Fond funciar. Decizia nr. 899/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 899/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 22440/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 899/2013
Ședința publică de la 14 mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta reclamantă O. D. J., domiciliată în mun. B., .. 58, jud. B., împotriva sentinței civile nr._/27.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE APLICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE VERNEȘTI, cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR B., cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile și prezența părților au avut loc în data 8.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14.05.2013, când a decis astfel:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, se constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamanta O. D. J. a chemat în judecată pe pârâtele C. L. VERNEȘTI pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană B. pentru aplicarea legilor fondului funciar, prin care a solicitat obligarea acestora la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,200 ha teren forestier pe vechile amplasamente, în conformitate cu art.6 și 24 alin.1 din Legea nr.1/2000.
În motivare, s-a arătat că s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor 169/1997, 1/2000 și 247/2005, atât de către reclamantă cât și de către fratele acesteia M. D. C., în calitate de moștenitori ai defunctului tată M. P.. La cererile formulate nu i s-a comunicat nicio hotărâre a comisiilor pârâte.
S-a precizat că defunctul tată M. P. a moștenit suprafețele de pădure de la tatăl său, A. M.. În urma convenției de partaj intervenit între descendenții defunctului A. M. i-a revenit o suprafață de 3,31 ha pădure.
C. județeană B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Părțile au uzat la instanța de fond de proba cu înscrisuri.
În urma probelor administrate, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr._/27.11.2012, prin care s-a respins cererea formulată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 11 alin. (1) din HG nr.890/2005, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
Conform art.27 - 3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile.
(7) După analizare comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, și le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestații hotărârea comisiei județene.
(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Având în vedere că prin cererea formulată reclamanta nu a contestat o anumită Hotărâre a Comisiei județene B., față de înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a îndeplinit procedura administrativă obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel cum se menționează la art.27 din Anexa nr.1- Regulament la HG 890/2005, pentru suprafața de 6,200 ha teren forestier menționată în acțiune.
Împotriva acestei sentința a formulat recurs reclamanta,solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond restituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,2 ha în baza dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod pr.civilă coroborat cu art. 53 al.2 din Legea 18/1991.
În dezvoltarea motivelor de recurs, după evocarea situației de fond, recurenta a invocat că sentința recurată este lipsită de temei legal, întrucât atât aceasta cât și fratele său M. D. C. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,2 ha pădure, astfel cum s-a reconstituit și celorlalți moștenitori ai defunctului lor bunic A. M., însă numai aceasta și fratele său nu au beneficiat de reconstituirea dreptului deși aveau aceleași drepturi și aceeași vocație succesorală, fiind tratați în mod discriminatoriu de cele două comisii.
A mai precizat recurenta că hotărârile Comisiei Județene depuse în dosarul de fond de intimată nu i-au fost comunicate și nu a fost înștiințată în legătură cu afișarea, fiind îndreptățită astfel să se adreseze instanței pentru analizarea pe fond a dreptului.
După invocarea prevederilor art. 53 al.2 din Legea 18/1991 și art. 27 al.8 din HG 890/2005 recurenta a concluzionat că este o persoană îndreptățită la reconstituire, iar solicitarea sa putea fi analizată de instanța de fond având în vedere dispozițiile art. 33 din Legea 1/2000, așa cum au fost modificate de Legea 247/2005.
A mai precizat recurenta că împreună cu fratele său nu a fost pusă în posesie nici cu suprafața de 3,75 ha deși instanța de fond fusese învestită și cu acest capăt de cerere, având obligația să se pronunțe asupra acestuia.
Intimatele deși legal citate nu au formulat întâmpinare.
Recurenta a depus la dosar note scrise.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului și evaluarea dovezilor administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art. 3041 Cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este întemeiat, fiind întrunite motivele prev. de art. 304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, astfel că în temeiul art. 312 al.3 Cod pr.civilă, urmează să-l admită pe următoarele considerente:
Față de situația de fapt, Tribunalul reține că reclamanta prin cererea dedusă judecății a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,200 ha teren forestier pe vechile amplasamente, cerere respinsă de instanța de fond pe motiv că aceasta nu a îndeplinit procedura administrativă obligatorie de reconstituire.
Sub acest aspect, din documentația înaintată de intimate, Tribunalul reține că prin cererea înregistrată sub nr.1 din 08.08.2005 recurenta, împreună cu fratele său M. D. C., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, iar din adresa nr.3306 din 13.07.2006 emisă de C. Județeană B. reiese că s-a comunicat Comisiei Locale Vernești Hotărârea nr.351 din 07.07.2006 prin care se face cunoscută admiterea contestației formulată de M. D. C., care a solicitat prin aceeași cerere nr.1/08.08.2005 reconstituirea dreptului de proprietate, fără a se face vreo mențiune și cu privire la recurentă.
În acest context, Tribunalul constată că deși instanța de fond a solicitat comunicarea documentației întocmită de intimate în legătură cu cererea de reconstituire formulată de recurentă și fratele său, iar din conținutul său deși rezultă că acesteia nu i-a fost comunicată nicio hotărâre cu privire la modul de soluționare a solicitărilor sale, ci doar fratelui său, prima instanță în mod eronat a reținut că reclamanta-recurentă nu a îndeplinit procedura administrativă obligatorie.
În concret, Tribunalul reține că susținerile recurentei exprimate atât în cererea de chemare în judecată cât și în această cale de atac, în sensul că nu i-a fost comunicată nicio hotărâre a Comisiei Locale Vernești sau a Comisiei Județene sunt justificate atâta timp cât din materialul probator administrat rezultă această situație de fapt, și în acest context soluția pronunțată de prima instanță este greșită atâta timp cât intimatele nu au făcut dovada comunicării hotărârii conform art. 53 al.2 din Legea 18/1991, iar refuzul acestora de a soluționa solicitările formulate de reclamantă la cererea depusă în termenul legal, nu pot fi imputabile acesteia.
Față de refuzul intimatelor de a oferi un răspuns reclamantei-recurente la cererea înregistrată sub nr.1 din 08.08.2005, formulată alături de fratele său, căruia i-a fost admisă și contestația formulată împotriva hotărârii comunicate, Tribunalul constată că în temeiul art. 312 al.3 teza a II a cod pr.civilă cu referire la art. 312 al.5 Cod pr.civilă, recursul formulat de recurentă este fondat și prin urmare se va dispune casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța pe fondul cauzei, respectiv al solicitărilor formulate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de recurenta- reclamantă O. D. J., domiciliată în mun. B., .. 58, jud. B., împotriva sentinței civile nr._/27.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE APLICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE VERNEȘTI, cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR B., cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B..
Casează sentința recurată cu trimitere spre rejudecare la aceiași instanță pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 mai 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red.G.S./17.05.2013
Dact.E.C./2ex.
Judecătoria B.
Judecător fond- A. L.A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 228/2013. Tribunalul BUZĂU | Pretenţii. Decizia nr. 1454/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
