Fond funciar. Decizia nr. 861/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 861/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 7818/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVIL Nr. 861/2013
Ședința publică de la 29 aprilie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta C. J. BUZAU DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., împotriva sentinței civile nr._/13.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții G. F., domiciliată în mun. B., ., b. 85, ., ., D. N. F., domiciliat în mun. B., .. 4, jud. B. și pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI BECENI, cu sediul în ., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile și prezența părților au avut loc în data de 24.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29.04.2013, când a hotărât astfel:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr.7818, reclamanții G. F. și D. N. F., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, au solicitat să se constate nulitatea absolută a Hotărârii nr.418/3.02.2012 a Comisiei județene B., cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 95 ha forestier, prin înscrierea în anexa 37 a moștenitorilor numitului def. autor A. D..
În motivare, s-a arătat că s-a validat o anexă care nu avea stabilit în fizic efectiv un amplasament așa cum prevede Legea 247/2005 și HG 890/2005.
C. județeană a cunoscut faptul că vechiul amplasament este ocupat de alte persoane tot în baza legilor fondului funciar și nu precizează nimic de amplasamentul alternativ propus de expert în această cauză. De asemenea nu sancționează refuzul DS B. – OS V. V. de a pune la dispoziția Comisiei locale Beceni un amplasament.
Nerespectarea dispozițiilor Deciziei Civile nr.387/2.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, prin care se recomandă Comisiei Județene B. ca punerea în posesie să se facă cu respectarea art.10 din HG 890/2005, a dus la un nou refuz de punere la dispoziție a suprafeței de 95 ha teren forestier din partea Direcției Silvice B.- OS V. V..
S-a solicitat admiterea plângerii și constatarea nulității Hotărârii nr.418/3.02.2012 a Comisiei Județene, cu privire la reconstituirea a 95 ha teren forestier și în sensul obligării emiterii unei hotărâri de validare care să prevadă punerea în posesie în fizic de urgență conf. art.10 alin.1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.247/2005 coroborat cu art.69 alin.1,2 și cu respectarea dispozitivului Deciziei Civile nr.387/2.06.2011 pronunțată de Tribunalul B. în cauza nr._ .
.În drept, s-a invocat art.10 alin.1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.247/2005 aprobat prin HG nr.890/2005. ța reține următoarele:
Urmarea probatoriului administrat, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr._/13.11.2012, prin care a admis cererea și a dispus anularea Hotărârii nr.418/03.02.2012 a Comisiei Județene B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, respectiv art.II/10 privind pe reclamanți. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr.6425/2006, reclamanții D. N. F. și G. F. au solicitat în contradictoriu cu C. locală Beceni și C. județeană B., pentru aplicarea legilor fondului funciar, să se dispună anularea Hotărârii nr.348/19.05.2006 a Comisiei județene B., prin care s-a invalidat propunerea Comisiei locale Beceni de admitere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate al petenților pentru suprafața de 95 ha pădure.
Prin s.civ.nr.7432/20.12.2007 a Judecătoriei B., s-a respins plângerea formulată de petenți.
Prin decizia nr.253/19.03.2008 a Tribunalului B. s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare pentru completarea probatoriilor .
După casarea cu trimitere, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Prin s.civ.nr.5569/22.10.2008 a Judecătoriei B. s-a respins plângerea formulată de petenți.
Prin decizia civilă nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B.- Secția Civilă, s-a admis recursul, s-a modificat s.civ.5569/22.10.2008 a Judecătoriei B. și pe fond s-a admis plângerea, s-a dispus anularea în parte a Hotărârii nr.348/19.05.2006 a Comisiei Județene B. cu referire la petenți și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al acestora pentru suprafața de 95 ha teren, solicitată în calitate de moștenitori ai def.A. D., pe raza . amplasament.
Prin Încheierea dată în Camera de Consiliu la data de 26.10.2009 în dosarul nr._, Tribunalul B.- Secția Civilă a admis cererea formulată de C. locală Beceni pentru aplicarea legilor fondului funciar și în baza art.281 ind.1 C. a dispus lămurirea înțelesului dispozitivului deciziei civile nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B., în sensul că suprafața de teren reconstituită are categoria pădure și goluri împădurite.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din 27.04.2010, reclamanții D. N. F. și G. F. au chemat în judecată pe pârâta C. Județeană B. pentru aplicarea legilor fondului funciar, solicitând să se constate nulitatea absolută a Hotărârii nr.392/19.03.2010 emisă de pârâtă, cu privire la art II/2B privind acordarea de despăgubiri pentru echivalentul a 95 ha prin înscrierea în anexa 43 a moștenitorilor defunctului autor A. D. și punerea lor de urgență în posesie, conform deciziei civile nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B.- secția civilă, în fizic.
Prin s.civ. nr.907/31.01.2011 a Judecătoriei B. s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților.
Prin decizia civilă nr.387/2.06.2011 a Tribunalului B.- Secția Civilă, s-a admis recursul împotriva s.civ. nr.907/31.01.2011pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, s-a modificat în tot sentința recurată, iar pe fond s-a admis plângerea și s-a anulat Hotărârea Comisiei Județene B. nr.392/19.03.2010, art II/2 B privind pe recurenți.
Prin Hotărârea nr.418/3.02.2012 a Comisiei județene B. pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu referire la reclamanți, la art.II/10 s-a menționat că se aprobă referatul Comisiei locale Beceni nr.28/4.01.2012 și referatul întocmit de Colectivul de lucru cu privire la validarea anexei nr.37 suplimentară – 1 poziție cu suprafața de 95 ha pentru def.D. A., întocmită în baza dispozitivului de.civ.nr.341/23.04.2009 pron. de Tribunalul B. în dosarul nr._, care dispune: „reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 95 ha teren, solicitată în calitate de moștenitori ai def.A. D., pe raza . amplasament” și a Încheierii de ședință din 26.10.2009 care lămurește înțelesul dispozitivului dec.civ.nr.641/23.04.2009 a Tribunalului B., în sensul că suprafața de teren reconstituită are categoria pădure și goluri împădurite.
S-a precizat în cuprinsul Hotărârii menționate că anexa 37 suplimentară nu este vizată de reprezentantul Ocolului Silvic V. V. și nu prezintă date cu privire la amplasament.
În motivarea acestui aspect, s-a precizat că Direcția Silvică B. a solicitat invalidarea anexei nr.37 suplimentară, întocmită în baza Legii nr.247/2005, ca urmare a dispozitivului dec.civ.341/23.04.2009 a Tribunalului B., motivat de faptul că își menține punctul de vedere exprimat prin adresa nr.8832/7.10.2011. S-a apreciat că dec. civ. nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B. ,completată cu Încheierea din 26.10.2009, pronunțate în dosarul nr._, nu este opozabilă Direcției Silvice B., aceasta nefiind parte în cauză, motiv pentru care nici nu stabilește obligații în sarcina acesteia. Această instituție mai precizează că din extrasul nr.1148/3.06.2005, furnizat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, respectiv „Contractul de concesiune și arendare”, rezultă amplasamentul trupului Hârboca – Blestematele, în suprafață de aproximativ 95 ha, teren ce nu este acoperit cu vegetație forestieră. Din același document rezultă că suprafața de ( fostă ) pădure ce a fost deținută de autor, a fost de 10 ha respectiv trupul L., suprafață pentru care este redat și amplasamentul. În procesul verbal de ședință al Comisiei locale Beceni, încheiat la data de 25.07.2011, reprezentantul D. S. B.- O.S.V. V. a solicitat identificarea în teren a amplasamentului indicat în extrasul de la arhive sau de către expert, solicitare neacceptată de moștenitori.
S-a mai menționat că suprafața de 95 ha pentru care se solicită validarea, nu a fost anterior naționalizării și nici nu este în prezent în fond forestier, autorul moștenitorilor deținând totuși o suprafață de 10 ha fostă pădure, în momentul naționalizării, ce nu a fost solicitată pentru reconstituirea dreptului de proprietate. În aceste condiții s-a considerat nelegală înscrierea moștenitorilor în anexa 37, fiind necesară reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia cu terenuri fără vegetație forestieră, pe vechiul amplasament, care nu este fond forestier, în condițiile precizate de decizia civ. nr.341/23.04.2009.
Prin Hotărârea Comisiei Județene nr.392/19.03.2010, a cărei anulare s-a dispus prin dec.civ. nr.387/2.06.2011 a Tribunalului B. – Secția Civilă, irevocabilă,cu referire la art. II/2B, s-a stabilit acordarea de despăgubiri drept echivalent a 95 ha, prin înscrierea în anexa 43 a moștenitorilor defunctului autor A. D.. S-a invocat de către pârâtă și de către ROMSILVA că vechiul amplasament este ocupat, apoi că nu l-au preluat la momentul naționalizării; niciodată nu s-a încercat punerea reclamanților în posesie pe un alt amplasament .
Faptul că prin Hotărârea nr.418/3.02.2012, ce face obiectul prezentei cauze, C. Județeană B. a validat anexa nr.37 suplimentară pentru reconstituirea celor 95 ha teren categoria pădure și goluri împădurite pe vechiul amplasament, în condițiile în care anterior a precizat că este ocupat, fără a avea identificat un alt amplasament, nu poate duce decât la concluzia că această Hotărâre este fără finalitate și în mod evident nu poate duce la o punere în executare a Deciziei civile nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B.- Secția Civilă, irevocabilă și a Încheierii din 26.10.2009 a Tribunalului B.- Secția Civilă, prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului deciziei menționate.
La momentul pronunțării Deciziei civile nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B.- Secția Civilă, cu efect irevocabil și cu autoritate de lucru judecat, a fost înlăturată susținerea Comisiei Județene B., potrivit căreia amplasamentul moșiei Hârboaca-Blestematele era situat în teren agricol, ce a fost deținut de fostul CAP Cărpiniștea, teren aflat în afara fondului forestier. În consecință, nu se mai poate pune în discuție categoria de folosință a suprafeței de teren reconstituită reclamanților.
În situația în care vechiul amplasament este ocupat, sunt aplicabile dispozițiile art.10 alin.1 din HG nr.890/2005, potrivit cărora, în situațiile în care, reconstituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament, situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată, oferta va fi trimisă persoanelor îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament ; în cazul în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, C. locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptățite nu optează pentru primirea de despăgubiri. Aceste prevederi legale sunt imperative și din nicio corespondență existentă la dosar nu rezultă că pârâtele au respectat această prevedere legală, în sensul că au oferit un alt amplasament reclamanților în vederea punerii în executare a Deciziei civile nr.341/23.04.2009 a Tribunalului B.- Secția Civilă.
Direcția Silvică B. și Ocolul Silvic V. V. nu pot analiza la acest moment documentația, în faza de executare a deciziei, această analiză trebuia efectuată în faza de recunoaștere a dreptului reclamanților, existând posibilitatea de a formula în baza art.49 C.pr.civ. cerere de intervenție, dobândind astfel calitatea de parte într-o pricină ce se judecă între alte persoane.
În condițiile în care amplasamentul menționat în decizie este ocupat, pârâtele au obligația să pună la dispoziția reclamanților alte suprafețe de teren, de aceeași categorie,, simplul refuz al Direcției Silvice B. și al Ocolului Silvic V. V. nefiind de natură a împiedica respectarea acestei dispoziții legale, pârâtele având la îndemână proceduri legale de obligare la punerea la dispoziție a unor alte amplasamente.
Împotriva sentinței a formulat recurs C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. care a criticat soluția pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând în principal admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și pe fond respingerea acțiunii iar în subsidiar casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejucare invocând dispoz. art. 304 pct. 9 și 304 1 Cod pr. civilă raportat la art. 312 alin. 3 teza I și teza a II din același cod.
Astfel, în dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a precizat că instanța de fond în considerentele acțiunii a reținut că în situația în care vechiul amplasament este ocupat sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin.1 din HG 890 /2005 potrivit cărora în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă foștilor proprietari sau moștenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit C. L. va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoana îndreptățită nu optează pentru primirea de despăgubiri. A mai reținut instanța că această prevedere este imperativă și că din nicio corespondență existentă la dosar nu rezultă că pârâtele au respectat-o, în sensul că au oferit un alt amplasament reclamanților în vederea punerii în executare a deciziei civile nr,. 341/ 23.04._ a Tribunalului B..
Recurenta învederează că potrivit dispozițiilor art. 5 lit. I din HG 895/2005 punerea în posesie a persoanelor îndreptățite să primească terenuri este o atribuție exclusivă a comisiei locale iar în cazul de față nu poate fi îndeplinită decât dacă Direcția Silvică B. pune la dispoziția comisiei locale terenuri cu vegetație forestieră.
Recurenta apreciază că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii pentru că instanța de fond a făcut o interpretare eronată a dispozițiilor art. 10 alin. 1 din HG 890/2005, deoarece comisia locală nu deține în rezervă terenuri cu vegetație forestieră, acestea fiind administrate de către direcțiile silvice. Mai mult decât atât, procedura prevăzută de acest articol se referă la terenurile agricole aflate la dispoziția comisiilor locale, drept urmare comisia locală și comisia județeană nu se pot adresa comisiilor locale învecinate sau comisiilor județene limitrofe întrucât acestea nu au la dispoziție terenuri cu vegetație forestieră.
Recurenta mai arată că incorect a reținut instanța fondului că pârâtele au obligația să pună la dispoziția reclamanților alte suprafețe de teren din aceeași categorie, simplul refuz al Direcției Silvice B. și al Ocolului Silvic V. V. nefiind de natură a împiedica respectarea acestei dispoziții legale, deoarece așa cum a arătat punerea în posesie nu se poate realiza decât în condițiile în care Direcția Silvică B. preda terenul comisiei locale.
A mai precizat că este greșită și aprecierea instanței de fond că pârâtele avea la îndemână proceduri legale de obligare pentru punerea la dispoziție a unor asemenea amplasamente, întrucât între Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică B., administratorul fondului forestier național și C. Județeană B. din cadrul Instituției Prefectului B. nu există raporturi de subordonare, iar prefectul constată contravențiile și aplică sancțiunile doar în cazurile prevăzute de art. 110 și 111 din Legea nr. 18/1991.
Intimata G. F. nu a formulat întâmpinare dar prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Tribunalul, examinând recursul declarat în raport de motivele de recurs invocate, constată că este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Recurenta C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a criticat soluția instanței de fond considerând că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, atunci când a reținut că pârâtele aveau la îndemână proceduri legale de obligare a Direcției Silvice pentru punerea la dispoziție a unor asemenea amplasamente și că simplul refuz al Direcției Silvice nu este de natură a împiedica respectarea dispozițiilor legale. Legat de acest aspect, recurenta a arătat că între C. Județeană din cadrul Instituției Prefectului și Direcție nu există raporturi de subordonare și c ă punerea în posesie nu se poate realiza decât în condițiile în care Direcția Silvică B. predă terenul comisiei locale.
Tribunalul constată că susținerile recurentei sunt nefondate.
Intimații G. F. și D. N. F. au o hotărâre judecătorească de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 95 ha teren reconstituit pe vechiul amplasament, de categoria pădure și goluri împădurite – respectiv Decizia civilă nr. 341/23 aprilie 2009, a Tribunalului B. pronunțată în dosarul nr._ .
Având în vedere prevederile exprese ale legilor fondului funciar de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul forestier, această hotărâre este opozabilă Direcției Silvice, chiar și în condițiile în care nu a participat ca și instituție la acest proces de reconstituire fie administrativ, fie judiciar.
Conform dispozițiilor art. 24 alin. 4 din Legea nr. 1/2000, așa cum a fost modificată prin titlul VI, art. 1 pct. 24 din Legea nr. 247/2005, unitățile și subunitățile silvice din subordinea Reginei Naționale a Pădurilor Romsilva, vor pune la dispoziția comisiilor locale suprafețele de teren pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate. Direcția Silvică nu poate invoca inopozabilitatea unei HCJ prin care a fost validată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și cu atât mai mult inopozabilitatea unei hotărâri judecătorești prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea unor persoane îndreptățite, obligarea predării terenului forestier de către Direcția Silvică fiind una expres prevăzută de lege.
Mai mult, Direcția Silvică nu ar putea invoca în mod legal inopozabilitatea hotărârilor judecătorești prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere, în condițiile în care din ambele comisii de aplicare a legilor fondului funciar fac parte reprezentanți ai acestuia, situație în care orice măsură judiciară luată la cererea acestor comisii sau împotriva acestor comisii este de drept opozabilă instituțiilor sau unităților administrativ-teritoriale ai căror reprezentanți fac parte din comisiile locale sau județene de fond funciar.
Ocoalele silvice sunt obligate să prezinte toate documentele necesare reconstituirii dreptului de proprietate (hărți amenagistice, extrase de pe amenajament etc.) în termen de cinci zile de la solicitarea comisiei locale așa cum rezultă din dispozițiile art. 39 alin. 4 din HG nr. 890/2005.
În același sens sunt și dispozițiile art. 71 alin. 2 din HG nr. 890/2005, conform cărora „Deținătorul actual al terenului forestier ce face obiectul retrocedării pune la dispoziția comisiilor locale sau județene, după caz, terenurile solicitate, în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitarea cererilor de către comisia județeană”.
În virtutea atribuțiilor de îndrumare și control, așa cum sunt reglementate de art. 6 din HG nr. 890/2005, C. Județeană B. nu a făcut nici un demers pentru . o propunere a Comisiei locale incompletă, respectiv anexa 37, fără să fie menționate datele privind identificarea în amenajamentele silvice a terenurilor forestiere și fără să înlăture motivat punctul de vedere al Direcției Silvice – Ocolul Silvic V. V., deși acesta din urmă avea obligația legală, așa cum rezultă din textele de lege enunțate mai sus, să predea terenul și să precizeze amenajamentul silvic.
Faptul că instanța de fond a făcut referire în motivarea hotărârii la dispozițiile art. 10 din HG nr. 890/2005 și nu dispozițiile art. 71 alin. 2 din același act normativ cu privire la terenul forestier, nu afectează legalitatea hotărârii recurate.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. BUZAU DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., împotriva sentinței civile nr._/13.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții G. F., domiciliată în mun. B., ., b. 85, ., ., D. N. F., domiciliat în mun. B., .. 4, jud. B. și pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI BECENI, cu sediul în ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 aprilie 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red. D. A.E.
Tehnored. TE/DP
Ex.2/ 18.06.2013 Judecătoria B.
J.f. A. L.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Hotărâre din 29-04-2013,... → |
|---|
