Fond funciar. Decizia nr. 1075/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1075/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 1670/277/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1075/2013
Ședința publică de la 28 mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta C. L. PT. APLIC. LEGILOR FONDULUI FUNCIAR GURA TEGHII, cu sediul în .. B., împotriva sentinței civile nr. 262/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele, județul B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții B. M., domiciliată în com. Gura Teghii, .. B., și B. C. G., domiciliat în com. Gura Teghii, ., pârâta C. J.. PT. STAB. DREPTULUI DE PROPR. B., cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., intervenientul ., cu sediul în .. B., intervenienta forțată . sediul în București, Presei Libere, City Gate – Turnul de Nord, având ca obiect fond funciar obligație de a face
Dezbaterile și prezența părților au avut loc în data de 22.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.05.2013, când a decis astfel:
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil, se constată:
Reclamanții B. M. și B. G. le-au chemat în judecată pe pârâtele . aplicarea legilor fondului funciar și C. județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitând ca: : prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată prima pârâta să pună reclamanții în posesie pe vechile amplasamente cu suprafața de 3,2 ha teren, inclusiv cu suprafața de 690 m.p. teren în punctul „Pe luncă”; să fie obligată pârâta C. Județeană B. să emită titlu de proprietate pentru sus-scrisul teren.
În fapt, arată că în temeiul Legii 18/1991, autorul B. C. C., în calitate de moștenitor al def. B. Gh. R. C., i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 3,26 ha teren agricol.
Deși au trecut 19 ani de la apariția legii, nici până în prezent autorul (după decesul său, moștenitorii ) nu au fost puși în posesie pe întreaga suprafață reconstituită și nu i s-a emis titlu de proprietate.
În special, solicită punerea în posesie pe suprafața de 6900 m.p. – pct. „Pe luncă”. Acest teren face parte dintr-o suprafață mai mare de 1200 m.p., ce a aparținut autorului anterior colectivizării. Pe 509 m.p. autorul a fost pus în posesie în 1997, urmând ca diferența să-i fie atribuită ulterior, după clarificarea situației juridice a suprafețelor aferente pttr –ului și brutăriei. Nici până în prezent nu i-a fost atribuită diferența, comisia locală refuzând fără motiv clarificarea situației. Arată că parte din suprafața (din restul până la_ m.p.) poate fi atribuită pe vechiul amplasament, întrucât există teren liber. Pentru terenul ocupat (din punct de vedere juridic, solicită să i se atribuie, conform dispozițiilor legale, teren de aceiași categorie, în imediata vecinătate. Mai mult pe suprafața de 509 m.p. atribuită în anul 1997 prin procesul verbal, B. M., a edificat împreună cu soțul o casă de locuit și, întrucât nu s-a clarificat situația pentru diferența de teren are probleme cu accesul la aceasta.
Solicită să se admită acțiunea, să se oblige pârâta C. locală să-i pună în posesie pe vechile amplasamente, în situația că parțial acestea sunt ocupate, solicită să li se atribuie teren în compensare, în imediata vecinătate. De asemenea, cer ca pârâta C. Județeană B. să fie obligată să elibereze titlul de proprietate pe suprafața de 3,26 ha teren.
Anterior primului termen de judecată, Societatea Comercială ., prin reprezentantul său legal, formulează cerere de intervenție accesorie, în sprijinul pârâtei C. comunală Gura Teghii.
Solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea acțiunii.
În fapt arată că, în urma unei licitații, a cumpărat de la . cu destinație de brutărie, birouri anexe, iar la cumpărarea acestora i s-a transmis și dreptul de folosință asupra terenului aferent construcțiilor, cu vecinii: R.; drum comunal; familia B. ; drum comunal .
Învederează instanței că între proprietatea sa și cea a R. nu exista și nu a existat niciodată o suprafață de teren, că terenul pe care l-a primit în folosință este folosit continuu și netulburat și face parte din domeniul privat al comunei Gura Teghii, fiind inventariat parțial, iar procedura de inventariere este în curs.
În mod abuziv, reclamanții însă au modificat gardul despărțitor dintre terenul folosința societății interveniente fără a solicita la nivelul Primăriei Gura Teghii autorizațiile legale și terenul aflat în folosința R. și au reconstruit un alt gard pe un alt amplasament, constituindu-se în acest mod o parcelă de teren față de care se solicită punerea în posesie, deși punerea în posesie pentru reclamanți a fost finalizată în punctul „Pe luncă” prin emiterea procesului verbal nr. 524/09.04.1997, act de reconstituire necontestat ca întindere de reclamanți sau autorii lor, terenul fiind vecin astfel cum reiese din procesul verbal cu terenul aferent brutăriei, respectiv terenul față de care intervenientei urmează a i se consolida dreptul de folosință, la cel moment ca și la acesta moment nefiind alte suprafețe de teren libere la dispoziția comisiei locale, regimul juridic al suprafețelor de teren din punctul respectiv aflate la dispoziția comisiei locale nefiind schimbat de la momentul punerii în posesie, respectiv anul 1997.
De altfel, reclamanții nu pot justifica o legitimare ca vechi amplasament pentru terenul pretins a fi puși în posesie în condițiile în care, din documentele primare de proprietate defunctul B. Gh.R. G. se limita la proprietatea actuală a R. și terenul aferent brutăriei, astfel încât nici din acest punct de vedere acțiunea nu este întemeiată, solicită respingerea acesteia și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din 17.01.2011, cererea de intervenție este încuviințată în principiu.
La solicitarea instanței, pârâta C. comunală Gura Teghii depune la dosar documentația în baza căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului B. C..
De asemenea, pârâta C. comunală Gura Teghii formulează întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii.
A arătat că, terenul în suprafață de 690 m.p. este ocupat în întregime de către Societatea Națională de telecomunicații R. având în acest sens emis Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor . 12, nr. 0050.
În consecință, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu este posibilă, petenții refuzând până la momentul actual primirea de teren în compensare.
În continuare C. locală Gura Teghii, face demersuri în vederea atribuirii altui teren în punctul Fulgeriș care să compenseze suprafața de 690 m.p.
Având în vedere că suprafața de 690 m.p. este ocupată legal de către o altă persoană, în temeiul art. 57-58 cod pr. civilă înțelege să formuleze cerere de intervenție accesorie motiv pentru care solicită instanței introducerea în cauză a . sediul în mun. București, Piața Presei Libere nr. 3-5 clădirea City Gate, Turn Nord.
Având în vedere faptul că suprafața de 690 m.p. ce reprezintă vechiul amplasament al reclamanților este deținută cu titlu de proprietate de către . în aplicare a reconstituirii pe vechiul amplasament este practic imposibilă, face în scopul preîntâmpinării unui litigiu viitor cu privire la suprafața în cauză.
Totodată, apreciază că prin chemarea în judecată a altor persoane .-ar realiza soluționarea unor raporturi juridice conexe în unul și același cadru procesual, fapt ce ar contribui la o mai bună administrare a justiției.
În drept își întemeiază cererea pe disp. art. 115-118, 57-58 cod pr. civilă.
. a depus la dosar întâmpinare (fila nr.84) prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii Comisiei Comunale Gura Teghii.
A arătat că, în ce privește cererea de intervenție forțată accesorie,introducerea acestei cereri se face din inițiativa unui terț care solicită introducerea sa într-un proces în curs de desfășurare, și în care justifică un interes personal.
In cauza dedusă judecații, R. nu justifică nici un interes, astfel încât nu există motivație pentru a formula cerere accesorie. A susținut aceasta deoarece suprafața de teren de 600 mp (în realitate 469,23 mp) se află în proprietatea R., proprietatea atestată prin Certificatul . 12 nr. 0050 și transcrisă în Registrul de transcripțiuni al Judecătoriei Pătârlagele sub nr.1819/14.10.1998. Astfel, societatea nu ar obține nici un folos practic, direct și imediat prin pronunțarea unei hotărâri în favoarea pârâtei, și nici nu i-ar fi afectat vreun drept, atâta vreme cât terenul în discuție este deținut în baza unui titlu de proprietate valabil.
Având în vederea regulile care guvernează instituția "intervenției accesorii" pârâta nu o poate obliga să intervină in apărarea sa, astfel încât cererea sa de "intervenție accesorie forțată" este inadmisibilă pe, cale de consecință urinând a fi respinsă de instanță.
Cu privire la motivarea în drept u cererii formulată de pârâta C. localii Cura Teghii pentru aplicarea legilor fondului funciar, respective art. 57 - 58 Cod procedura civilă, consideră și din acest punct de vedere cererea este inadmisibilă.
Chemarea în judecată a altor persoane este mijlocul procesual prin care una din părțile inițiale solicită introducerea în proces a unei terțe persoane care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul.
In acest sens s-a pronunțat Secția de C. Administrativ a Curții Supreme de Justiție, prin Decizia nr. 7/1993, statuând că nu poate fi atrasa în judecata în condițiile art. 57 Cod procedură civilă, numai persoana care ar fi în măsura să invoce aceleași drepturi subiective civile ca și reclamantul.
In concluzie, prin intermediul cererii de chemare in judecată a altei persoane, nu se poate obține introducerea in proces a unui nou pârât, ci, potrivit art. 57 c.p.c, trebuie sa fie vorba de un terț „ce ar putea formula aceleași pretenții ca și reclamantul” in caz contrar instanța urmând se respingă cererea ca inadmisibila.
Cererea a fost pusă în discuția părților, iar instanța a dispus introducerea în cauză a .., acesta dobândind, conform art. 58 cod pr. civilă calitatea de intervenient forțat.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr.652/25.02.2013 prin care a admis în parte acțiunea și a fost obligată pârâta C. L. să pună în posesie pe reclamanți pe suprafețele menționate în dispozitiv și identificate prin raportul de expertiză dispus în cauză, iar C. Județeană să întocmească titlul de proprietate pentru aceste suprafețe.
A fost respinsă cererea îndreptată împotriva intervenientei forțate .>
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că numitului B. C. C. (în prezent decedat) autorul reclamanților, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,26 ha teren. Parțial, reclamanții au fost puși în posesie pe terenul pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate.
În ce privește suprafața de 1200 m.p. teren amplasat în punctul „L.” din . au fost puși parțial în posesie, respectiv pe suprafața de 509 m.p., prin procesul verbal nr. 524/09.04.1997, Se reține și că pentru diferența de teren, nu s-a efectuat punerea în posesie, C. comunală Gura Teghii invocând faptul că terenul este ocupat de către .>
Instanța reține că, potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate . 12 nr. 0050/17.09.1998 . terenului în suprafață de 466,25 mp.
În urma probei cu expertiză tehnică de specialitate efectuată de către expert N. G., potrivit variantei refăcute (filele nr. 240 și următoarele) în dosar, instanța a reținut că potrivit disp. art. 14 din legea nr. 18/1991, coroborate cu disp. art. 2 din legea nr. 1/2000 reconstituirea dreptului de proprietate se face (cu excepțiile prevăzute de actele normative menționate) pe vechiul amplasament.
Instanța a reținut că, potrivit constatărilor raportului de expertiză necontestate de nimeni, sunt libere, și deci pot fi atribuite reclamanților, următoarele vechi amplasamente: 2832 m.p. teren în punctul „Acasă”; 7350 m.p. teren arabil extravilan situat pe teritoriul comunei B., județul B.; 2832 m.p. pct. „Acasă”; 6053 m.p. teren în punctul „Dealul Corbului”; 5363 m.p. teren în punctul „B.”; 2111 m.p. teren în punctul „La M.”; 450 m.p. teren în punctul „Bogzoi”;1587 m.p. teren în punctul „Pe Coastă”; 3119 m.p. teren în punctul „Fundul Rupturii”
Instanța a reținut că pentru terenul situat în . primit deja titluri de proprietate. Urmează deci ca, pentru restul suprafețelor de teren, în baza textelor de lege sus-menționate, pârâta C. comunală Gura Teghii să pună reclamanții în posesie pe terenurile menționate.
În ce privește suprafața de teren având vechi amplasament în punctul „Pe luncă” instanța reține că, potrivit raportului de expertiză, reclamanții au fost puși în posesie (potrivit procesului verbal nr. 524/1997) pe vechiul amplasament, pe o suprafață de 544 m.p., deși în procesul verbal este menționată suprafața de 509 m.p.
Se reține că, potrivit concluziilor raportului de expertiză, diferența până la_ m.p. teren intravilan în punctul „Pe luncă „ constă în: 419 m.p. teren aflat în proprietatea ..p. teren se află în domeniul privat al comunei, conform Hotărârii n din data de 30.09.2008 a Consiliului local al comunei Gura Teghii.
Instanța a reținut că suprafața din domeniul privat al comunei a fost înstrăinat, prin vânzare la licitație publică în data de 27.06.2006, intervenientei ., în realitate, suprafața deținută de către intervenientă este de 890 m.p. teren întrucât intervenienta și-a extins construcțiile C 2 și C 3 aflate pe teren, extinzându-și, de asemenea și suprafața de teren cumpărată la licitație.
Instanța a constatat că suprafața de 419 m.p. teren și, respectiv 652 m.p. teren, nu sunt supuse retrocedării, deci fac excepție de la principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, conform disp. art. 29 alin. (1), (4), (7) din legea nr. 18/1991, coroborată cu disp. art. 3 din legea 1/2000.
În consecință, în baza textelor de lege menționate instanța a constatat că, pentru aceste terenuri, cererea de retrocedare este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, iar corelativ cererea de intervenție accesorie, formulată de către intervenienta . interesul și sprijinul pârâtei C. comunală Gura Teghii a fost admisă.
Împotriva sentinței a formulat recurs C. locală de fond funciar Gura Teghii - prin Primarul comunei B. G., în calitate de reprezentant legal, care a criticat soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul admiterii recursului și pe fond să fie respinsă acțiunea.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a precizat că sentința instanței de fond cuprinde motive străine de natura pricinii, reținându-se în legătură cu imobilele cumpărate de . la cumpărarea acestora i s-a transmis și dreptul de folosință asupra terenului aferent construcțiilor, cu vecinii: R., drum comunal, fam.B., drum comunal, iar în paragrafele următoare ale motivării, instanța a reținut că suprafața din domeniul privat al comunei a fost înstrăinată prin vânzare la licitație publică din 27.06.2006 intervenientei . în realitate suprafața deținută de intervenientă este de 890 mp întrucât aceasta și-a extins construcțiile C.2 și C.3 aflate pe teren, extinzându-și de asemenea și suprafața de teren cumpărată la licitație.
Subliniază faptul că nu se poate vorbi în speță în nici un caz de faptul că din domeniul privat al comunei s-a vândut teren, în acest sens la dosarul cauzei nu s-a făcut nicio dovadă pentru că o asemenea stare de fapt nu există și întrucât . a înstrăinat teren către ..
Într-un alt motiv de recurs critică faptul că instanța a interpretat greșit actele juridice deduse judecății și a schimbat natura și înțeles vădit neîndoielnic al acestora. Astfel, conform celor arătate anterior, instanța transformă posesia – folosința terenului aferent construcțiilor . în proprietatea acesteia, deși din actele dosarului rezultă că aceasta avea doar folosința și instanța nu putea să interpreteze că intervenienta a devenit proprietar al terenului prin extinderea construcțiilor C2 și C3 aflate pe acest teren.
În al treilea motiv de recurs, recurenta a criticat soluția sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, invocând dispoz.art.52 din Lg.18/1991 în care se precizează că, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă și nu cu activitate jurisdicțională și în mod extraordinar, prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă s-a recunoscut acesteia calitate procesuală pasivă și, când este cazul, calitate procesuală activă, și că deși poate figura ca parte în spețe de fond funciar, nu are capacitate de folosință, nefiind înzestrată cu personalitate juridică și patrimoniu propriu.
În aceste condiții, nefiind subiect de drept distinct, nu poate dobândi în mod valabil calitatea de debitor într-un raport juridic obligațional, așa cum este cel stabilit prin dispozitivul sentinței recurate, în conformitate cu art.274 C.pr.civ.
A mai arătat că în spețele de fond funciar nu se poate reține existența unui interes material al comisiei locale așa cum s-ar putea reține în alte materii, activitatea desfășurată la nivelul comisiei urmărind reconstituirea corectă a dreptului de proprietate.
Într-un alt considerent legat de acest motiv de recurs, s-a solicitat să se rețină faptul că instanța fondului, deși a admis în parte acțiunea și nu în totalitate, a admis cererea de intervenție în interesul comisiei, recunoscând astfel implicit lipsa culpei comisiei locale și în mod contrar celor reținute, instanța i-a obligat exclusiv la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul, examinând recursul declarat constată următoarele:
Recurenta a criticat faptul că în motivarea hotărârii recurate, instanța de fond a reținut eronat că suprafața de teren aferentă construcțiilor cu destinație brutărie, birouri, anexe cumpărate de . proprietatea intevenientei ., cumpărată prin vânzare la licitația publică din 27.06.2006 și că, în realitate, este numai în folosință, deoarece din nici un act din dosar nu rezultă că s-a vândut teren din domeniul privat al comunei.
Tribunalul constată că, într-adevăr, sub acest aspect, motivarea instanței este nejustificată, nefiind susținută de probe.
Însă, instanța când a realizat analiza probelor asupra faptului de ce terenul deținut de . nu trebuie să facă obiectul punerii în posesie, aceasta a justificat înlăturarea acestor terenuri, însă este defectuos motivată.
Acest aspect nu este însă de natură să atragă modificarea sau casarea hotărârii, întrucât instanța de recurs are posibilitatea de a substitui motivarea instanței de fond cu propria motivare.
Astfel, Tribunalul, constată că suprafața de 652 mp teren aferent construcției brutăriei situat în intravilanul satului Gura Teghii, construcție cumpărată de . de la . parate din domeniul privat al comunei, iar pentru acest teren au fost date foștilor proprietari teren în compensare de către comisia locală de fond funciar, așa cum rezultă din mențiunile Hotărârii Consiliului Local al comunei Gura Teghii, nr. 60/30.09.2008 (fila 106 dosar fond).
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că această suprafață de 652 mp nu este supusă retrocedării, fiindcă face parate din domeniul privat al comunei și pentru care intimații au primit teren în compensare.
Cât privește motivul de recurs ce vizează obligare recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Tribunalul constată că nu este fondată critica acesteia.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991, comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă și, când este cazul, activă, iar „prevederile art. 271 din codul de procedură civilă sunt aplicabile”.
Tribunalul constată că, în speță, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 274 Cod procedură civilă, culpa procesuală a recurentei fiind evidentă.
Astfel, obiectul acțiunii l-a constituit obligarea Comisiei Locale Gura Teghii la punerea în posesie cu suprafața de 3,26 ha, obligație ce-i incumbă în mod exclusiv și prevăzută expres de art. 5 din HG nr. 890/2005. Recurenta C. locală Gura Teghii este în culpă, întrucât, deși intimații, moștenitori ai defunctului B. C. aveau reconstituit un drept de proprietate de 3,26 ha, recurenta nu a pus în posesie toată suprafața, nu a identificat terenurile, nu a propus amplasamente. Intervenienta . nu are atribuții de punere în posesie, astfel că, în mod corect, nu a fost obligată la cheltuieli de judecată.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. L. PT. APLIC. LEGILOR FONDULUI FUNCIAR GURA TEGHII, cu sediul în .. B., împotriva sentinței civile nr. 262/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele, județul B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții B. M., domiciliată în com. Gura Teghii, .. B., și B. C. G., domiciliat în com. Gura Teghii, ., pârâta C. J.. PT. STAB. DREPTULUI DE PROPR. B., cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., intervenientul ., cu sediul în .. B., intervenienta forțată . sediul în București, Presei Libere, City Gate – Turnul de Nord.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 mai 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red. AED/27.06.2013
Thred. DP/2 ex
Judecătoria Pătârlagele
Judecător fond: T. N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1740/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 912/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
