Plângere contravenţională. Decizia nr. 1026/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1026/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 9263/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1026/2013
Ședința publică de la 22 mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de petenta . SRL, cu sediul în com. Mărăcineni, ., jud. B., împotriva sentinței civile nr._/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta și intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: cauza este la primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat, comunicat, intimata a formulat întâmpinare, depusă prin Serviciul registratură, la data de 21.05.2013, prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului și rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNAUL
Deliberând asupra recursului contravențional de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, petenta . SRL Mărăcineni a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/22.02.2012 încheiat de C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate.
În motivarea plângerii, . SRL MĂRĂCINENI a arătat că a fost sancționată pe motiv că în data de 07.09.2011, orele 07.34, locul DN2 km 115+80m loc.Mărăcineni, jud.B., s-a constatat că a circulat cu vehiculul categoria C cu nr.de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă.
S-a mai arătata că societatea execută curse în conformitate cu Legea nr. 92/2007, pe raza administrativ teritorială a județului B. și conform prevederilor art. 3 alin.1 lit.b din OG nr. 15/2002 coroborate cu prevederile art. 10 din OG nr. 769/2010, sunt exceptate de la aplicarea sancțiunilor contravenționale autovehiculele folosite în exclusivitate în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial administrativă a județului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 alin.1 din OG nr.2/2001 și art. 3 alin.1 lit. b din OG nr.15/2002.
Petenta a uzat la instanța de fond de proba cu înscrisuri.
Intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei planșa foto cu înscrisurile atașate, generată de camera video tip ANPR, folosită în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, Adresa nr. 6633/21.06.2010 a Biroului Român de Metrologie legală, Certificatul calificat privind semnătura titularului și Autorizația de control a agentului constatator.
În urma probelor administrate, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr._ din 14.11.2012, prin care admis în parte plângerea contravențională formulată, a înlăturat măsura constând în obligarea petentei la plata tarifului de despăgubire de 1386,88 lei și a menținut celelalte măsuri aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012 încheiat de intimată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petenta . SRL Mărăcineni a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționate de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 07.09.2011, orele 07.34, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.
Totodată, în temeiul art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, petenta a fost obligată la plata echivalentului în lei al sumei de 320 euro (1386,88 lei) reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor articolelor 16 și 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, prima instanță a constatat că, potrivit articolului 8, alin. 1 din O.G. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în temeiul căruia a fost aplicată amenda contravențională, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Prima instanță a verificat dacă situația de fapt reținută în cauză se suprapune peste tiparul legal prin care este descrisă și sancționată contravenția.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1, lit. b din O.G. 15/2002 utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Art. 3, alin. 1, lit. b, din același act normativ statuează că sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele folosite exclusiv în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial-administrativă a unei localități, iar alineatul 2 arată că începând cu data de 1 octombrie 2010, vehiculele prevăzute la alin. (1), sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt înregistrate ca vehicule exceptate în baza de date. Potrivit alin. 3 obligația de a solicita înscrierea/eliminarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) în/din baza de date revenind utilizatorilor acestora.
Din textul legal anterior redat, a rezultat că scutirea se aplică doar pentru efectuarea de transport public local de persoane pe raza teritorial administrativă a unei localități, iar nu pe raza mai multor localități, în interiorul unui județ.
Din înscrisurile depuse de petentă a rezultat că aceasta prestează servicii de transport public de persoane pe o rută județeană, neîncadrându-se în ipoteza reglementată de lege.
Cum utilizatorul avea obligația legală de a achita tariful de utilizare atunci când se deplasează pe un drum național, doar în afara localităților, instanța de fond a reținut că scutirea prevăzută de art. 3 alin.1 lit.b, are un caracter redundant, lăsând să se înțeleagă faptul că nu conține o veritabilă scutire, ori acest text legal trebuie a fi analizat prin raportare și la Legea nr. 92/2007.
Potrivit art. 4, alin.1 din Legea nr. 92/2007, este considerat serviciu de transport public local de persoane prin curse regulate transportul public care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) se efectuează de către un operator de transport rutier, astfel cum acesta este definit și licențiat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare, sau de către un transportator autorizat, așa cum acesta este definit și autorizat conform prevederilor prezentei legi;
b) se efectuează pe raza teritorial-administrativă a unei localități, respectiv pe raza administrativ-teritorială a zonei metropolitane, sau numai între localitățile unui județ, în funcție de tipul de transport stabilit potrivit legii;
c) se execută pe rute și cu programe de circulație prestabilite de către autoritățile competente desemnate potrivit legii;
d) se efectuează de către operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat cu mijloace de transport în comun, respectiv cu autobuze, troleibuze, tramvaie sau metrou, deținute în proprietate sau în baza unui contract de leasing, înmatriculate sau înregistrate, după caz, în județul sau localitatea respectivă;
e) persoanele transportate sunt îmbarcate sau debarcate în puncte fixe prestabilite, denumite stații sau autogări, după caz;
f) pentru efectuarea serviciului, operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat percepe de la persoanele transportate un tarif de transport pe bază de legitimații de călătorie individuale eliberate anticipat, al căror regim este stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare;
g) transportul cu autobuzele se efectuează numai pe bază de licențe de traseu și caiete de sarcini, elaborate și eliberate în condițiile stabilite prin normele de aplicare elaborate și aprobate prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului transporturilor și infrastructurii, denumite în continuare Norme.
Raportat la dispozițiile legale arătate mai sus, s-a reținut că activitatea petentei poate fi definită ca transport public local de persoane prin servicii regulate, în sensul definit în Legea nr. 92/2007, situație în care vehiculele petentei s-ar încadra în ipoteza prevăzută de art. 3 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002, desigur, cu îndeplinirea obligației de înscriere în baza de date a CNADNR ca vehicul exceptat, obligație pe care petenta nu a îndeplinit-o.
Pe de altă parte, s-a constatat că petenta nu a făcut nici dovada achitării rovinietei și nici dovada înscrierii în baza de date ca vehicul exceptat.
Instanța de fond a constatat că rațiunea legii (ordonanței) este aceea de a fi sancționate persoanele care nu plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. În acest sens, prin art. 1, alin. 2 se prevede obligativitatea pentru toți utilizatorii români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. De asemenea, articolul 7 din aceeași ordonanță prevede că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Față de cele de mai sus, instanța de fond, reținând situația de fapt existentă la data constatării contravenției, astfel cum a fost consemnată de agentul constatator în procesul verbal contestat, a constatat că aceasta întrunește elementele constitutive ale contravenției reglementate de art. 8 din OG nr.15/2002, fiind evidentă temeinicia procesului verbal, așa cum rezultă și din planșa foto depusă la dosarul cauzei de către intimată.
S-a mai reținut că petenta nu a contestat situația de fapt reținută prin procesul verbal și raportat la motivul invocat, efectuarea unui serviciu public de transport rutier persoane, instanța de fond constatând că nu sunt întrunite condițiile pentru anularea procesului verbal, așa cum a solicitat aceasta, procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012 încheiat de intimată fiind legal întocmit și întemeiat deoarece rovinieta nu a fost achitată nici pentru data constatării contravenției din prezenta – 07.09.2011 și nici ulterior acestei date.
Avându-se în vedere pericolul social al faptei săvârșite (art. 5, alin. 5 din OG nr. 2/2001) precum și dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat ca sancțiunea aplicată petentei a fost legal individualizată motiv pentru care a apreciat că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului în condițiile în care deși a susținut că desfășoară o activitate de transport cu caracter de permanență cu vehiculele pe care le deține, petenta nu a făcut dovada susținerilor sale în conformitate cu dispozițiile art. 1169 cod civil 1864 (în vigoare conform art. 230 alin. 1 lit. a din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil 2009) cu referire la art. 34 din OG nr. 2/2001. În plus activitatea desfășurată este comercială, producătoare de profit, pentru un domeniu ce este reglementat de OG nr. 15/2002, dar ale cărei prevederi au fost încălcate constant de către petentă, aceasta având înregistrate pe rolul instanței, așa cum reținut din evidența informatizată a instanței un nr. de 569 plângeri contravenționale pentru fapte contravenționale similare.
S-a mai reținut că potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi (27.07.2012) se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța de fond, văzând și dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001, a apreciat plângerea întemeiată, fiind admisă în parte pentru considerentele expuse și s-a dispus anularea măsurii constând în obligarea petentei la plata tarifului de despăgubire de 1386,88 lei.
Instanța a menținut celelalte măsuri aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012 încheiat de intimată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta, solicitând admiterea acestuia.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a învederat că societatea efectuează transport public de persoane prin curse regulate, în conformitate cu Legea 92/2007, pe traseul B. – Trestioara și conform art. 3 alin.1 din OG nr.15/2002 și Legea nr.424/2002 pct.4, art.3 alin.1 „Sunt exceptate de la plata tarifului prevăzut la art.1 și 2 autovehiculele folosite de unitățile Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, serviciile de ambulanță, serviciile publice comunitare pentru situații de urgență, precum și autovehiculele folosite exclusiv pentru transportul local de călători”.
Recurenta, după ce a făcut referire la modalitate în care se desfășoară cursele pe traseul B.-Trestioara, a apreciat că toate procesele de contravenție au fost întocmite în baza imaginilor furnizate de camera video, amplasate pe podul care face legătura dintre localitatea B. și localitatea Mărăcineni.
Recurenta a mai invocat prevederile Legii 144/2012, care a modificat OG 15/2002, respectiv art. II, apreciind că se impune anularea și a amenzii aplicate în condițiile în care a primit mai multe procese verbale de contravenție într-un interval de 30 de zile.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului în sensul modificării sentinței recurate și înlocuirii plății amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, solicitând a se avea în vedere că societatea este membră a Asociației L. Transportatorilor Auto Călători, asociație intercomunitară.
Recurenta a depus la dosar procese verbale de contravenție nr._/22.02.2012 și_/22.02.2012.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefundat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Anterior închiderii dezbaterilor, Tribunalul a invocat din oficiu excepția tardivității formulării recursului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului în raport cu excepția invocată, tribunalul constată că aceasta este fondată, pe următoarele considerente:
În conformitate cu art. 301 cod pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 303 al.1 cod pr.civilă recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
Față de aceste dispoziții legale, Tribunalul constată, în concret, că recurentei-petente i-a fost comunicată sentința atacată la data de 03.01.2013, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare de la fila 17 dosar fond, legal îndeplinită, situație în care ultima zi pentru declararea și motivarea recursului a fost la data de 21.01.2013, în contextul în care se împlinise într-o zi nelucrătoare.
Față de recursul formulat, Tribunalul având în vedere prevederile art.301 cod pr.civilă, constată că, raportat la data comunicării sentinței atacate și data depunerii cererii de recurs, la data de 05.02.2013, că acesta este tardiv formulat, fiind încălcat termenul imperativ de 15 zile impus în textul menționat.
Sub ansamblul celor evocate, Tribunalul, în raport de excepția invocată, va respinge recursul ca tardiv formulat, cu încălcarea prevederilor art.301 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de petenta . SRL, cu sediul în com. Mărăcineni, ., jud. B., împotriva sentinței civile nr._/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 mai 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red.G.S./24 Mai 2013
Dact.E.C./2ex.
Judecătoria B.
Judecător fond- P. C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 26/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 1277/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
