Fond funciar. Decizia nr. 1748/2013. Tribunalul BUZĂU

Tribunalul BUZĂU - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 1748/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 29436/200/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1748/2013

Ședința publică de la 09 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. R.

Judecător G. I. R.

Judecător V. B.

Grefier R. - A. S.

Pe rol judecarea recursului civil declarat de reclamanta C. I., domiciliată în mun. B., ., ., împotriva sentinței civile nr.7779/9.05.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar, în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DRETULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în B., .. 48, Jud. B., C. L. M. PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în ..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta personal, lipsă fiind intimatele.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 150 cod proc. civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.

Recurenta C. I., având cuvântul, precizează că expertul a identificat terenurile libere și nerevendicate. Solicită admiterea recursului și corectarea erorii din titlul de proprietate

În baza art. 150 cod proc. civ, instanța declară dezbaterile terminate și reține cauza spre soluționare

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentului recurs civil, constata:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din 16.11.2012, reclamanta C. I. a chemat în judecată pârâtele C. L. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând constatarea nulității absolute parțiale, cu consecința modificării titlului de proprietate nr._/71/14.05.2003, în sensul înscrierii suprafeței corecte.

Astfel, reclamanta a arătat că titlul de proprietate urmează a fi modificat prin adăugirea următoarelor suprafețe și corectarea acestora:

- suprafața de 7026 mp tren categoria extravilan pășuni se află în ., jud. B., în tarlaua nr.69, . ca vecinătăți la Nord- T. V. și rezerva, la Est – C. M. și B. C., la Sud – drum, la Vest – drum și radierea suprafeței de 2500 mp și 5793 teren categoria extravilan pășuni aflat în indiviziune;

- suprafața de 471 mp teren categoria intravilan arabil situat în ., jud. B., în tarlaua nr.58, . vecinătăți: la Nord- def. D. A. M., la Est – Rovinsah Săhăteni, la Sud – T. D., la Vest – drum;

- suprafața de 796 mp categoria intravilan pășuni situat în în ., jud. B., în tarlaua nr.62, . vecinătăți la Nord- def. D. A. M., la Est – drum, la Sud – ravena, la Vest – ravena.

În motivarea cererii, reclamanta a precizat că articolul 27 alin.2 din Legea nr.18/1991 stipulează în mod expres faptul că, în toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor, comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor vecinătăților, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planuri parcelare și înaintează documentația Comisiei județene pentru validare și eliberarea titlului de proprietate.

Potrivit art.6 alin.2² Legea nr.1/2000, diferențele dintre suprafețele înscrise în titlul de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperative, în actele de donație către stat, în arhivele statului din perioada 1945-1990 și situația de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foștilor proprietari.

Mai susține reclamanta că practica și doctrina judiciară au statuat faptul că în cauzele de acest gen, nu este vorba despre un caz de nulitate din cele prevăzute de dispozițiile art. III alin.1 lit. a din Legea nr.169/1997, dar mențiunile cuprinse în titlul de proprietate trebuiesc modificate pe calea acestei acțiuni pentru ca acesta să corespundă realității. Prin urmare solicită modificarea titlului de proprietate nr._/71/14.05.1993 în sensul înscrierii suprafeței corecte, avându-se în vedere inclusiv procesul - verbal de punere în posesie nr.74 emis în data de 29.10.2010, precum și adresa nr.7438/04.11.2010 a primăriei M., prin care se comunică faptul că potrivit Hotărârii nr.392/2010 a Comisiei Județene B., conform căreia aceste îndreptări le poate face instanța de judecată.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile din Legii nr.18/1991 și ale Legii nr.1/2000.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus, în copie, procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993, certificat de moștenitor nr.172/21.11.2005, adresa nr.7438/04.11.2010 a Primăriei M., certificat de naștere nr._, testament nr.1995/19.03.1946, schița terenurilor, carte de identitate, sentința civilă nr. 3507/08.04.1998.

Pârâta C. L. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar a formulat întâmpinare, prin care a arătat că acțiunea reclamantului este întemeiată, solicitând admiterea acesteia, întrucât din evidențele Primăriei M. a constatat că în data de 28.07.2010 reclamanta, în calitate de moștenitoare a defunctului C. D., a formulat cerere prin care solicita să fie înscrisă în titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 suprafața de 1267 mp intravilan, omisă din acesta, pe care o dovedește cu testament din 1946, precum și punerea în posesie cu 7026 mp pășune aflată în indiviziune, suprafețe ce fac obiectul litigiului.

A menționat, totodată, că în data de 29.10.2010 are loc ședința Comisiei Locale M., defunctul fiind recunoscut de vecini ca proprietar al suprafeței din intravilanul satului, drept urmare C. L. M. a hotărât să-i atribuie suprafața de 1267 mp după cum urmează: 471 mp în cvartalul 58, . mp în cvartalul 62, . suprafața de 7026 mp pășune, aceasta a fost repartizată în tarlaua nr.69, ., pentru aceste suprafețe, a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, înaintat în original petentei C. I., pentru a face demersurile de corectare a titlului de proprietate în instanță, astfel încât mențiunile din acesta să corespundă realității.

În dovedirea celor susținute, pârâta a anexat întâmpinării următoarele înscrisuri: procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010.

La solicitarea instanței, C. locală M. a comunicat prin adresa nr.9371/11.12.2012 relațiile cerute de instanță, precum și procesul-verbal din data de 29.10.2010, încheiat în cadrul ședinței Comisie Locale M.

C. Județeană B. a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că se solicită modificarea titlului de proprietate, iar C. L. M. nu a întocmit planurile parcelare definitive a tarlalelor în care reclamanta solicită atribuirea acestor suprafețe. Astfel, susține că prin adresele nr._/23.09.2011 și nr._/29.09.2011 a solicitat Comisiei locale să întocmească planurile parcelare, după care, în condițiile legii, poate fi solicitată completarea/modificarea titlurilor de proprietate ale persoanelor cărora le-au fost reconstituite suprafețe fără înscrierea tarlalei, parcelei, vecinătăților.

În lipsa planurilor parcelare întocmite conform legii, s-ar ajunge la situația în care Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară B. ar returna comisiilor locale toate documentațiile transmise în vederea modificării/completării titlurilor de proprietate, astfel cum a procedat într-un caz similar, motivându-se că procesul-verbal nu este însoțit de planul parcelar întocmit conform art.21¹³ alin.2 din Ordinul nr.634/2006, astfel că în vederea identificării corecte a amplasamentului și a suprafeței înscrise în procesul-verbal C. locală trebuie să procedeze conform dispozițiilor art.34 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, potrivit căruia punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptățite se realizează pe baza măsurătorilor topografice realizate de specialiști.

Potrivit art.1¹ lit. f din Ordinul nr.634/2006, planul parcelar este reprezentarea grafică a unei tarlale care conține limitele tuturor imobilelor din . teren ce o definesc; planul parcelar se integrează în planul cadastral după recepția și atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial. Obligativitatea întocmirii de către toate comisiile locale de fond funciar a planurilor parcelare, anterior solicitărilor de emitere a titlurilor de proprietate, este prevăzută inclusiv prin HG nr.890/2005, care prevede că pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate.

În același sens sunt și dispozițiile art.27 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit căruia: „în toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisie județene sau prefectului pentru validare și, respectiv pentru eliberarea titlurilor de proprietate”, precum și ale art.5 lit. f din HG nr.890/2005 conform cărora comisiile locale întocmesc situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, în suprafața și amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare și parcelare întocmit.

În continuare, a aratat că modificarea titlului de proprietate presupune probarea existenței unei erori materiale la emiterea actului administrativ a cărei analiză este dedusă judecății, iar finalizarea acțiunii constă în corectarea erorilor intervenite în sens formal, fără afectarea substanței sau a întinderii însuși dreptului recunoscut; a aratat ca, în cauze similare, acțiunile reclamanților au fost respinse.

C. Județeană B. a atașat întâmpinării adresa nr. 3491/06.05.2011, adresa nr._/29.09.2011 emisă de OCPI B..

Instanța a încuviințat, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar din oficiu, în conformitate cu prevederile art.129 alin.5 C.proc.civ. a dispus efectuarea unei expertize specialitatea cadastru.

Prin s.c. nr. 7779/09.05.2013, Judecatoria Buzau a respins cererea, având ca obiect fond funciar, formulată de către reclamanta C. I., în contradictoriu cu pârâtele C. L. M. pentru aplicarea legilor de fond funciar și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca neîntemeiată.

Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: in aplicarea legii fondului funciar nr.18/1991, s-a reconstituit pe numele numitului C. Gh. D. dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2 ha și 3500 mp, pe teritoriului satului Nenciulești, ., din care suprafețele de 2500 mp și 5793 mp categoria pășune aflate în indiviziune, în extravilanul localității, fiind emis titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993.

Prin procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, C. L. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar a dispus punerea în posesie a moștenitoarei defunctului C. Gh. D. cu următoarele suprafețe: 7026 mp teren categoria extravilan pășuni situat în ., jud. B., în tarlaua nr.69, . ca vecinătăți la Nord - T. V. și rezerva, la Est – C. M. și B. C., la Sud – drum, la Vest – drum; 471 mp teren categoria intravilan arabil situat în ., jud. B., în tarlaua nr.58, . vecinătăți: la Nord- def. D. A. M., la Est – Rovinsah Săhăteni, la Sud – T. D., la Vest – drum; 796 mp categoria intravilan pășuni situat în în ., jud. B., în tarlaua nr.62, . vecinătăți la Nord- def. D. A. M., la Est – drum, la Sud – ravena, la Vest – ravena.

S-a constatat că cele două suprafețe din titlul de proprietate categoria pășune, situate în extravilan, reconstituite în indiviziune, totalizează 8293 mp, iar cele trei suprafețe menționate în procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010 totalizează, de asemenea, suprafața de 8293 mp.

Prin urmare, așa cum solicită înseși reclamanta, se urmărește radierea suprafeței de 2500 mp și 5793 mp teren categoria extravilan pășuni aflat în indiviziune și înscrierea în titlul de proprietate a celor trei suprafețe din care: 7026 mp categoria extravilan pășuni, 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni.

În cauză, s-a efectuat expertiza topo-cadastru pentru identificarea terenurilor enumerate în acțiune, pentru a se stabili dacă există identitate între suprafețele de 2500 mp și 5793 mp categoria pășune aflate în indiviziune și cele trei suprafețe menționate în procesul-verbal de punere în posesie (7026 mp categoria extravilan pășuni, 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni), pentru a se stabili dacă s-au efectuat planurile parcelare de către C. locală M..

În raportul de expertiză, expert U. N. a identificat cele trei suprafețe de teren cuprinse în acțiune și concluzionat că nu există identitate între cele terenurile categoria pășune din extravilan 2500 mp + 5793 mp fără număr de . din titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 și terenurile cuprinse în procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, care au număr de ..

Instanța a solicitat relații Comisiei Locale privind aceste amplasamente, iar prin adresa nr.9371/11.12.2012 (fila 29) aceasta a comunicat că terenul categoria pășune din titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 a fost stăpânit de reclamanta C. I., dar că acesta nu se identifică cu suprafețele prevăzută în procesul-verbal de punere în posesie nr.74.

Același punct de vedere a fost expus și în cuprinsul întâmpinării formulate de C. locală M., aceasta arătând că reclamanta a formulat cerere prin care solicita să fie înscrisă în titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 suprafața de 1267 mp intravilan omisă din acesta, pe care o dovedește cu testament din 1946, precum și punerea în posesie cu 7026 mp pășune aflată în indiviziune, suprafețe ce fac obiectul litigiului.

Se constată astfel, pe de o parte că pentru suprafața de 7026 mp pășune s-a schimbat amplasamentul față de cel reconstituit inițial, iar pentru suprafețele de 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni abia în anul 2010 reclamanta a formulat cerere, la această dată solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1267 mp.

Astfel, cu privire la suprafața de 7026 mp atât expertul, cât și C. L. au precizat că nu se identifică cu suprafața reconstituită inițial în indiviziune în extravilanul localității, prin urmare nu există nicio eroare sau mențiune care trebuie completată, ci chiar schimbarea amplasamentului. Solicitarea reclamantei nu reprezintă o cerere de completarea a mențiunilor privind tarlaua, . o modificare a amplasamentului, ceea ce este inadmisibil, mai ales că nu au fost definitivate planurile parcelare.

Referitor la suprafețele de 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni, se poate lesne observa că inițial terenul de 8293 mp cuprins în titlul de proprietate se afla în extravilanul localității, iar prin procesul-verbal de punere în posesie nr.74 se atribuie teren în intravilan, schimbându-se de asemenea amplasamentul.

Instanța a reținut, conform situației de fapt expuse mai sus, că nu se justifică anularea în parte a titlului de proprietate și nici modificarea acestuia în conformitate cu prevederile art.58 din Legea nr.18/1991, întrucât potrivit art. III alin. 1 din Legea nr. 169/ 1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Existența motivelor de nulitate se apreciază în funcție de momentul emiterii actului de reconstituire contestat, verificându-se dacă au fost îndeplinite condițiile legale existente la momentul emiterii actului de reconstituire.

Totodată, este important de precizat că legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății, finalizată cu emiterea titlului de proprietate, persoanele îndreptățite trebuind să respecte întocmai succesiunea etapelor ei si să formuleze contestații, în condițiile precis determinate de lege. În etapa premergătoare emiterii titlului, se stabilește întinderea dreptului de proprietate și amplasamentul terenului și orice nemulțumire legată de reconstituire și de punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a fondului funciar.

Nemulțumirile persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza dispozițiilor legilor fondului funciar pot fi soluționate pe calea contestației împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale și, eventual, a plângerii împotriva hotărârii comisiei județene asupra contestației, reglementate de art. 53-56 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană urmând a modifica, a înlocui sau a desființa titlul de proprietate, potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991.

Pe de altă parte, persoanele care justifică un interes legitim și care au calitatea de terți față de titlul de proprietate emis în beneficiul altora, pot promova în fața instanței de judecată acțiune în constatarea nulității acestuia, determinată de încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul emiterii sale, în baza art. III alin. (1) alin. (1) din Legea nr. 169/1997. O astfel de posibilitate este reglementată în beneficiul terților, care ar putea fi vătămați prin reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane, cu încălcarea dispozițiilor legale, dar nu și în beneficiul chiar al celui căruia i s-a emis titlul de proprietate, care avea posibilitatea legală de a-l contesta încă de la momentul la care a luat cunoștință de acesta, în cazul în care aprecia că nu s-ar fi respectat dispozițiile edictate în vederea emiterii sale valabile.

Odată ce solicitantul nu a contestat, în termenul și cu procedura prevăzută de lege, conținutul titlului de proprietate, el nu mai are posibilitatea de a solicita efectuarea unor modificări în cuprinsul acestuia sub forma invocării nulității sale parțiale, întrucât, în acest caz s-ar crea posibilitatea admiterii unei noi căi de atac în favoarea sa, în afara contestației adresate comisiei județene sau plângerii adresate instanței, ceea ce contravine scopului legii.

Stabilirea unei anumite limite în timp, în care beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate pot contesta modalitatea concretă de reconstituire, este în deplin acord cu principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, instanța a apreciat că este neîntemeiată cererea de anulare parțială a titlului de proprietate și implicit cea de modificare a acestuia, pentru motivele arătate, urmând a fi respinsă.

Avand in vedere ca Titlul de proprietate nr._/71/14.05.2003 a intrat in circuitul civil, solicita completarea titlului de proprietate cu datele de identificare cadastrala a vechilor amplasamente, asa cum reiese din procesul verbal de punere in posesie nr. 74/29.10.2010, in sensul inscrierii suprafetei de 7026 mp pasune in locul suprafetei de 8293 mp si adaugarea suprafetei de 471 mp si 796 mp, fara a se modifica totalul suprafetei din titlu.

Arata ca expertul U. N. a identificat cele doua suprafete, ca sunt libere, iar vecinii au recunoscut-o; pe de alta parte, apreciaza ca, atat timp cat planurile parcelare pe raza comunei M. nu au fost definitivate si validate de OCPI Buzau, instanta fondului ar fi trebuit sa dispuna suspendarea cauzei.

Intimata C. Locala M. de aplicare a legilor fondului funciar a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care a solicitat admiterea recursului, avand in vedere faptul ca autorul defunct C. D. este recunoscut de vecini ca proprietar al suprafetei din intravilanul satului, drept urmare C. locala a hotarat sa ii atribuie suprafata de 1267 mp, dupa cum urmeaza: 471 mp in cvartalul 58, . mp in cvartalul 62, .-a emis procesul verbal de punere in posesie nr. 74/2010.

Intimata C. Judeteana Buzau, legal citata cu mentiunea sa depuna intampinare, nu s-a conformat acestei prevederi legale.

Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor formulate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca este nefondat si urmeaza sa fie respins, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept: obiectul prezentei cauze rezida in actiunea formulata de reclamanta C. I., care a chemat în judecată pârâtele C. L. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând constatarea nulității absolute parțiale, cu consecința modificării titlului de proprietate nr._/71/14.05.2003, în sensul înscrierii suprafeței corecte, dupa cum urmeaza:

- suprafața de 796 mp categoria intravilan pășuni situat în în ., în tarlaua nr.62, . vecinătăți la Nord- def. D. A. M., la Est – drum, la Sud – ravena, la Vest – ravena.

Impotriva sentintei a declarat recurs petenta, care a criticat solutia din urmatoarele considerente: la momentul aparitiei Legii nr. 18/1991, cand se depuneau cererile de retrocedare a terenurilor agricole, tatal recurentei nu a gasit testamentul in casa, iar cererea i-a fost respinsa; ulterior, a gasit testamentul, din care rezulta ca ca tatal sau este unic mostenitor, in calitate de nepot; comisia locala de fond funciar M. a tinut cont de vechile amplasamente pe care le-a avut mostenire, conform testamentului si i-a intocmit procesul verbal de punere in posesie nr. 74/29.10.2010, in care a identificat vechiul amplasament, limitele si vecinii acestor doua suprafete intravilane, de 471 mp si 796 mp; avand in vedere ca Titlul de proprietate nr._/71/14.05.2003 a intrat in circuitul civil, solicita completarea titlului de proprietate cu datele de identificare cadastrala a vechilor amplasamente, asa cum reiese din procesul verbal de punere in posesie nr. 74/29.10.2010, in sensul inscrierii suprafetei de 7026 mp pasune in locul suprafetei de 8293 mp si adaugarea suprafetei de 471 mp si 796 mp, fara a se modifica totalul suprafetei din titlu; ca cele doua suprafete sunt libere, iar vecinii au recunoscut-o; pe de alta parte, apreciaza ca, atat timp cat planurile parcelare pe raza comunei M. nu au fost definitivate si validate de OCPI Buzau, instanta fondului ar fi trebuit sa dispuna suspendarea cauzei.

In primul rand, recurenta a aratat ca se impunea suspendarea prezentei cauze, motivat de faptul ca planurile parcelare pe raza comunei M. nu au fost definitivate si validate de OCPI Buzau, fiind incidente, astfel, prevederile Legii nr. 165/16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Tribunalul apreciaza ca nu sunt intrunite cerintele pentru a se dispune suspendarea cauzei, motivat de urmatoarele aspecte: art. 6 din Legea nr. 165/2013 arata ca, in termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia prevăzută la art. 5 întocmește, conform normelor de aplicare a prezentei legi, situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

(2) Situația prevăzută la alin. (1) va indica, prin determinare grafică pe ortofotoplan: a) terenurile ce constituie rezerva comisiei locale de fond funciar; b) terenurile aflate în proprietatea publică și privată a statului, cu sau fără investiții, aflate în administrarea unor autorități și instituții publice; c) terenurile administrate de institute și stațiuni de cercetare, cu sau fără investiții; d) terenurile ocupate de izlazuri; e) alte terenuri identificate ca disponibile în vederea restituirii.

(4) C. județeană de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a Municipiului București centralizează situațiile întocmite la nivelul unităților administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la primirea acestora. Rezultatul centralizării se transmite Agenției Domeniilor Statului și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Art. 7 - (1) Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.

Aceste prevederi trebuie coroborate cu cele ale art. 4 din aceeasi lege, in care se arata ca dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

In speta, asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului, pe numele numitului C. Gh. D. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2 ha și 3500 mp, pe teritoriului satului Nenciulești, ., din care suprafețele de 2500 mp și 5793 mp categoria pășune aflate în indiviziune, în extravilanul localității, fiind emis titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993.

De asemenea, prin procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, C. L. M. pentru aplicarea legilor fondului funciar a dispus punerea în posesie a moștenitoarei defunctului C. Gh. D. cu următoarele suprafețe: 7026 mp teren categoria extravilan pășuni situat în ., în tarlaua nr.69, . ca vecinătăți la Nord - T. V. și rezerva, la Est – C. M. și B. C., la Sud – drum, la Vest – drum; 471 mp teren categoria intravilan arabil situat în ., în tarlaua nr.58, . vecinătăți: la Nord- def. D. A. M., la Est – Rovinsah Săhăteni, la Sud – T. D., la Vest – drum; 796 mp categoria intravilan pășuni situat în în ., în tarlaua nr.62, . vecinătăți la Nord- def. D. A. M., la Est – drum, la Sud – ravena, la Vest – ravena.

In aceste conditii, recurenta reclamanta nu se incadreaza in cerintele impuse de art. 7 din Legea nr. 165/2013, pentru ca instanta de judecata sa dispuna suspendarea cauzei, dreptul sau de proprietate fiind deja stabilit printr-un titlu de proprietate emis in anul 1993, iar procesul verbal de punere in posesie fiind anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, respectiv din anul 2010.

Pe fondul cererii de recurs, tribunalul retine faptul ca petenta solicita constatarea nulității absolute parțiale, cu consecința modificării titlului de proprietate nr._/71/14.05.2003, în sensul înscrierii suprafeței corecte, dupa cum urmeaza:

- suprafața de 796 mp categoria intravilan pășuni situat în în ., jud. B., în tarlaua nr.62, . vecinătăți la Nord- def. D. A. M., la Est – drum, la Sud – ravena, la Vest – ravena.

Reclamanta solicita, in primul rand, radierea suprafeței de 2500 mp și 5793 mp teren categoria extravilan pășuni aflat în indiviziune și înscrierea în titlul de proprietate a celor trei suprafețe din care: 7026 mp categoria extravilan pășuni, 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni.

Expertiza efectuata in cauza de expert U. N., a concluzionat ca nu există identitate între terenurile categoria pășune din extravilan 2500 mp + 5793 mp fără număr de . din titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 și terenurile cuprinse în procesul-verbal de punere în posesie nr.74/29.10.2010, care au număr de .; aceleasi aspecte au rezultat si din relațiile comunicate de C. Locala privind aceste amplasamente prin adresa nr.9371/11.12.2012, din care rezulta ca terenul categoria pășune din titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993 a fost stăpânit de reclamanta C. I., dar că acesta nu se identifică cu suprafețele prevăzută în procesul-verbal de punere în posesie nr.74.

Asa cum s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond, prin procesul verbal de punere in posesie nr. 74/2010, s-a schimbat amplasamentul suprafetei de teren de 7026 mp pășune, fata de amplasamentul initial, stabilit prin titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993, amplasament acceptat de autorul recurentei si necontestat de acesta.

Astfel, in aplicarea legii fondului funciar nr.18/1991, s-a reconstituit pe numele numitului C. Gh. D. dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2 ha și 3500 mp, pe teritoriului satului Nenciulești, ., din care suprafețele de 2500 mp și 5793 mp categoria pășune aflate în indiviziune, în extravilanul localității, fiind emis titlul de proprietate nr._/71/14.05.1993.

In ceea ce priveste suprafețele de 471 mp categoria intravilan arabil și 796 mp categoria intravilan pășuni, abia în anul 2010 reclamanta a formulat cerere, la această dată solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1267 mp.

De asemenea, si in acest caz este vorba de o schimbare a amplasamentului, avand in vedere faptul ca terenul de 8293 mp cuprins în titlul de proprietate se afla în extravilanul localității, iar prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 74 se atribuie teren în intravilan.

In conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Existența motivelor de nulitate se apreciază în funcție de momentul emiterii actului de reconstituire contestat, verificându-se dacă au fost îndeplinite condițiile legale existente la momentul emiterii actului de reconstituire.

În raport de data emiterii titlului a cărui nulitate s-a solicitat, 14.05.1993, tribunalul observă aplicabilitatea art. 27 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 (cu următorul cuprins – „punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile”), iar o normă în sensul reglementării unor obligații în sarcina comisiilor speciale de a proceda la delimitarea terenurilor, întocmirea schiței, înainte de emiterea titlului, nu exista. Nici H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor nu fusese adoptată, acest act normativ fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732/11.08.2005, ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 247/2005.

Tribunalul constată că în Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului contestat, nu există prevederi asemănătoare celor cuprinse în actuala reglementare, H.G. nr. 890/2005. Art. 4 lit. h din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 131/1991 stabilea în sarcina comisiilor locale obligația de a proceda la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite a primi terenuri, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute. Art. 35 din același regulament prevede: „În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opțiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunală, orășenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puși în posesie titularii, ținând seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanța față de localitate și căile publice de comunicație, amenajările pentru îmbunătățiri funciare). Această delimitare, precum și parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale”. Operațiunea de delimitare în teren era ulterioară celei de emitere a titlului de proprietate, astfel cum se deduce și din norma tranzitorie a art. 93 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare de la data emiterii titlului.

Tribunalul reține că nulitatea este o sancțiune care lipsește un act de efectele sale, cauzele fiind existente la data încheierii actului.

Nulitatea este o sancțiune care intervine atunci când actul este lovit de vicii de legalitate, fiind specific actelor administrative existența nulităților virtuale, care nu sunt prevăzute în mod expres. Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau chiar numai într-un interes legitim, ca urmare a unui act administrativ, este îndreptățită la recunoașterea dreptului pretins sau a interesului, anularea actului, dreptul fiind consacrat expres de art. 52 din Constituția României (și de Legea contenciosului administrativ, dar care nu este aplicabilă în prezenta cauză, față de reglementările speciale, în materia fondului funciar).

Nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar a fost reglementată de art. III din Legea nr. 169/1997, care, la alin. 1 prevede: „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi (…)”. Norma conține aplicarea principiului general al aplicării legii, nulitatea fiind guvernată de legea în vigoare la data emiterii actului.

Legea nr. 169/1997, deși ulterioară datei emiterii titlului contestat, era aplicabilă, în raport de prevederea acesteia, în sensul aplicării chiar și litigiilor în curs (art. III alin. 2¹). Este însă esențial, după cum s-a arătat mai sus, ca titlul să fie analizat în raport de legislația aplicabilă la data emiterii (art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997).

Se observă că niciunul dintre cazurile de nulitate absolută, expresă, reglementate de art. III din Legea nr. 169/1997, nu se regăsește în prezenta cauză, iar in privința amplasamentului, această situație nu constituie un motiv de nulitate absolută, expresă, a titlului, în baza art. III din Legea nr. 169/1997.

De asemenea, tribunalul retine ca legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății, finalizată cu emiterea titlului de proprietate, persoanele îndreptățite trebuind să respecte întocmai succesiunea etapelor ei si să formuleze contestații, în condițiile precis determinate de lege; in etapa premergătoare emiterii titlului, se stabilește întinderea dreptului de proprietate și amplasamentul terenului și orice nemulțumire legată de reconstituire și de punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a fondului funciar.

Avand in vedere ca este vorba de nulitatea propriului titlu de proprietate, acesta este un caz de nulitate virtuala, deschis persoanelor care sunt terte fata de titlul de proprietate si nu se pot prevala de procedura reglementata de art. 53-56 din Legea nr. 18/1991.

In cazul reclamantei recurente, insa, nemulțumirile acesteia puteau fi soluționate pe calea contestației împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale și, eventual, a plângerii împotriva hotărârii comisiei județene asupra contestației, reglementate de art. 53-56 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană urmând a modifica, a înlocui sau a desființa titlul de proprietate, potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991, in cazul in care se aprecia că nu s-ar fi respectat dispozițiile edictate în vederea emiterii sale valabile.

Față de toate aceste considerente, tribunalul constată că nu există niciun motiv de nulitate absolută expresă și nici virtuală, în raport de normele în vigoare la data emiterii titlului, recursul fiind neintemeiat, sub aspectul criticilor formulate, motiv pentru care, in conformitate cu prevederile art. 312 cod de procedura civila, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanta C. I., cu domiciliul în mun. B., . A, etaj 2, ., impotriva s.c. nr. 7779/09.05.2013, pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._, in contradictoriu cu pârâtele C. L. M. pentru aplicarea legilor de fond funciar, cu sediul în . și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în mun. B., .. 42 bis, jud. B., ca nefondat.

Irevocabila.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2013

Președinte,

D. R.

Judecător,

G. I. R.

Judecător,

V. B.

Grefier,

R. - A. S.

Red. RD /Tehnored RD

2 ex/18.10.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214

Dosar fond –_

Judecătoria B.

Jud. fond – V. A. M.

← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 22/2013. Tribunalul BUZĂU		Superficie. Hotărâre din 22-05-2013, Tribunalul BUZĂU →

Fond funciar. Decizia nr. 1748/2013. Tribunalul BUZĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1748/2013. Tribunalul BUZĂU