011 și respectiv de Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.09.2011, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 712, alin.2 NCPC, ,, În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”.

Or, pentru desființarea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, este prevăzută de lege o cale procesuală specifică, și anume plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Potrivit art. 31, alin.1 din OG nr.2/2001, ,, Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În argumentarea apelului, în esență se arată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare, fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua si se sancționează cu amenda.

Prin urmare, având in vedere cele sus rubricate, in speța de fata, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului - verbal de constatare a contravenției reprezintă momentul in care contravenția continua se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv CNADNR - SA prin agenții constatatori.

Având in vedere faptul ca, in speța, momentul epuizării contravenției continue ii reprezintă anul 2011, invederează instanței de judecata faptul ca aplicarea dispozițiilor art. 27 din O.G. 2/2001, cu modificările si completările ulterioare, inainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 pronunțata de ICCJ, prevedea ca modalitatea de comunicare a procesului - verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului (emitentul documentului), aceasta fiind alternativa si nu subsidiara.

Prin urmare, datorita faptului ca fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua, astfel cum este definita si reglementata de OG nr. 15/2002, precum si ca legea contravenționala aplicabila in timp va fi legea in vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese in mod evident faptul ca, in speța, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivatii legii contravenționale.

Prin urmare, solicită instanței de apel sa constate faptul ca procesul - verbal de contravenție in cauza a fost emis in termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

De asemenea, solicită instanței de judecata sa constate faptul ca Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație si Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egala cu cea a legii cu caracter interpretativ.

Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 10/2013 a ICCJ in speța de fata, deci pentru o situație anterioara momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.

Intimata contestatoare nu a formulat întâmpinare.

Apelul este nefondat și va fi respins.

În acest sens, Tribunalul va avea în vedere următoarele:

Potrivit art.632 NCPC: „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii …ORICE ALTE INSCRISURI care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.

Art. 638 al. 1, pct. 3 C. stabilește că „sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită înscrisurile cărora legea le recunoaște putere executorie .’’

În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 10/10.06.2013, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”

Or, în lipsa unor dovezi sau mențiuni care să ateste că mai întâi procesul verbal a fost comunicat debitorului-contravenient prin poștă, cu aviz de primire, acesta nu constituie titlu executoriu.

Prin urmare, tribunalul, apreciază apelul ca fiind nefondat, reținând că, deoarece s-a solicitat încuviințarea executării silite a unui proces verbal de constatare și sancționare contravențională, creditoarea trebuia să facă dovada că acest proces verbal constituie titlu executoriu, respectiv că acesta nu a fost contestat sau că există o hotărâre irevocabilă în urma contestației, potrivit art. 37 din OG 2/2001.

În speță, nu există nici măcar dovada de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției. Procesul-verbal de comunicare depus în dosarul instanței de fond nu îndeplinește cerințele de comunicare impuse de art. 25 – 27 din OG 2/2001, astfel încât nu poate fi considerat ca valabil sub aspectul îndeplinirii procedurii de comunicare.

Împrejurarea că, în cauză s-a depus procesul – verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare a procesului – verbal, este irelevantă, întrucât, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. De altfel, aceeași interpretare a fost adoptata și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10/2013, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.

Această decizie nu reprezintă o lege nouă, pentru ca principiul neretroactivității legii să poată fi invocat cu succes, ci numai o dezlegare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție unor aspecte de drept interpretate diferit de instanțele de judecată în scopul aplicării unitare a legii. Prin urmare, interpretarea statuată de Înalta Curte este interpretarea care trebuia dată dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001 încă de la . acestui act normativ.

Tribunalul apreciază că acest aspect este relevant în procedura de încuviințare a executării silite deoarece dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 2 stipulează că cererea de încuviințare poate fi respinsă dacă „înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu”, iar în condițiile particulare ale cauzei, calificarea procesului verbal de contravenție ca fiind titlu executoriu depinde de cerințele impuse de art. 37 din OG 2/2001. Prin urmare, cele reținute de prima instanță (lipsa calității de titlu executoriu ca urmare a lipsei dovezii că procesul verbal nu a fost contestat), reprezintă aspecte ce țin de aprecierea temeiniciei cererii de încuviințare a executării silite.

Ca atare,în baza art.480 c.pr.civ.,apelul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI D. NATIONALE D. ROMÂNIA SA PRIN DIRECTIA REGIONALA DE D. SI PODURI BUCURESTI cu sediul in sector 6, București, .. 401 A, împotriva sentinței civile nr.9797/20.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata contestatoare UNTURICA I. A. cu domiciliul in sector 4, București, .. 1, .. 1, ..

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica azi 13.01.2016.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

Ș. Ț. M. M. P. R. E. Comanoiu

Red. Jud. Ș.Ț.

Thred. A.M./4 ex.

Judecătoria Sectorului 4 București

Jud.- Fd:R. M. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 128/2016. Tribunalul BUCUREŞTI