Evacuare. Decizia nr. 948/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 948/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 11532/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 948/2013
Ședința publică de la 17 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. C. P.
Judecător M. N.
Judecător A.-M. D.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Tolbașu I. M., domiciliată în B., cartier M. V., .. 31, județul B. împotriva sentinței civile nr.2087 din 06.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, Șoseaua Fabrica de Celuloză, nr. 5, Business Center, Novo Park 3, Clădirea F, . 2 având ca obiect evacuare .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat A. I. F., pentru recurenta pârâtă Tolbașu I. M., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, și avocat N. R., pentru intimata G. B. S.A. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, că recursul se află la primul termen de judecată, că este motivat, comunicat și că la dosarul cauzei s-a depus, la data de 29.04.2013, întâmpinare formulată de intimata G. B. S.A.
Avocat A. I. F., pentru recurenta pârâtă Tolbașu I. M., depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 505 lei și timbrul judiciar de 5 lei, care se anulează de către președintele completului și, după ce i se comunică un exemplar al întâmpinării, arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării ce i-a fost înmânată astăzi.
Instanța pune în discuția părților calificarea căii de atac.
Avocat A. I. F., pentru recurenta pârâtă Tolbașu I. M., apreciază că, calea de atac este recurs.
Avocat N. R., pentru intimata G. B. S.A, lasă la aprecierea instanței.
Tribunalul, în baza art. 2821 alin. 1 C.proc.civ., califică, calea de atac din cauză ca fiind recurs, în raport de obiectul pricinii pe cererea principală și de faptul că nu s-a făcut vreo probă din care să rezulte că valoarea obiectului litigiului este mai mare de 100.000 lei.
Întrebate fiind, părțile prezente, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe recurs, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul de procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe recurs, pentru dezbateri.
Avocat A. I. F., pentru recurenta pârâtă Tolbașu I. M., critică sentința atacată în sensul că instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al pârâtei.
Astfel, arată că instanța de fond, în mod greșit, a respins cererea reconvențională și a dat cuvântul pe fond, fără administrarea probei cu expertiză tehnică încuviințată, deși pârâta a făcut dovada achitării onorariului de expert înaintea închiderii ședinței de judecată.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare în vederea administrării probei expertizei tehnice admise, cu respectarea dreptului de apărare al pârâtei.
Avocat N. R., pentru intimata G. B. S.A, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Astfel, arată că instanța de fond în mod corect a decăzut pârâta din proba administrării expertizei tehnice, întrucât aceasta nu a făcut, în termen legal, dovada achitării onorariului de expert, chitanța prin care pârâta a achitat onorariul de expert fiind depusă la dosar după încheierea dezbaterilor.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
I) Judecata la prima instanță
1. Obiectul acțiunii
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 05.04.2012 sub nr. de dosar_, reclamanta ..A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Tolbașu I. M., să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul situat în municipiul B., cartier M. V., ..31, jud. B. pe care aceasta îl ocupă fără titlu și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
1.2. În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că reclamanta este proprietara imobilului situat în municipiul B., cartier M. V., ..31, jud. B. compus din casă de locuit și teren aferent în suprafață de 207 mp. în baza actului de adjudecare nr.73/15.09.2010 emis de B. A. A., că, la data de 09.03.2011, reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de locațiune nr.57 pentru o perioadă de 6 luni, iar ulterior contractul nu a mai fost prelungit, că, la data de 2.11.2011, reclamanta i-a somat pe pârâtă și pe soțul acesteia, Tolbasu G. S., să elibereze imobilul din B., ..31, jud. B. până la data de 29.11.2011, la acea dată soțul pârâtei solicitând prelungirea perioadei de ședere până la 11.01.2012, solicitare acceptată de reclamanta conform adresei nr._/12.12.2011, precum și că, însă, la data menționată, pârâta a refuzat să elibereze imobilul respectiv, invocând prevederile art.578 alin.1 C. proc. civ.
În dovedire, au fost depuse unele înscrisuri, respectiv actul de adjudecare nr. 73/2010, contract de locațiune nr.57/09.03.2011, proces-verbal de predare primire din 09.03.2011, somație adresa din 28.12.2011 înaintată reclamantei de Tolbașu S. G..
2. Apărările pârâtei
2.1. La data de 24.09.2012, pârâta Tolbasu I. M. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat instituirea unui drept de retenție asupra imobilului din care se solicită evacuarea până la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului cu acordul proprietarului, înainte de adjudecarea acestuia de către reclamanta și care se ridică la suma de_ lei.
2.2. În motivarea cererii, s-a învederat, în esență, că, în perioada în care reclamanta dobândea drept de proprietate asupra imobilului, acesta era neterminat și nelocuibil, că, în toată perioada judecării cauzelor formulate de reclamantă, pârâta a efectuat toate lucrările necesare pentru ca bunul să fie locuibil, că aceste lucrări au constat în pus parchet la etaj pe suprafața de 70 mp, făcut finisaje in interior in suprafață de 140 mp, construit foișor in suprafață de 30 mp din termopan si gresie cu fundație din beton acoperit cu tabla lindab, că, la data ipotecării de către reclamantă, clădirea nu era finisată în interior, aspect ce ar trebui să rezulte din procesul-verbal de situație întocmit de executorul ce a îndeplinit procedura de executare silită prin vânzare la licitație publică, precum și că această situație este cunoscută de reclamantă care are cunoștință de lucrările efectuate anterior anului 2010 până la zi.
3. Actele de procedură și probele administrate la prima instanță
3.1. La data de 2.11.2012, reclamanta-pârâtă S.C. G. B. S.A. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat respingerea in principal ca inadmisibila iar in subsidiar ca neîntemeiată a acesteia.
S-a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile cu privire la creanța paratei-reclamante, aceasta neavând caracter cert, lichid si exigibil, condiție ce rezultă a fi îndeplinită potrivit art. 2495 alin. NCC, neexistând un titlu din care sa reiasă existenta acesteia, că dreptul de retenție nu poate fi invocat dacă deținerea bunului rezulta dintr-o fapta ilicită, este abuzivă ori nelegală sau dacă bunul este susceptibil de urmărire silită, că, în cazul de față, deținerea bunului de către pârâta-reclamantă, după data de 22.11.2011 este abuzivă întrucât, în mod nejustificat și cu rea credință, deși a fost somată în acest sens, refuză părăsirea acestuia, că susținerile pârâtei-reclamante potrivit cărora a efectuat la imobil lucrările menționate, în perioada arătată de acesta, sunt neîntemeiate, având în vedere că, pentru încheierea contractului de ipotecă din 08.10.2008, a fost întocmit raportul de evaluare de către expert C. A., raport din care rezultă că imobilul avea gresie în holul de la intrare, bucătărie și băi, parchet în camere, zugrăveli, placaje de faianță la băi și bucătărie, finisaje de calitate superioară, tâmplărie interioară din uși PVC si exterioara, ferestre PVC cu geam termopan, că, cu ocazia întocmirii dosarului de executare silita, a fost întocmit raportul de expertiza tehnica construcții de către expertul R. N. din cuprinsul căruia se desprinde ca la data de 30.05.2010 imobilul se afla in aceeași stare ca in data de 24.09.2008 (datele la care au fost efectuate cele doua inspecții in vederea întocmirii raportului de evaluare si a raportului de expertiza construcții), că însăși pârâta-reclamantă se contrazice, în cuprinsul cererii sale fiind menționată ca dată a efectuării îmbunătățirilor data dobândirii de către reclamantă a dreptului de proprietate și data ipotecarii bunului, între cele două momente trecând o perioadă de aproximativ doi ani, precum și că, în temeiul dispozițiilor art.723 C.pr.civ., se impune ca instanța să dispună amendarea pârâtei-reclamante ca urmare a exercitării cu rea credință a drepturilor procesuale prin introducerea cu rea credință a cererii reconvenționale și cu scopul vădit de tergiversare a cauzei.
3.2. În cauză, instanța de fond a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, in plus, pentru reclamantă a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante, iar, pentru pârâta-reclamantă, a încuviințat proba testimonială și cu expertiză specialitatea construcții având ca obiectiv evaluare îmbunătățiri și stabilirea vechimii acestora.
Au fost audiați martorii P. G. si P. M., depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (fille 92, 93), iar pârâtei-reclamante i-a fost luat interogatoriu (filele 89-91).
Urmare a faptului ca pârâta-reclamantă nu a achitat onorariul de expertiză, la termenul următor celui în care a dispus plata si a admis proba cu expertiza, in temeiul dispozițiilor art. 170 alin.1 C. proc. civ., prima instanță a constatat pârâta-reclamantă decăzută din această probă ca urmare a neachitării onorariului.
4. Sentința pronunțată de judecătorie și motivele de fapt și de drept ce au stat la baza formării convingerii primei instanțe
4.1. Prin sentința civilă nr. 2087/06.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. – Secția civilă în dosarul nr._ :
- a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect evacuare formulată de reclamanta S.C. G. B. S.A., în contradictoriu cu pârâta Tolbașu I. M.;
- s-a dispus evacuarea pârâtei Tolbașu I. M. din imobilul reclamantei situat în B., ..31, jud. B.;
- a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reconvențională având ca obiect instituirea unui drept de retenție până la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului, formulată de pârâta-reclamantă Tolbașu I. M. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S.C. G. B. S.A.;
- a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 10,3 lei către reclamantă.
4.2. Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut, în esență, următoarele:
Astfel cum rezulta din actul de adjudecare nr. 73/15.09.2010, reclamanta-parata ..A. este proprietarul imobilului casa situat in Buzau, ..31, jud. Buzau compus din casa de locuit cu regim de înălțime P+1E cu subsol, construcție pe fundații continui din beton armat, pereți din zidărie de cărămidă, planșeu de beton armat peste parter și din grinzi de lemn cu tavan de rigips la etaj, șarpantă in lemn in ai multe ape, învelitoare de tabla curățată, cu jgheaburi si burlane si scara de acces la etaj din lemn cu mana curenta de fier forjat, pardoseli in parchet, melaminat in dormitoare, gresie in spatiile umede, placaje de faianță in bucătărie si baie, tâmplărie din PVC cu geam termopan si zugrăveli interioare in var lavabil si exterioare din vopsea lavabila superioara tip structurat, încălzire proprie cu centrala cu gaze, calorifere din otel cu țevi de polipropilena, obiecte sanitare noi si de calitate superioara si teren aferent in suprafață de 207 mp, imobil ca a aparținut paratei-reclamante Tolbasu I. M..
Ulterior acestui moment, la data de 09.03.2011 intre reclamanta-parata, in calitate de locator si parata-reclamanta Tolbasu I. M. s-a încheiat contractul de locațiune nr. 57, pentru imobilul situat in Buzau, ..31, jud. Buzau, pentru o durata de 6 luni situata intre 09.03._11.
Deși perioada pentru care a fost încheiat contractul a expirat, reclamanta-parata a acceptat, la solicitarea paratei-reclamante sa permită acesteia si familiei sale sa locuiască in imobil pana la data de 11.01.2012, menționată in mod evident din eroare 11.01.2011 in adresa nr._/12.12.2011.
Cu toate acestea, la data de 28.12.2011, Tolbasu S. G., soțul paratei-reclamante a adus la cunoștință S.C. G. B. S.A. ca, potrivit dispozițiilor art. 578 alin.1 C. Proc.civ., nicio evacuare din imobile cu destinație de locuință nu poate fi făcută intre 01 decembrie-01 martie anul următor, motiv pentru care întreaga familie va elibera imobilul după data de 01.03.2012.
Chiar si in acest context, parata-reclamata nu a eliberat imobilul menționat nici ulterior datei de 01.03.2012, aspect ce rezulta din probele administrate la dosar si din poziția procesuala a paratei-reclamante care nu a negat situația de fapt invocata de reclamanta-parata.
Întrucât contractul de locațiune a încetat prin expirarea termenului, iar părțile nu au convenit prelungirea acestuia, neexistând niciun caz de prelungire legala, s-a constatat de prima instanță că pârâta-reclamantă Tolbasu I. M. ocupă fără drept, respectiv fără titlu locativ valabil, imobilul situat in B., ..31, jud. B., impunându-se a se dispune evacuarea acesteia din imobilul casă, situat in B., ..31, jud. B..
La data adjudecării imobilului de către reclamanta-pârâtă S.C. G. B. S.A., acesta se afla in starea mai sus descrisa, astfel cum rezulta din conținutul actului de adjudecare si a Raportului de expertiza întocmit de expert R. N. întocmit in vederea executării silite.
Față de dispozițiile art. 189 alin.1 din Legea nr. 71/2011, se constată că dreptul de retenție invocat de pârâta-reclamantă intră sub incidența dispozițiilor noului cod civil.
În raport de art. 2495 alin.1 și de art. 2496 C. Civ. 2009, se constată că dreptul de retenție poate fi exercitat de cel care este dator sa remită sau sa restituie un bun, pana la recuperarea cheltuielilor necesare si utile făcute la acel bun.
Astfel cum rezulta din raportul de evaluare pentru construcția tip rezidențial situata in Buzau, cartier M. V., ..31, la data de 23.09.2008, data efectuării inspecției, imobilul avea executate finisajele constând in finisaje de gresie in holul de la intrare, bucătărie, bai, parchet clasic lăcuit in camere, zugrăveli lavabile, placaje cu faianța in bai si bucătărie, tâmplărie interioara din uși PVC si exterioara din ferestre PVC cu geam termopan.
La data de 27.04.2010, in scopul întocmirii raportului de expertiza in vederea evaluării bunului pentru stabilirea valorii de licitație in cadrul procedurii executării silite, expertul a constatat aceleași îmbunătățiri la imobilul construcție in cauza.
Instanța de fond a înlăturat ca nesincere atât declarația martorului P. G. având in vedere susținerile acestuia potrivit cărora din anul 2007 si pana in anul 2009 imobilul casa a rămas „la roșu”, mai exact cu cărămida la vedere, aspect in mod evident neadevărat având in vedere conținutul raportului de evaluare care stabilește in mod clar ca, la data inspecției, in anul 2008, imobilul avea efectuate finisaje constând in gresie, faianța, parchet si zugrăveli, cât și depoziția martorului P. M., având in vedere susținerea acestuia potrivit căreia imobilul a fost zugravit in interior si in exterior in anul 2009.
Cu toate acestea, chiar si in raport de depozițiile martorilor P. G. si P. M., audiați la termenul din 05.12.2012, s-a reținut de instanța de fond că lucrările de finisaje au fost efectuate la imobilul construcție situat in Buzau, ..31, cel mai târziu in anul 2009.
Or, reclamanta-parata a dobândit bunul la licitația publica din data de 25.08.2010, astfel cum rezulta din actul de adjudecare nr. 73/2010 din 15.09.2010.
La data dobândirii bunului aceasta a achitat prețul pentru imobilul casa si teren, in starea in care acesta se afla la data licitației, deci a achitat prețul pentru imobilul care avea efectuate finisajele menționate de pârâta-reclamantă in acțiune.
Rezultă că, la data efectuării finisajelor, parata-reclamanta avea calitate de proprietar, ulterior bunul fiind achiziționat de reclamanta-parata in starea descrisa in cererea reconvențională.
Pe cale de consecință, se constată ca parata-reclamanta nu poate pretinde ca reclamanta parata sa achite de doua ori aceleași finisaje, neavând deschisa acțiunea de instituire a unui drept de retenție împotriva proprietarului care a achiziționat bunul cu tot cu finisaje, cererea reconvențională formulată în cauză fiind apreciată ca neîntemeiată.
II) Procedura la instanța de recurs
5. Recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2087/06.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. – Secția civilă în dosarul nr._
5.1. Împotriva acestei hotărâri definitive, la data de 03.04.2013 (data poștei 02.04.2013), pârâta Tolbasu I. M. a formulat, în termen legal, recurs, cerând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru administrarea probei admise și respectarea dreptului la apărare al pârâtei.
5.2. În motivarea recursului, ce nu a fost întemeiat în drept, s-a reliefat că, printr-o încheiere, s-a admis efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea contravalorii îmbunătățirilor descrise de martorii P. G. și P. M., că, la data de 30.01.2013, s-a arătat că dovada plății onorariului de expertiză achitat în cauză a fost înmânat expertului și că poate fi depus până la sfârșitul ședinței de judecată, precum și că, potrivit dovezii depuse prin registratura instanței, înaintea închiderii ședinței, s-a depus dovada plății onorariului de expertiză, confirmându-se susținerea apărătorului cu privire la existența chitanței.
6. Apărările intimatei-reclamante în fața instanței de recurs și actele de procedură ale Tribunalului
6.1. La data de 29.04.2013, intimata-reclamanta . a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării recursului și excepția nulității recursului și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a susținut, în esență, că este necesar ca recurenta să timbreze la valoarea pretențiilor formulate, că recursul nu menționează nici hotărârea care se atacă, nici nu este motivat în fapt și în drept și că motivul de nelegalitate invocat de către recurentă este nelegal și netemeinic.
6.2. La termenul de judecată din data de 17.05.2013, Tribunalul, în baza art. 2821 alin. 1 C.proc.civ., a calificat calea de atac din cauză ca fiind recurs, în raport de obiectul pricinii și de faptul că nu s-a făcut vreo probă din care să rezulte că valoarea obiectului litigiului este mai mare de 100.000 lei.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, în baza art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul reține că recursul nu este fondat, pentru considerentele care succed.
III) Considerentele instanței de recurs
7. Prin acțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, formulată de către reclamanta ..A., în contradictoriu cu pârâta Tolbașu I. M., s-a solicitat a se dispune evacuarea pârâtei din imobilul situat în municipiul B., cartier M. V., ..31, jud. B. pe care aceasta îl ocupă fără titlu
Pe cale de cerere reconvențională, pârâta-reclamantă Tolbașu I. M. a pretins instituirea în favoarea sa a unui drept de retenție asupra imobilului din care se solicită evacuarea până la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului cu acordul proprietarului, înainte de adjudecarea acestuia de către reclamantă și care se ridică provizoriu la suma de_ lei.
8. Este esențial de relevat că, din motivarea recursului promovat în cauză, rezultă că recurenta Tolbașu I. M. a criticat sentința recurată, prin care a fost admisă acțiunea principală și a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reconvențională, exclusiv în ceea ce privește soluția dată cu referire la cererea reconvențională.
Într-adevăr, în dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susținut că, în mod nelegal, a fost pronunțată o atare soluție, în condițiile în care se plătise onorariul de expertiză și, din această cauză, în mod nejustificat nu s-a efectuat expertiza dispusă de instanță pentru stabilirea contravalorii îmbunătățirilor efectuate la imobilul respectiv.
Atare critică, ce ar putea fi circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., nu este fondată.
9. Astfel, se observă că, prin încheierea din data de 05.12.2012 (filele 97-98-dosar fond), Judecătoria B. a dispus efectuarea unei expertize evaluare imobiliară, a numit expertul care urma a întocmi raportul de expertiză și a pus în vedere pârâtei-reclamante Tolbașu I. M. să facă dovada achitării onorariului provizoriu de expertiză în cuantum de 700 lei.
10. Prin urmare, în acest caz sunt aplicabile prevederile art. 170 alin. 1 C.proc.civ., conform cărora „Când s-a încuviințat o cercetare locală, expertiză sau dovadă cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviințare, să depună suma statornicită de instanță pentru cheltuielile de cercetare, drumul și despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instanței”.
Reiese, deci, că pârâtei-reclamante Tolbașu I. M. – recurenta din cauză- îi incumba obligația ca, în termen de 5 zile de la încuviințare, respectiv până cel mai târziu la data de 11.12.2012, să depună suma statornicită de instanță pentru plata expertului și să depună la grefa instanței recipisa de consemnare a onorariului provizoriu în cuantumul menționat mai sus (pct. 9).
11. Or, așa cum judicios și temeinic a reținut prima instanță, recurenta a încălcat flagrant această obligație procesuală ce-i revenea.
12. Astfel, este de remarcat că, la data de 28.01.2013, expertul desemnat de instanță a depus cerere (filele 104-105-dosar fond).
Prin acest act de procedură, expertul a solicitat, între altele, să se pună în vedere pârâtei-reclamante Tolbașu I. M. să transmită documentele justificative ale plății onorariului de expertiză.
13. Apoi, analizând cele inserate în încheierea de la termenul din data de 30.01.2013 (filele 111-112-dosar fond), se constată:
- că, la prima strigare a cauzei, reprezentantul pârâtei-reclamante Tolbașu I. M., avocat A. I., a lipsit, constatându-se neachitarea onorariului pentru expert;
- că, la a doua strigare a pricinii, apărătorul pârâtei amintite a precizat că „s-a achitat onorariul provizoriu expert, dar are chitanța la sediul cabinetului de avocat”, motiv pentru care s-a lăsat cauza la a treia strigare;
- și că, la a treia strigare a pricinii, același avocat angajat de pârâta-reclamantă Tolbașu I. M. a învederat instanței că „dovada achitării onorariului provizoriu pentru expertiză, respectiv chitanța a fost înmânată de parte personal expertului R. N.”.
Or, lipsa de fundament a acestor susțineri (mincinoase) făcute în fața instanței de judecată de avocatul sus-menționat, în numele pârâtei-reclamante Tolbașu I. M., este evidentă dacă se analizează cu atenție mențiunile cuprinse în chitanța nr._/1/30.01.2013 (fila 108-dosar fond), din care rezultă cu prisosință că plata onorariului pentru expertiză s-a făcut la data de 30.01.2013, orele 13,09, adică după momentul – consemnat în încheierea din 30.01.2013 – în care prima instanță a luat dosarul de față la a treia strigare, respectiv orele 10,40.
14. Prin urmare, procedând la decăderea pârâtei-reclamante (recurentă) Tolbașu I. M. din proba cu expertiză, instanța de fond a făcut o corectă și judicioasă aplicare a legii.
Au fost respectate cu evidență prevederile art. 170 alin. 3 C.proc.civ., potrivit cărora „Neîndeplinirea acestor obligații atrage decăderea, pentru acea instanță, din dovada încuviințată”, fiind vorba despre neîndeplinirea obligațiilor evocate anterior (pct. 11).
15. Nu sunt fondate alegațiile recurentei, cum că ar fi depus prin registratura instanței, înaintea închiderii ședinței, dovada de achitare a onorariului pentru expertiză, ceea ce ar confirma susținerea apărătorului cu privire la existența chitanței.
16. Într-adevăr, trebuie relevat, în această privință, că, în condițiile în care, așa cum am reținut mai sus (pct. 13), plata onorariului pentru expertiză s-a făcut după ce Judecătoria B. a dispus decăderea pârâtei-reclamantei din proba cu expertiză, nu se poate susține că ar fi reale afirmațiile făcute de apărătorul pârâtei-reclamante cu privire la existența chitanței la momentul când s-a aplicat acea sancțiune procedurală.
17. Apoi, tot pe acest aspect, se impune reliefat că, în dreptul procesual civil, nu există instituția „închiderii ședinței”, despre care face vorbire, în motivarea recursului, recurenta Tolbașu I. M..
Dimpotrivă, legea instituie obligația pentru părți de a depune toate înscrisurile și de a administra toate probele de care înțeleg să se folosească în proces până la închiderea dezbaterilor.
Or, în speță, recipisa de consemnare a onorariului pentru expertiză a fost depusă de către pârâta-reclamantă (recurentă) după închiderea dezbaterilor, un asemenea înscris neputând fi luat în seamă, atât timp cât, dacă nu s-ar proceda astfel, s-ar nesocoti în mod grav principiile contradictorialității și a dreptului la apărare, principii fundamentale ale procesului civil.
IV) Soluția Tribunalului
18. Pentru aceste considerente, având în vedere că, în speță, nu există în cauză vreunul dintre motivele de casare ori modificare prevăzute de art. 304, Tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge recursul declarat, ca nefondat, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Tolbașu I. M. domiciliată în B., cartier M. V., .. 31, județul B. împotriva sentinței civile nr.2087 din 06.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, Șoseaua Fabrica de Celuloză, nr. 5, Business Center, Novo Park 3, Clădirea F, . 2 având ca obiect evacuare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Mai 2013.
Președinte, F. C. P. | Judecător, M. N. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, V. P. |
Red.CFP/Th.red.CFP/2 ex./24.05.2013
d.f. nr._ – Judecătoria B.
j.f. N. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 955/2013. Tribunalul BUZĂU | Fond funciar. Decizia nr. 1908/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
