Plângere contravenţională. Decizia nr. 371/2013. Tribunalul BUZĂU

Tribunalul BUZĂU - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 371/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 22853/200/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 371

Ședința publică de la 28 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. M.

Judecător M. N.

Judecător F. C. P.

Grefier V. P.

Pe rol fiind judecarea recursurilor civile declarate de petenta S.C. B. S.A. cu sediul în B., ., județul B. și de intimatul I. T. de Muncă B., cu sediul în B., .. 1 B, împotriva sentinței civile nr._/2.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 22.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 alin. 1 C.proc.civ., a amânat pronunțarea, pentru astăzi, în ziua de 28.02.2013, și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea decizie:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

I) Circumstanțele cauzei

A) Obiectul acțiunii

1.1. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. – Secția civilă la data de 05.10.2011 sub numărul de dosar_, petenta . contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr. 7773/23.09.2011, încheiat de intimat.

1.2. În motivarea plângerii, s-a arătat, în esență, că, prin procesul verbal anterior menționat, petenta, în baza art.701 alin. 1 din HG nr.300/2006, a fost sancționată cu amendă în sumă de 16.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 7 și 10 din HG nr.300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, reținându-se că, la data de 01.08.2011, în jurul orelor 17, s-a accidentat prin cădere de pe acoperiș numitul Parvana S. care, cu toate îngrijirile primite, în aceeași zi, ora 20, a decedat la Spitalul județean B., că, prin contractul nr. 27/29.06.2011, ., în calitate de executant, s-a obligat față de societatea petentă, în calitate de beneficiar, să execute în întregime lucrările de refacere termohidroizolații terasă și luminatoare la obiectivele Hala Forjă, Hală Cazangerie și Hală Heurtey, că, la data semnării contractului și demarării lucrărilor, nu sunt incidente dispozițiile art. 7 din HG nr. 300/2006, fiind un singur executant, că, din constatările făcute la fața locului la data de 1.08.2011 de inspectori de specialitate ai intimatului, reiese că . a subcontractat parte din lucrări către . SRL, deși nu avea voie să subcontracteze și nu a notificat petentei cesiunea făcută, că, astfel, petenta s-a aflat în eroare de fapt inclusiv la data producerii accidentului, fiind vorba de o cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei conform art. 11 alin. 5 din OG nr. 2/2001, că, imediat ce a aflat situația expusă, petenta a încheiat contract cu coordonatorul în materie de securitate și sănătate, că sancțiunile aplicate petentei sunt greșit individualizate în raport cu prevederile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, întrucât petenta este la prima abatere de acest gen, nu a cunoscut subcontractarea, a luat măsuri pentru a desemna coordonatorul în materie de securitate și sănătate imediat ce a cunoscut situația de fapt, iar persoana accidentată, fiind fără forme legale de angajare și fără fișă individuală de instruire, avea o alcoolemie de 1,55%o, că petenta nu are obligația legală de a redacta Planul de securitate și sănătate, prevăzut la art. 10 din HG nr. 300/2006, o astfel de document trebuind întocmit de coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, conform art. 13 din HG nr. 300/2006, precum și că, față de circumstanțele producerii faptelor, se impune reanalizarea cuantumului amenzilor aplicate societății petente.

B)Apărările intimatului

2. La data de 05.10.2012, intimatul I. T. de Muncă B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.

S-a învederat, în motivare, în esență, că societatea petentă, pentru diferite abateri, a mai fost sancționată cu avertisment și amendă prin mai multe procese-verbale de contravenție emise în perioada 05.01._12, că, în incinta aparținând societății petente, la data de 01.08.2011, s-a produs un accident de muncă, în urma căruia a decedat numitul Parvana Ș., că, în sarcina petentei, s-a reținut încălcarea obligațiilor prevăzute de art. 7 și de art. 10 din HG nr. 300/2006, fapte prevăzute și sancționate ca și contravenții, conform art.701 alin. 1 din HG nr.300/2006, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, precum și că, în cauză, nu se justifică aplicarea sancțiunii avertismentului, așa cum a cerut petenta, pentru că fapta nu este de o gravitate redusă.

În dovedire, s-au depus unele înscrisuri (filele 17-40, 42-88-dosar fond).

C)Sentința pronunțată de judecătorie

3. În urma analizării materialului probator administrat în cauză, prin sentința civilă nr._/02.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. – Secția civilă în dosarul nr._ :

- a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta . contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B.;

- s-a anulat în parte procesul verbal de contravenție . nr. 7773 din 23.09.2011 în sensul că a fost înlocuită sancțiunea contravențională amendă 8.000 lei cu sancțiunea contravențională amendă 4.000 lei pentru ambele abateri reținute, urmând ca petenta să achite o amendă totală de 8.000 lei.

4. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență:

- că, în ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, se constată că actul sancționator cuprinde toate mențiunile prevăzute de art 16 și art 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității;

- că, referitor la temeinicie, se reține că, în iunie 2011, petenta, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul nr.27 cu . București în calitate de executant în scopul efectuării unor lucrări de refacere a termohidroizolației de pe acoperișurile a 3 hale, lucrările începând la finele lunii iunie 2011;

- că, ulterior, executantul a încheiat contractul nr.27 S/4.07.2011 cu . SRL, în calitate de subantreprenor, pentru realizarea unei părți din lucrare, activitate începută în data de 20.07.2011;

- că, în data de 1 august 2011, un lucrător al subantreprenorului s-a suit pe unul dintre acoperișuri pentru a desfășura activitatea de termohidroizolație, însă, din păcate, a alunecat și a căzut în gol accidentându-se iar, apoi, decedând;

- că, deoarece petenta nu a luat măsuri de securitate, i s-au reținut faptele de mai sus în mod corect;

- că, în ce privește sancțiunea, trebuie apreciat că aceasta a fost individualizată și aplicată cu încălcarea art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind procedura contravențiilor, care impune ca sancțiunea să țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta;

- că, potrivit procesului verbal de cercetare al evnimentului, pag.7, se reține că persoana accidentată mortal avea o alcoolemie de 1,55 g%o alcool etilic, în aceste condiții fiind clar că una din cauzele sau mai bine zis cauza principală a accidentului a fost dezechilibrarea victimei datorită consumului de alcool;

- precum și că, prin urmare, nu i se poate reține petentei întreaga culpă în producerea accidentului, ci se apreciază de judecătorie că numai în proporție de 50%, ceea ce face să se impună reducerea la ½ a cuantumului amenzilor aplicate petentei.

D) Recursurile exercitate în cauză

5. Împotriva acestei sentințe, nr._/02.11.2012, au declarat, cu respectarea termenului legal, recurs atât petenta . și intimatul ITM B., căi de atac înregistrate la data de 12.11.2012, respectiv la data de 20.11.2012.

6. În motivarea recursului declarat de petentă, care a fost depusă, în condițiile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, la data de 21.11.2012, s-a reliefat, în esență, că, în mod greșit, judecătoria a reținut faptul că petenta a avut o culpă în proporție de 50% în producerea accidentului, întrucât petenta nu se face vinovată de faptele reținute ca fiind cauza producerii evenimentului din data de 01.08.2011, că, contravenția prevăzută de art. 7 din HG nr. 300/2006, reținută în sarcina petentei, nu a constituit o cauză de producere a accidentului întrucât, în cazul lucrărilor respective, nu sunt aplicabile prevederile art.7 din HG 300/2006, că, la data la care a cunoscut situația de fapt, petenta, deși nu avea ca obligație contractuală, a început demersurile pentru numirea unui coordonator în materie de securitate și sănătate și a încheiat contractul de prestări servicii nr._/23.08.2011 cu . B., că petenta a încheiat la data de 29.06.2011 cu . Protocolul anexă la contractul nr. 27/29.06.2011 pe linie de securitate și sănătate în muncă și situații de urgență și a efectuat instruirea pe linie de securitate și sănătate cu personalul firmei executante, că persoana accidentată avea o alcoolemie de 1,55g%o, nu avea întocmită de către . SRL fișa individuală de instruire și s-a urcat din proprie inițiativă pe acoperișul halei, că, la data semnării contractului dintre societatea petentă și executantul ..R.L., respectiv la 29.06.2011, dar și la data începerii lucrărilor, 30.06.2011, pentru că exista un singur „Executant”, nu sunt aplicabile prevederile art.7 din HG nr. 300/2006, că, conform prevederilor contractului nr. 27/29.06.2011, . nu avea voie să subcontracteze parte din lucrări, întrucât s-a obligat față de petentă să execute „în întregime” lucrările contractate, că, în perioada 20.07._11, petenta a fost în eroare de fapt, neavând cunoștință de încheierea de către executant a unui contract de subantrepriză cu . SRL, că, la data de 23.08.2011, petenta a încheiat contract de prestări de servicii prin care a numit coordonatorul în materie de securitate și sănătate, că, potrivit prevederilor art. 12 din HG nr. 300/2006, Planul de securitate si sănătate trebuie să fie redactat din faza de elaborare a proiectului lucrării, executarea lucrărilor de refacere termohidroizolații neimpunând întocmirea unei documentații de proiectare, respectiv elaborarea unui proiect al lucrării, că, conform art.16 din HG nr. 300/2006, Planul de securitate și sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării și, întrucât nu este necesar a exista un proiect al lucrării pentru astfel de lucrări, în mod evident, nu este necesar a exista un Plan de securitate și sănătate, că, de altfel, Planul de execuție pe linie de securitate și sănătate a fost întocmit de către ., că, în mod greșit, instanța de fond reține faptul că petenta nu a luat măsuri de securitate și de aceea inspectorii ITM au aplicat sancțiunile contravenționale, precum și că judecătoria nu se pronunță asupra „erorii de fapt” invocate de petentă pentru perioada 20.07._11, cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei.

S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se modifice sentința atacată, să se admită plângerea formulată de petentă și, pe cale de consecință, să se dispună anularea măsurilor/sancțiunilor aplicate de I.T.M. B. în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 7773/23.09.2011.

7. În motivarea recursului declarat de intimat, care a fost depusă, în condițiile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, la data de 24.01.2013, s-a susținut, în esență, că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001, sub sancțiunea nulității absolute, că organul constatator a produs dovada indubitabilă a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției sale, în conformitate cu garanțiile procesuale rcunoscute și garantate de articolul 6 din CEDO, că, cu ocazia cercetării evenimentului din data de 01.08.2011, ce a avut loc la șantierul din incinta S.C. B. S.A. din B., ., județul B., eveniment în care a decedat numitul Parvana Ș., s-a constatat că societatea petentă a încălcat prevederile art. 7 și ale art. 10 din H.G. nr. 300/2006, că, la individualizarea sancțiunilor contravenționale, inspectorul de muncă a considerat că faptele recurentului-intimat prezintă un grad de pericol social ridicat, iar urmarea social periculoasă a fost una foarte gravă, în urma evenimentului o persoană decedând, că instanța de fond nu a cercetat sub toate aspectele cauza dedusă judecății, că instanța de fond a reținut greșit faptul că „nu i se poate reține petentei întreaga culpă în producerea acccidentului, ci numai în proporție de 50%”, motivat de faptul că principiul legislației europene în domeniul securității și sănătății în muncă este „angajatorul răspunde”, principiu care este formulat și în art.6 din Legea nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și că, după evenimentul din data de 01.08.2011, ce a avut loc la șantierul din incinta S.C. B. S.A. din B., eveniment în care a decedat numitul Parvana Ș., în data de 04.04.2012, în jurul orei 15:50, a avut loc decesul unei alte persoane, și anume M. G., acest din urmă eveniment având loc în interiorul halei Atelierului Montaj Ușor, amenajat la sediul S.C. B. S.A. din municipiul B., ..

S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se modifice sentința atacată și, pe fond, să se respingă plângerea contravențională, menținându-se procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 7773/23.09.2011.

II) Considerentele reținute de Tribunal care au fundamentat soluția dată recursurilor

Examinând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, în baza art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul reține următoarele:

8. Obiectul prezentei cauze rezidă în plângerea contravențională formulată de petenta . contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B., prin care s-a solicitat anularea, ca nelegal și netemeinic, a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 7773/23.09.2011.

Prin acest proces-verbal, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 701 alin. 1 din HG nr. 300/2006, raportat la art. 7 din HG nr. 300/2006 și cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 701 alin. 1 din HG nr. 300/2006, raportat la art. 10 din HG nr. 300/2006.

S-a reținut, în cuprinsul procesului verbal sus-amintit, că, cu ocazia cercetării evenimentului din data de 01.08.2011, ce a avut loc la șantierul din incinta S.C. B. S.A. din B., ., județul B., eveniment în care a decedat numitul Parvana Ș., în calitate de participant la procesul de muncă în cadrul S.C. M. Roof Prest S.R.L. și a încheierii procesului verbal de cercetare nr. 1046/22.08.2011, s-a constatat că, în condițiile în care la realizarea lucrărilor pe șantier participau lucrători a două firme, respectiv S.C. Tot Izolații S.R.L. și S.C. M. Roof Prest S.R.L., beneficiarul lucrării, adică S.C. B. S.A., nu a nominalizat un coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă pe durata realizării lucrării, fiind încălcate prevederile art.7 din H.G. nr.300/2006 și nu a asigurat întocmirea unui plan de securitate și sănătate în muncă în care să stabilească regulile aplicabile șantierului unde a avut loc evenimentul, plan ce trebuia pus la dispoziția antreprenorului, fiind încălcate prevederile art. 10 din H.G. nr.300/2006.

9. Trebuie observat că, potrivit art. 7 din HG nr. 300/2006, „Atunci când la realizarea lucrărilor pe șantier participă mai mulți antreprenori, un antreprenor și unul sau mai mulți subantreprenori, un antreprenor și lucrători independenți ori mai mulți lucrători independenți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării”.

Totodată, conform art. 10 din HG nr. 300/2006, „Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea șantierului, să fie stabilit un plan de securitate și sănătate, conform art. 54 lit. b)”.

De asemenea, potrivit art. 701 alin. (1) din HG nr. 300/2006, „Constituie contravenții și se sancționează cu amendă contravențională de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea art. 6, 7, art. 9 lit. d), art. 10, 42, 47 și 48”.

10. Se constată că, în motivarea recursului promovat, petenta . esență, critică legalitatea sentinței atacate, prin care s-a redus la ½ cuantumul amenzilor aplicate prin procesul-verbal contestat.

Aceste critici se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și nu sunt fondate, recursul petentului urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed (pct. 11-17).

11. Astfel, în primul rând, nu pot fi primite alegațiile recurentei-petente, cum că, în speță, nu ar fi aplicabile prevederile art.7 din HG nr. 300/2006, având în vedere că, conform contractului nr. 27/29.06.2011, executantul . nu avea voie să subcontracteze parte din lucrări, întrucât s-a obligat față de petentă să execute „în întregime” lucrările contractate.

Într-adevăr, se observă că, la data de 29.06.2011, între societatea petentă și ., în calitate de executant, s-a încheiat contractul nr. 27 (filele 47-50-dosar fond), având ca obiect efectuarea unor lucrări de refacere a termohidroizolației pe acoperișurile a 3 hale aflate la locația aparținând petentei, situată în B., ., județul B. și că, în cuprinsul acestui contract, nu există nicio clauză expresă prin care să se interzică executantului să încheie un contract de subantrepriză cu privire la o parte din lucrările contractate, neputând avea o astfel de semnificație mențiunea inserată la Capitolul I că „executantul se obligă să execute în întregime (...) lucrările enumerate”.

Or, este esențial de reliefat că interdicția de a încheia contract de subantrepriză, fiind o derogare de la principiul libertății contractuale, trebuie stipulată expres și explicit, neputând fi dedusă, pe cale de interpretare, din clauze echivoce, susceptibile de mai multe înțelesuri, cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 983 cod civil (1865), asemenea clauze se interpretează în favoarea celui care se obligă, adică, în speță, a executantului.

12. Apoi, în al doilea rând, nu sunt fondate aserțiunile recurentei-petente, în sensul că, în perioada 20.07._11, petenta ar fi fost în eroare de fapt, neavând cunoștință de încheierea de către executantul lucrărilor, ., a unui contract de subantrepriză cu . SRL.

Astfel, din probele administrate în cauză, se constată că, prin contractul nr. 27S/04.07.2011, încheiat între S.C. Tot Izolații S.R.L. și S.C. M. Roof Prest S.R.L., în calitate de subantreprenor, realizarea unei părți din lucrările de refacere a termohidroizolației pe acoperișurile celor 3 hale sus-menționate a fost preluată de subantreprenor și că activitatea acestuia a început în jurul datei de 20.07.2011.

Or, petenta nu s-a aflat în eroare de fapt, având în vedere că necunoașterea situației reale, respectiv a faptului că, la data constatării contravențiilor imputate petentei prin procesul-verbal contestat, respectiv la 1.08.2011, la realizarea lucrărilor pe șantier participau un antreprenor și un subantreprenor, a fost cauzată de omisiunea societății petente care nu a urmărit activitățile executantului, așa cum s-a obligat prin procesul-verbal încheiat la data de 01.07.2011 (fila 26-dosar fond) și semnat de către reprezentantul legal al societății petente, în care, la ultimul paragraf, se menționează că „pe durata desfășurării lucrărilor, beneficiarul va urmări activitățile executantului prin șeful secției mecano-energetică”.

Cu alte cuvinte, prin invocarea erorii de fapt în care s-ar fi aflat la data de 1.08.2011, societatea petentă nu face decât să invoce propria sa culpă, respectiv culpa unui prepus al acesteia, pentru care este ținută să răspundă ca și comitent, ceea ce nu este admisibil.

13. Nu pot conduce la o altă concluzie decât cea expusă mai sus (pct. 12) aspectele invocate de către petentă, în sensul că nici subantreprenorul S.C. M. Roof Prest S.R.L., nici executantul S.C. Tot Izolații S.R.L. nu au adus la cunoștința societății petente încheierea contractului nr. 27S/04.07.2011.

Astfel, trebuie remarcat că executantul S.C. Tot Izolații S.R.L. nu și-a asumat vreo astfel de obligație prin contractul încheiat cu societatea petentă – contractul nr. 27/29.06.2011- și că subantreprenorul nu avea cum să se oblige în acest mod, atâta vreme cât este un terț față de contractul sus-amintit, încheiat între societatea petentă și ., în calitate de executant.

Mai mult, nu ar justifica o altă concluzie nici faptul că firma de pază a șantierului nu a sesizat conducerea societății petente cu privire la faptul că în acea incintă a intrat și alt personal decât cel aparținând executantului sus-menționat, având în vedere că, chiar dacă s-ar fi probat că . îi revenea o atare obligație – ceea ce nu s-a întâmplat în speță -, omisiunea respectivă nu putea atrage decât răspunderea contractuală a acelei societăți, neavând ca și consecință înlăturarea răspunderii contravenționale a petentei pe temeiul erorii de fapt.

14. Rezultă, așadar, că, în mod corect, agentul constatator al intimatului a reținut, în sarcina petentei, încălcarea obligației prevăzute de art. 7 din HG nr. 300/2006.

Astfel, întrucât la realizarea lucrărilor pe șantierul aparținând societății petente, la data la care s-a constatat săvârșirea contravenției sus-evocate (pct. 8), au participat un antreprenor (S.C. Tot Izolații S.R.L.) și un subantreprenor (S.C. M. Roof Prest S.R.L.), petentei, în calitate de beneficiar al lucrărilor, îi incumba obligația de a desemna un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării acelor lucrări.

15. În al treilea rând, tot nefondate sunt și afirmațiile recurentei-petente, cum că, în speță, acestei societăți nu îi revenea obligația prevăzută de art. 10 din HG nr. 300/2006.

Astfel, trebuie reținut că, din analiza acestor prevederi, sus-citate (pct. 9), rezultă indubitabil că obligația de a asigura ca, înainte de deschiderea șantierului, să fie stabilit un plan de securitate și sănătate, revine beneficiarului lucrării.

Or, o atare calitate de beneficiar, în cazul lucrărilor de refacere a termohidroizolației pe acoperișurile celor 3 hale aflate la locația aparținând petentei, situată în B., ., județul B., care fac obiectul contractului nr. 27/29.06.2011, o are societatea petentă .>

Faptul că, în procesul-verbal de cercetare a evenimentului nr._/22.08.2011, s-a consemnat că executantul S.C. Tot Izolații S.R.L. a întocmit planul de execuție pe linie de securitate și sănătate nu înseamnă că societatea petentă este derobată de obligația sus-evocată, atâta vreme cât, potrivit art. 15 din HG nr. 300/2006, „Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate și sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate și sănătate”.

16. Mai mult, se observă:

- că, potrivit art. 11 din HG nr. 300/2006, „Planul de securitate și sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfășurării activităților pe șantier”;

- că, conform art. 12 din același act normativ, „Planul de securitate și sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului și trebuie ținut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor”;

- că, potrivit art. 17 din HG nr. 300/2006, „Planul de securitate și sănătate trebuie: a) să precizeze cerințele de securitate și sănătate aplicabile pe șantier; b) să specifice riscurile care pot apărea; c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; d) să conțină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2”;

- că, conform art. 18, „La elaborarea planului de securitate și sănătate trebuie să se țină seama de toate tipurile de activități care se desfășoară pe șantier și să se identifice toate zonele în care se desfășoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2”;

- că, potrivit art. 19, „Planul de securitate și sănătate trebuie să conțină cel puțin următoarele: a) informații de ordin administrativ care privesc șantierul și, dacă este cazul, informații care completează declarația prealabilă prevăzută la art. 47; b) măsuri generale de organizare a șantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect și coordonatorii în materie de securitate și sănătate; c) identificarea riscurilor și descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor; d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecție colectivă și individuală; e) amenajarea și organizarea șantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalități de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori și subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii; f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate și sănătate și obligațiile ce decurg din acestea; g) obligații ce decurg din interferența activităților care se desfășoară în perimetrul șantierului și în vecinătatea acestuia; h) măsuri generale pentru asigurarea menținerii șantierului în ordine și în stare de curățenie; i) indicații practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor și măsurile de organizare luate în acest sens; j) modalități de colaborare între antreprenori, subantreprenori și lucrătorii independenți privind securitatea și sănătatea în muncă”;

- că, conform art. 21, „Planul de securitate și sănătate trebuie să fie completat și adaptat în funcție de evoluția șantierului și de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru”;

- și că, potrivit art. 22, „Planul de securitate și sănătate trebuie să se afle în permanență pe șantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate și sănătate în muncă sau de reprezentanții lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății.”

Rezultă, așadar, din analiza tuturor acestor prevederi, că, în mod greșit, petenta susține, în motivarea recursului declarat, că nu ar avea obligația de a redacta acest plan de securitate și sănătate.

De altfel, referirile făcute de către recurenta-petentă, la dispozițiile art. 13 și ale art. 16 din HG nr. 300/2006, nu sunt de natură a induce o altă concluzie decât cea expusă în paragraful anterior, atâta vreme cât se face o confuzie între planul de securitate și sănătate ce trebuie redactat în faza de elaborare a proiectului lucrării și planul de securitate și sănătate ce trebuie realizat de beneficiar și care trebuie actualizat la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.

17. În al patrulea rând, referitor la aserțiunile recurentei-petente, în sensul că, contravențiile reținute în sarcina petentei prin procesul-verbal contestat, nu ar fi constituit o cauză de producere a accidentului survenit la data de 1.08.2011, instanța reține că, din analiza mențiunilor făcute în procesul-verbal de cercetare a evenimentului nr._/22.08.2011 (filele 24-40-dosar fond), reiese că intimatul ITM B.:

- a relevat (pct. L3) că reprezintă o (altă) cauză care a concurat la producerea acelui eveniment încălcarea de către petentă a obligației prevăzute de art. 7 din HG nr. 300/2006, respectiv aceea de a desemna un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării;

- a învederat (pct. M1) că este o altă constatare făcută cu ocazia cercetării evenimentului cea privitoare la încălcarea de către petentă a obligației prevăzute de art. 10 din HG nr. 300/2006.

Cu alte cuvinte, este de remarcat că, chiar intimatul nu a susținut că ar exista vreo legătură de cauzalitate între evenimentul tragic care s-a soldat cu decesul numitului Parvana Ș. și încălcarea de către petentă a obligației prevăzute de art. 10 din HG nr. 300/2006, de a asigura ca, înainte de deschiderea șantierului, să fie stabilit un plan de securitate și sănătate.

Prin urmare, nu sunt temeinice afirmațiile recurentei-petente, în sensul că petenta nu s-ar face vinovată de fapte reținute ca fiind cauza producerii evenimentului din data de 01.08.2011,având în vedere că, potrivit concluziilor procesului-verbal de cercetare a evenimentului sus-evocat, contravenția prevăzută de art. 7 din HG nr. 300/2006, reținută în sarcina petentei, a constituit o cauză care a concurat la producerea accidentului de muncă și ținând seama de faptul că petenta nu a propus și nu a administrat vreo probă din care să reiasă inexistența acestei legături de cauzalitate.

18. Referitor la recursul declarat de intimat, se observă că, în esență, acesta a criticat cele reținute de instanța de fond în sensul că „nu i se poate reține petentei întreaga culpă în producerea acccidentului, ci numai în proporție de 50%”.

19. Or, în acest context, este necesar de relevat că, conform pct. K din procesul-verbal de cercetare a evenimentului nr._/22.08.2011 (filele 24-40-dosar fond), evenimentul cercetat care a dus la decesul numitului Parvana Ș. „a avut drept cauză neluarea de către angajator a măsurilor de securitate și sănătate în muncă privind accesul și lucrul la înălțime, respectiv asigurarea dispozitivelor de protecție precum balustrade, platforme și a semnalizării corespunzătoare”.

Totodată, se constată că, potrivit punctului N1 al aceluiași proces-verbal, răspunzătoare pentru abaterile ce au constituit cauza sus-redată este S.C. M. Roof Prest S.R.L., adică societatea care avea calitatea de angajator al numitului Parvana Ș., care, de altfel, a și fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 410.000 lei.

20. Prin urmare, rezultă că, în mod greșit, judecătoria a reținut că împrejurarea că numitul Parvana Ș. s-a urcat pe acoperișul halei de unde a căzut având o alcoolemie de 1,55%o ar fi de natură a determina concluzia că petentei nu i se poate reține întreaga culpă, ci doar în proporție de 50%.

Într-adevăr, o atare concluzie ar fi fost corectă doar în ipoteza în care instanța ar fi fost învestită cu o plângere formulată de către persoana juridică referitor la care s-a stabilit că a fost răspunzătoare pentru abaterile ce au constituit cauza producerii evenimentului care a dus la decesul numitului Parvana Ș., respectiv – așa cum am arătat anterior (pct. 19)- S.C. M. Roof Prest S.R.L., ceea ce nu este cazul în pricina de față.

21. Nu pot fi primite alegațiile recurentei-intimate, inserate în motivarea recursului promovat, cum că este necesar a se da eficiență principiului legislației europene în domeniul securității și sănătății în muncă că „angajatorul răspunde”, principiu care este formulat și în art.6 din Legea nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă.

Astfel, trebuie remarcat că, așa cum chiar intimatul menționează la pct. H din procesul-verbal de cercetare a evenimentului nr._/22.08.2011, numitul Parvana Ș., lucrătorul care a decedat la data de 1.08.2011 în împrejurările evocate mai sus (pct. 19), era angajat la S.C. M. Roof Prest S.R.L., iar nu la societatea petentă ..

22. În schimb, instanța apreciază că, în cauză, nu se impune respingerea plângerii contravenționale, așa cum o solicită recurenta-intimată prin recursul declarat în cauză.

Într-adevăr, se observă (a se vedea supra, pct. 3 și pct. 9 par. 3) că judecătoria, prin sentința recurată, a aplicat, practic, pentru fiecare dintre contravențiile reținute în sarcina societății petente, câte o amendă contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege, adică în sumă de 4.000 lei.

Or, procedând în acest mod, s-a făcut o judicioasă individualizare a sancțiunilor contravenționale, fiind respectate prevederile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.

Se impune această concluzie:

- având în vedere că, prin încheierea la data de 23.08.2011, adică la puțin timp după întocmirea procesului-verbal de contravenție contestat, a contractului de prestări servicii nr._/23.08.2011 cu . B., petenta a procedat la numirea unui coordonator în materie de securitate și sănătate;

- ținând seama că, așa cum am arătat anterior (pct. 17), conform procesului-verbal de cercetare a evenimentului nr._/22.08.2011, doar încălcarea obligației prevăzute de art. 7 din HG nr. 300/2006, respectiv aceea de a desemna un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării reprezintă o cauză care a concurat la producerea acelui eveniment;

- luând în considerare faptul că intimatul nu a dovedit în vreun fel că societatea petentă ar fi răspunzătoare de producerea în data de 04.04.2012, în jurul orei 15:50, în interiorul halei Atelierului Montaj Ușor, amenajat la sediul S.C. B. S.A. din municipiul B., ., a evenimentului invocat în motivarea recursului promovat, soldat cu decesul unei alte persoane, și anume M. G.;

- și în raport de împrejurarea că, deși intimatul a susținut că ar fi aplicat societății petente amenzi contravenționale prin mai multe procese-verbale emise în perioada 2006-2011, nu s-a probat această afirmație, procesele-verbale de control de la filele 42-46-dosar recurs fiind depuse de reprezentantul petentei la termenul din data de 22.02.2013 și nefiind susceptibile de a constitui o astfel de dovadă.

III) Soluția Tribunalului

23. Având în vedere aceste considerente, care înlocuiesc, în parte, motivarea sentinței atacate și ținând seama că, în speță, nu există în cauză vreunul dintre motivele de casare ori modificare prevăzute de art. 304 C.proc.civ., care să fi fost invocate prin recursurile declarate, în urma unei analize a sentinței recurate inclusiv sub aspectul temeiniciei, în baza art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., coroborat cu art. 34 și art. 47 din OG nr. 2/2001, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate, sentința atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile, declarate de petenta S.C. B. S.A. cu sediul în B., ., județul B. și de intimatul I. T. de Muncă B., cu sediul în B., .. 1 B, împotriva sentinței civile nr._/2.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2013.

Președinte,

I. M.

Judecător,

M. N.

Judecător,

F. C. P.

Grefier,

V. P.

Red.CFP/Th.red.CFP/2 ex./4.03.2013

d.f. nr._ – Judecătoria B.

j.f. V. C. I.

← Plângere contravenţională. Decizia nr. 894/2013. Tribunalul BUZĂU  Plângere contravenţională. Decizia nr. 1323/2013. Tribunalul... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 371/2013. Tribunalul BUZĂU