Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 5303/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 45/2013
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. P.
Judecător V. B.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea apelului declarat de contestatoarea . SRL –cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr._/19.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect opoziție la executare, în contradictoriu cu intimații . – cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. 3-5, City Gate Northern Tower Building, . și B. E. JUDECĂTORESC P. A. G. – cu sediul în B., . B. Mezanin, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns, pentru apelanta . SRL, avocat A. R., prin substituire pentru avocat N. A., lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat A. R. depune împuternicire avocațială de substituire pentru avocat N. A..
Instanța pune în discuție excepția tardivității formulării apelului și în subsidiar cererea de repunere în termenul de declarare a apelului.
Avocat A. R., având cuvântul pentru apelantă, cu privire la excepția invocată din oficiu, solicită respingerea acesteia potrivit motivelor invocate în scris.
Învederează că acțiunea a avut mai multe capete de cerere, toate fiind capete de cerere principale, respectiv opoziție la executare, contestație la executare, lămurirea întinderii titlului executoriu și întoarcerea executării, situație în care nu se poate schimba regimul juridic al exercitării căilor de atac cu unul mai restrictiv, pentru că în caz contrar s-ar afecta chiar liberul acces la justiție. Calea de atac pentru toate capetele de cerere este de 15 zile de la comunicare.
Instanța de fond, arată apărătorul apelantei, nu a avut în vedere că sunt mai multe capete de cerere, ci doar opoziția la executare.
Arată că dacă s-ar aprecia că pentru cererile formulate ar exista căi de atac diferite, este posibilă disjungerea capetelor de cerere și stabilirea căilor de atac raportat la regimul juridic al fiecăruia, contestația la executare având un regim separat față de opoziția la executare.
Solicită să se aibă în vedere liberul acces la justiție, pentru că în cazul admiterii excepției tardivității declarării căii de atac, s-ar crea un prejudiciu major societății apelante, întrucât diferențele de sume sunt foarte mari, între cea care este considerată a fi datorată și cea înscrisă în fila CEC.
Instanța reține dosarul pentru a se pronunța asupra excepției invocată din oficiu.
INSTANȚA
Asupra prezentului apel civil.
Prin cererea formulata la data de 31.03.2011 si inregistrata pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, contestatoarea S.C. G. P. PANIF S.R.L,, in contradictoriu cu intimatii S.C. R. D. S.R.L. si B.E.J. “P. A. G.”, a formulat opozitie la executare, impotriva tuturor formelor de executare dispuse in dosarul executional nr. 588/2010 al B.E.J. P. A. G., in baza caruia a fost emisa somatia nr. 588/2010, solicitand admiterea actiunii si anularea tuturor formelor de executare silita dispuse in dosarul executional mentionat mai sus, desfiintarea titlului in baza caruia a fost inceputa executarea silita, inclusiv anularea incheierii prin care fila CEC a fost investita cu formula executorie, urmand sa invoce aparari de fond in conformitate cu dispozitiile art. 399 al. 3 Cod pr.civ.; lamurirea intinderii titlului executoriu, avand in vedere faptul ca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281/l Cod pr.civ.si nu cunoaste modalitatea in care pretinsa creditoare a inceput executarea silita impotriva sa, fara a detine un titlu executoriu valabil, fara notificare si fara indeplinirea nici unei alte proceduri prealabile; suspendarea executarii silite pana la solutionarea opozitiei la executare in conformitate cu art. 403 Cod pr.civ., cat si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, contestatoarea a invederat instantei ca intre societate si pretinsa creditoare a fost incheiat contractul de vanzare cumparare nr. 54/3.03.2008 care avea drept obiect vanzarea, respectiv cumpararea de carburanti, produse magazin, produse cafea si servicii spalatorie din statiile proprii ale vanzatorului.
Prin anexa 1 la contract vanzatorul s-a obligat sa-i furnizeze servicii tip GPS pe baza de abonament lunar, pentru un nr. de 20 vehicule.
La semnarea contractului societatea a fost conditionata sa lase in posesia vanzatoarei o fila CEC in alb.
Contractul s-a desfasurat in conditii normale pentru o perioada de aproximativ 2 ani, insa odata cu aparitia crizei financiare societatea a inceput sa fie in situatia de a nu mai putea achita platile corespunzatoare contractului.
In acest sens, a comunicat catre vanzator o solicitare de amanare a doua plati, pentru un termen de 30 de zile, primind un raspuns in sensul ca vanzatorul nu a fost de acord cu amanarea platii, urmand sa introduca la plata CEC-ul lasat in alb la semnarea contractului.
A facut o a doua adresa catre vanzatoare, prin care a solicitat rezilierea contractului, urmand sa achite sumele scadente pana la momentul cererii de reziliere.
In urma acestei solicitari, vanzatoarea a emis factura nr._/01.06.2010, avand scadenta la data de l6.06.2010, in care au fost mentionate produse si servicii care nu au fost furnizate niciodata.
Cu toate acestea, intimata a completat fila CEC cu o suma mult mai mare decat aceea din factura, fara nici o justificare, fiind introdusa la plata inainte ca factura sa devina exigibila.
F. de cele mentionate a refuzat plata CEC-ului.
In drept, contestatoarea si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 54 si urm. din Legea 59/l934, art. 299 si urm. Cod pr.civ.
In sustinerea actiunii cotestatoarea a depus contractul de vanzare cumparare nr. 54/3.03.2008, anexa nr. l, factura emisa la data de 01.06.2010, cerere de inscriere a refuzului bancar, somatia nr. 30/2010 emisa de Banca Transilvania SA, extras conturi, somatia nr. 588/2010, dispozitia de poprire si procesul verbal emise de executorul judecatoresc in dosarul de executare, adresa privind rezilierea contractului, precum si adresa nr. 8301/02.06.2010 privind amanarea termenului de plata a celor doua facturi fiscale, dovada achitarii taxei de timbru, împuternicire avocatiala.
La solicitarea instantei s-a atasat dosarul de executare nr. 588/2010 al B.E.J. P. A..
Prin cererea depusa la fila l7 dosar, contestatoarea oponenta a solicitat intoarcerea executarii silite, totale sau partiale, invocand drept temei juridic dispozitiile art. 404/1 si urm. Cod pr.civ.
Desi legal citata, intimata nu a formulat intampinare in conformitate cu dispozitiile art. 114 – 115 Cod pr.civ., dar a inaintat note de concluzii scrise, atasate la filele 43 - 45 dosar, prin care în principal a solicitat admiterea exceptiei de inadmisibilitate invocata, iar pe fond, respingerea actiunii ca neintemeiata.
Conform art. l67 Cod pr.civ. instanta a incuviintat partilor un probatoriu cu inscrisuri.
La filele 64 – 65 dosar, intimata a inaintat copiile facturilor fiscale despre care a facut vorbire in notele de concluzii scrise.
În urma probelor administrate, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr._/19.10.2012, prin care a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de intimata, a respins capatul de cerere privind suspendarea executarii silite și a respins actiunea avand ca obiect opozitie la executare, formulata de contestatoarea S.C. G. P. PANIF S.R.L., astfel cum a fost completata.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că sistemul procedural al executarii biletului la ordin pune la dispozitia debitorului somat, potrivit art. 61 din Legea 58/l934, o cale specifica numita opozitia de executare, (art. 62 din aceeasi lege).
Prin intermediul opozitiei la executare, executarea biletului la ordin se transforma ., in sensul ca deshide calea contenciosului cambial, dand posibilitatea debitorului ca prin opunere sa invoce exceptiile privind nulitatea titlului prevazute de art. 104 si l05 din lege si exceptiile intemeiate pe raporturile personale dintre posesorul titlului si debitorul actionat.
Intimata a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, sustinand in principal faptul ca opozitia la executare, asa cum este reglementata de catre art. 54 din Legea 59/1934 priveste alte aspecte, iar opozitia la executare impotriva tuturor formelor de executare asa cum a solicitat contestatoarea este inadmisibila, deoarece cererile acesteia pot fi solutionate numai pe calea contestatiei la executare, nu si pe calea opozitiei la executare.
Verificand exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de catre intimata, instanta a apreciat ca desi contestatoarea formuleaza actiunea impotriva tuturor formelor de executare, invoca si aspecte ce privesc nulitatea titlului executoriu, dar si raporturile personale dintre parti, care pot fi analizate in prezenta cauza.
Avand in vedere si dispozitiile art. 21 din Constitutia Romaniei, care garanteaza acesul liber la justitie al contestatoarei, instanta a respins exceptia inadmisibilitatii cererii formulata de intimata.
Contestatoarea a solicitat totodata si suspendarea executarii silite pana la solutionarea opozitiei la executare, invocand ca temei juridic dispozitiile art. 403 Cod pr.civ.
Cu privire la acest capat de cerere, instanta a retinut ca in aceasta materie, singura cale de obtinere a suspendarii executarii silite este data de continutul art. 62 din Legea 58/1934 privind cambia si biletul la ordin, respectiv lipsa de temei a cererii care stipuleaza ca “instanta va putea suspenda executarea numai in cazul cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals sau nu recunoaste procura”, iar in caz de suspendare a executarii silite, creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
Intrucat contestatoarea a invocat alte motive care exced cadrului legal aplicabil acestui capat de cerere, a respins ca neintemeiata solicitarea acesteia privind suspendarea executarii silite pana la solutionarea opozitiei la executare.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca între parti, la data de 3.03.2008 s-a incheiat contractul de vanzare cumparare nr. 54.
Ulterior, la data de 8.05.2008, intre parti s-a incheiat si anexa nr. 1 la contractul de vanzare cumparare, avand ca obiect prestarea de servicii de catre intimata, servicii GPS pe baza de abonament lunar, pentru autovehiculele apartinand contestatoarei.
Potrivit clauzelor contractuale, partile au stabilit pretul, precum si modalitatea de plata, tarifele ce urmau a fi percepute de intimata pentru serviciile prestate, precum si conditiile privind plata de catre contestatoare a taxei de instalare standard pe durata de 3 ani.
Intrucat contestatoarea a inregistrat intarzieri la plata, recunoscute de altfel si prin cererea de chemare in judecata, la data de 01.06.2010 intimata a emis factura fiscala nr._ pentru suma de l3.864,33 lei, reprezentand c/val echipamente GPS, rest taxa instalare, penalitati si taxa dezinstalare.
La data introducerii la plata a filei CEC, contestatoarea figura in evidentele contabile ale intimatei cu obligatii contractuale restante, respectiv suma de 4929,41 lei, provenita de la facturile nr._ emisa la data de l5.04.2010, in valoare de 2460,68 lei si nr._ emisa la data de l5.05.2010, in valoare de 2487,81 lei, asa cum dealtfel reiese si din adresa nr. 8301 din 02.06.2010, fila 28 dosar, prin care contestatoarea a solicitat intimatei amanarea termenului de plata.
In prezenta cauza, in principal, contestatoarea a sustinut ca in urma rezilierii contractului, intimata a emis facturi fiscale care nu au nicio legatura, fiind mentionate servicii care nu au fost furnizate niciodata, iar fila CEC a fost completata cu o suma mult mai mare decat cea din facturile restante si astfel, actele de executare silita sunt lovite de nulitatea absoluta.
Verificand dosarul de executare silita inaintat de catre executorul judecatoresc, s-a constatat ca intimata, prin cererea de executare silita, a solicitat executorului judecatoresc executarea silita a filei CEC emisa la data de 7.06.2010, prin care debitoarea s-a obligat sa-i plateasca suma de l8.793,74 lei. Ulterior refuzului, debitoarea a inteles sa achite partial din debit, astfel ca in evidentele contabile ale intimatei figureaza cu un debit in suma de l5.429,82 lei.
Prin incheierea de sedinta din Camera de Consiliu din l7.l2.2010 s-a admis cererea executorului jduecatoresc privind incuviintarea executarii silite a titlului executoriu reprezentat de fila CEC din 7.06.2010, dupa care s-a emis atat somatia cat si dispozitia de poprire.
Cu privire la nulitatea titlului din prezenta cauza, instanta a constatat ca acesta indeplineste toate condirtiile de forma prevazute de art. l04 si l05 din Legea 58/1934.
F. de dispozitiile legale de mai sus, este neintemeiata si nelegala orice sustinere a oponentei contestatoarei cu privire la nulitatea titlului reprezentat prin fila CEC emisa la data de 07.06.2010, cat si a incheierii prin care s-a incuviintat executarea silita a filei CEC.
Potrivit dispozitiilor Lgeii 58/l934, opozitia la executare cambiala este o cale de aparare pusa de legiuitor la indemana debitorului, pentru a se apara, pe calea exceptiilor,impotriva pretentiilor creditorului cambial, avand ca scop invalidarea raportului cambial.
Pe calea opozitiei la executare, debitorul nu se poate plange contra executarii in sine, sau nu poate solicita lamurirea, intinderea titlului executoriu in conformitate cu dispozitiile art. 281/l Cod pr.civ., intrucat aceste aspecte semnalate de catre oponenta nu pot fi analizate decat, eventual, pe calea contestatiei la executare.
Asadar, sustinerile oponentei sunt neintemeiate, deoarece biletul la ordin, respectiv fila CEC reprezinta un titlu de credit formal, care incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma, cauza obligatiei fiind un eveniment extern care nu are nici o influenta asupra titlului comercial.
Raporturile juridice care preexistau filei CEC justificau emiterea acesteia, insa odata emisa, fila CEC constituie un titlu de sine statator.
Astfel, in aceasta materie, toate operatiunile privind biletele la ordin sau filele CEC fac abstractie de raporturile fundamentale si sunt supuse numai regulilor stabilite prin Legea 58/1934, care sunt definite ca reguli care reglementeaza raporturile fundamentale.
Prin urmare, drepturile si obligatiile izvorâte din emiterea filei CEC au un caracter autonom, independent de cele izvorate din contractul incheiat de cele doua parti, actul aditional si anexele ulterioare neavand nici o relevanta, stingerea obligatiei prin rezilierea contractului de catre contestatoare, sau faptul ca oponenta nu ar datora suma inscrisa in cuprinsul filei CEC, intrucat obligatia rezultata din cuprinsul filei CEC este una independenta, iar posesorul acesteia in speta – intimata, are dreptul la plata.
F. de considerentele de fapt si de drept retinute mai sus, concluzia instantei este ca oponenta datoreaza intimatei suma inscrisa in curpinsul filei CEC, iar prin opozitia la executare oponenta nu a invocat niciun motiv care sa conduca la nulitatea titlului, sau vreo exceptie personala bazata pe vreun inscris izvorat din vointa partilor si care sa anuleze opozitia cambiala, ci numai aspecte care nu pot fi analizate in cadrul procedurii speciale prevazute de lege.
Ca atare, instanta a respins actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata, respingând implicit, ca neintemeiat, si capatul de cerere prin care s-a solicitat intoarcerea executarii silite.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea . SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând următoarele:
In baza art. 296, C.P.C., admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, sub toate capetele de cerere, respectiv anularea în parte a formelor de executare, dispuse în dosarul executional nr. 588/2010 al. B.E.J. P. A. G., respectiv a executării silite care depășește cuantumul de 4.929,41 lei, sumă provenită din facturile nr._ din 15.04.2010 în valoare de 2.460,68 lei și factura nr._ din 15.05.2010 în valoare de 2.487,81 lei, facturi depuse de creditoare, pe care le recunoaște și și le însușește.
În ceea ce privește opoziția la executare, solicită anularea în parte a filei CEC, potrivit art. 54 din Legea Cecului nr. 59 din 1934, cu referire la art. 2, art. 1, pct. 2 și art. 23 din aceeași lege, în limita sumei trecută nelegal, peste cuantumul de 4.929,41 lei, având în vedere faptul că serviciile efectiv prestate și facturate au valoarea menționată mai sus.
Referitor la capătul de cerere privind lămurirea întinderii titlului, precizează că acest titlu reprezentat de fila cec este în cuantum de 4.929,41 lei, așa cum rezultă chiar din facturile emise de creditoare.
De asemenea, în urma anulării în parte a executării silite, solicită întoarcerea executării pentru suma de 13.864,33 lei, rezultată din diferența dintre 18.793,74 lei (atât cât s-a trecut în cec) și 4.929,41 lei, (atât cât reprezintă valoarea serviciilor prestate).
Solicită plata cheltuielilor de judecată.
2. In subsidiar, în temeiul art. 297, al. 1, C.P.C., solicită admiterea apelului, să se constate faptul că prima instanță nu a analizat în totalitate și în concret fondul cauzei, din perspectiva materiei opoziției la executare, a contestației la executare, a contestației la titlu și a solicitării lămuririi întinderii titlului executoriu, nu a analizat modul și scopul formării voinței juridice a părților, nu a analizat convențiile părților în spiritul intenției comune, situație în care solicită anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei primei instanțe, pentru a se analiza și soluționa în concret fondul cauzei.
In fapt, între apelantă și creditoare a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 54 din data de 03.03.2008, care avea drept obiect vânzarea, respectiv cumpărarea de carburanți, produse magazin, produse cafea și servicii spălătorie din stațiile proprii ale vânzătorului.
De asemenea, prin Anexa 1 la contractul menționat, vânzătorul s-a obligat să furnizeze către apelantă servicii tip GPS pe bază de abonament lunar, pentru un număr de 20 de vehicule.
Învederează că la semnarea contractului apelanta a fost condiționată să lase în posesia vânzătoarei o filă de cec în alb.
Contractul s-a desfășurat în condiții normale pentru o perioadă de aproximativ 2 ani, însă, odată cu apariția crizei financiare, apelanta a început să fie în situația de a nu mai putea achita plățile corespunzătoare contractului.
La acel moment a notificat intenția de reziliere, iar creditoarea a acceptat rezilierea contractului, urmând ca apelanta să achite restanțele potrivit celor două facturi menționate mai sus.
In urma rezilierii contractului a mai fost emisă o factură nr._ din 01.06.2010, care nu are nicio legătură cu realitatea raporturilor comerciale dintre părți, în această factură au fost menționate produse și servicii care nu au fost furnizate niciodată, respectiv contravaloarea unui aparat GPS, penalități care nu au nicio bază de calcul și nici o justificare (poziția nr. 3) și rest taxă de instalare pentru 290 de bucăți (poziția nr. 4), serviciu care nu există, nu a fost prestat niciodată și a cărui semnificație nu o înțelege, respectiv „taxă de instalare", în condițiile în care mai sus se percepuse deja o taxă de dezinstalare. De asemenea nu cunoaște ce semnificație au cele 290 de bucăți a câte 4,19 lei.
Această factură le-a fost comunicată prin poștă, însă nu a acceptat-o la plată și a returnat-o către vânzătoare cu mențiunile de „mai sus, specificând faptul că nu o acceptă la plată”.
Cu toate acestea, a fost completată fila de cec de către vânzătoare, cu o sumă mult mai mare decât aceea din facturile restante și pe care le recunoaștem, așa cum a arătat la începutul prezentei cereri.
Față de cele menționate mai sus, în mod justificat, a refuzat plata cecului. Consideră că are o datorie de plată către vânzător, respectiv sumele care erau scadente la momentul rezilierii contractului, însă nu poate accepta să plătească sume care nu au nicio justificare.
Având în vedere aceste motive, a solicitat și analizarea întinderii titlului executoriu și a dovedit cuantumul pe care îl are ca obligație de plată.
Consideră că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă temeinicia și legalitatea cererii formulate, solicitând admiterea acesteia.
Apreciază că procedând în mod netemeinic și nelegal, prima instanță a respins în totalitate cererea formulată, deși a dovedit care era întinderea obligațiilor ei, precum și faptul că fila de cec, rămasă în alb la intimată, a fost completată în mod nelegal cu o sumă care nu are nici o legătură cu raporturile comerciale dintre părți, ajungându-se la o îmbogățire fără justă cauză pentru intimată. De asemenea, actele de executare începute în baza unei file cec nelegal întocmită sunt nule, situație în care apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre vădit netemeinică.
Având în vedere aceste motive, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, într-una dintre cele două variante ce va fi găsită fondată.
La termenul de judecată din 04.02.2013, tribunalul a pus în discuție excepția tardivității formulării cererii de apel, raportat la dispozițiile art. 62 al.3 din Legea nr. 58/1934, coroborat cu art. 54 al.4 din Legea nr. 59/1934.
Referitor la excepția invocată în cauză din oficiu, a tardivității declarării căii de atac, apelanta a formulat răspuns, prin care solicită, în principal, respingerea acestei excepții sau, în subsidiar, dacă se va aprecia că a formulat apelul peste termenul prevăzut de lege, solicită repunerea în termenul de exercitare a căii de atac.
Precizează apelanta că în cuprinsul cererii de chemare în judecată sunt formulate mai multe capete de cerere, toate de sine stătătoare, care au regim juridic diferit de exercitare a căii de atac, situație în care nu se poate extinde regimul juridic de exercitare a căii de atac a unui capăt de cerere către celelalte.
In fapt, cererea de chemare în judecată cuprinde atât opoziție la executare, prin intermediul căreia a solicitat anularea în parte a filei CEC, potrivit art. 54 din Legea Cecului nr. 59 din 1934, cu referire la art. 2, art. 1, pct. 2 și art. 23 din aceeași lege, în limita sumei trecută nelegal, peste cuantumul de 4.929,41 lei, având în vedere faptul că serviciile efectiv prestate și facturate au valoarea menționată, cât și contestația la executare, prin intermediul căreia a solicitat anularea parțială a actelor de executare prin care s-a executat o sumă care excede celei de mai sus.
De asemenea, a formulat și cerere privind lămurirea întinderii titlului executoriu, urmând să se stabilească valoarea acestuia, cât și cerere privind întoarcerea executării, prin care a solicitat să se dispună restituirea sumei executată peste obligația de plată pe care o avea către creditoare.
In susținerea celor de mai sus, solicită să se aibă în vedere structura cererii de chemare în judecată și a cererilor completatoare, dar și petitul cererii de apel, unde în mod punctual s-a referit la fiecare capăt de cerere.
Astfel, susține că nu există un capăt de cerere principal și cereri subsidiare, ci numai capete de cerere principale, motiv pentru care consideră că nu se poate schimba regimul juridic al exercitării căilor de atac cu unul mai restrictiv, în caz contrar instanța ar schimba chiar norma de drept aplicabilă în cauză și ar limita liberul acces la justiție.
Dacă se va aprecia că pentru cererile formulate există căi de atac diferite, se poate primi și soluția disjungerii cererilor și stabilirea căilor de atac raportat la regimul juridic al fiecăruia, în concret, cererea privind contestația la executare are un regim diferit de opoziția la executare.
În cazul în care nu vor fi primite cererile de mai sus, solicită repunerea în termenul de exercitare a căii de atac, potrivit art. 103 C.P.C., motivat de faptul că reprezentarea apelantei în ceea ce privește exercitarea căilor de atac este cea prezentată mai sus și nu putea anticipa poziția instanței, motiv pentru care apreciază cererea de repunere în termen ca întemeiată și solicită să fie admisă în consecință.
Solicită să fie primită cererea de repunere în termen și pentru a nu i se limita liberul acces la justiție, dar și pentru egalitatea în fața legii, existând situații în care instanțele de fond motivează hotărârea cu întârzieri de până la 10 luni de zile, fără să existe nici o sancțiune, iar justițiabilul care a avut o reprezentare diferită în ceea ce privește calea de atac și a exercitat calea de atac în 15 zile de la comunicare ar putea primi o sancțiune extrem de severă, care ar echivala cu împiedicarea liberului acces la justiție.
Potrivit art. 137 al.1 Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit art. 62 al.3 din Legea nr. 58/1934, hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată numai cu apel, în 15 zile de la pronunțare.
Sentința Judecătoriei B., nr._, a fost pronunțată la data de 19.10.2012, iar apelul formulat de către . SRL a fost înaintat Judecătoriei B. la data de 07.12.2012, peste termenul legal prevăzut de textul de lege mai sus menționat.
Urmează a fi respinsă susținerea apelantei, potrivit căreia excepția tardivității exercitării căii de atac nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:
La data de 31.03.2011 apelanta a formulat opoziție la executare împotriva formelor de executare dispuse în dosarul execuțional nr. 588/2010 al B. P. A. G. și a solicitat anularea formelor de executare silită dispuse în dosarul execuțional anterior menționat; desființarea titlului în baza căruia a fost începută executarea silită, în același timp solicitând și anularea încheierii prin care această filă CEC a fost investită cu formulă executorie, urmând ca în baza art. 399 al.3 Cod pr.civilă să invoce apărări de fond în ceea ce privește valabilitatea titlului executoriu în baza căruia s-a pornit executarea; lămurirea întinderii titlului executoriu, având în vedere că nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811 Cod pr.civilă, iar societatea nu cunoaște modalitatea în care această pretinsă creditoare a început executarea silită împotriva sa fără a deține un titlu executoriu valabil, și suspendarea executării silite până la soluționarea opoziției la executare, în conformitate cu art. 403 Cod pr.civilă.
La termenul de judecată din 28.10.2011, apelanta și-a completat cererea introductivă de instanță, solicitând și întoarcerea executării silite totale sau parțiale, așa cum va rezulta din probele ce urma să le administreze, executare dispusă în dosarul execuțional anterior menționat.
Este adevărat, astfel cum a fost redat mai sus, că deși apelanta și-a intitulat cererea de chemare în judecată opoziție la executare și și-a întemeiat-o pe dispozițiile art. 54 și urm. din Legea nr. 59/1934, în realitate această cerere de chemare în judecată nu a avut drept obiect un singur capăt de cerere – acela al opoziției la executare, ci și alte trei capete de cerere de sine stătătoare, respectiv contestație la executare, lămurirea titlului executoriu și întoarcerea executării.
În ceea ce privește însă calea de atac pentru celelalte trei capete de cerere, aceasta nu ar fi fost apelul, ci ar fost recursul, singurul capăt de cerere care ar fi atras calea de atac a apelului era opoziția la executare, iar legalitatea căii de atac înaintată de către apelantă nu putea fi analizată decât prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în speță cu privire la apelul formulat în opoziția la executare, respectiv la aplicabilitatea dispozițiilor art. 62 al.3 din Legea nr. 58/1934.
Față de cele reținute mai sus, tribunalul apreciază excepția tardivității formulării apelului ca fiind întemeiată și, pe cale de consecință, urmează a fi respins apelul ca fiind tardiv formulat.
Cât privește cererea de repunere în termen formulată de apelantă, este de observat că aceasta din urmă și-a întemeiat-o pe susținerea și motivele invocate ca apărare privind respingerea excepției tardivității, arătând că exercitarea căilor de atac este cea prezentată și raportată și la celelalte capete de cerere și, cum nu putea anticipa poziția instanței, a apreciat că cererea de repunere în termen este motivată.
În condițiile art. 103 al.1 Cod pr.civilă, decăderea nu operează atunci când parte dovedește că a fost împiedicată, printr-o împrejurare mai presus de voința ei, să săvârșească actul de procedură în termen. Pentru a se dispune repunerea în termen, se cer a fi îndeplinite mai multe condiții: partea care nu a săvârșit un act de procedură înăuntrul termenului legal imperativ să facă dovada că a fost împiedicată dintr-o împrejurarea mai presus de voința ei care s-a produs mai înainte de împlinirea termenului, iar în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării, partea interesată să formuleze atât cererea de repunere în termen, cât și actul de procedură pe care nu l-a îndeplinit în termen.
Susținerea apelantei că a fost indusă în eroare de căile de atac aplicabile celor patru capete de cerere formulate, nu poate fi calificată drept împrejurare mai presus de voința ei, ce a pus-o în imposibilitatea de a exercita calea de atac a apelului în termenul legal.
Față de cele reținute mai sus, tribunalul, constatând că apelanta a încălcat dispozițiile art. 62 al.3 din Legea nr. 58/1934, urmează a admite excepția tardivității formulării apelului și a respinge ca fiind tardiv formulat apelul, iar în baza art. 103 al.1 Cod pr.civilă, urmează a respinge cererea de repunere în termen ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția invocată din oficiu.
Respinge ca fiind tardiv formulat apelul declarat de contestatoarea . SRL –cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr._/19.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect opoziție la executare, în contradictoriu cu intimații . – cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. 3-5, City Gate Northern Tower Building, . și B. E. JUDECĂTORESC P. A. G. – cu sediul în B., . B. Mezanin, jud. B..
Respinge cererea de repunere în termen.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Președinte, E. P. | Judecător, V. B. | |
Grefier, M. H. |
Red. E.P.
Thred. M.H./E.P.
5 ex./03.04.2013
d.f. nr._ – Judecătoria B.
j.f. – L. F.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1217/2013. Tribunalul... → |
|---|
