Plângere contravenţională. Decizia nr. 1157/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1157/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 2135/277/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1157/2013
Ședința publică de la 31 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Judecător F. M.
Judecător I. G.
Grefier C. Vasioiu
Pe rol judecarea recursului formulat de I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., în contradictoriu cu intimatul T. I., cu domiciliul în com. Cătina, ., având ca obiect plângere contravențională, împotriva Sentinței numărul 267/26.02.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul personal și asistat de avocat C. M., lipsă fiind recurentul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, recursul este motivat, comunicat și nu este supus achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Apărătorul intimatului depune în ședință publică împuternicire de reprezentare.
Nemaifiind cereri de formulat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul T. I., prin apărător, având cuvântul, arată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, atunci când a dispus anularea procesului verbal de contravenție, întrucât apărările recurentei și motivele invocate sunt hilare, întrucât în opinia acestora intimatul trebuia să meargă la vânătoare cu pistol cu bile.
Arată că petentul fiind paznic pe fond de forestier,deține mai multe arme cu acte încă din anul 1970, acestea fiind depozitate în condiții corecte, singura armă care nu era depozitată în condiții corecte era aceea pentru care a fost amendat, însă în ziua respectivă intimatul fusese la vânătoare și se întorsese doar pentru a lua masa, urmând să-și continue vânătoarea după aceea.
Intimatul, prin apărător, mai arată că nu are nici o explicație cu privire la modalitatea în care recurentul a pătruns în casa acestuia, fără a deține un mandat de percheziție sau un alt act care să îi dea dreptul de a pătrunde în casă, intimatul trezindu-se efectiv cu organele de control în casă.
Cu privire la măsura complementară, respectiv cea de anulare a dreptului de a purta armă, arată că această măsură l-ar lăsa pe intimat fără un loc de muncă și fără venituri, drept pentru care apreciază măsura ca fiind una disproporționată cu fapta.
În ceea ce privește cererea de recurs, arată că recurentul nu a invocat alte apărări sau probe în plus față de cele administrate în fața instanței de fond, drept pentru care solicită respingerea cererii de recurs, întrucât sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța de judecată reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Pe rolul Judecătoriei Pătârlagele a fost înregistrată sub nr._ /06.11.2012 plângerea petentului T. I., împotriva procesului verbal de constare a contravenției . nr._/24.10.2012, prin care a fost sancționat cu avertisment și s-a dispus măsura complementară a anulării dreptului de a deține, a purta și a folosi arme de foc, pentru săvârșirea contravenție prev. de art.129 pct.14 din L.295/2004, constând în aceea că la data respectivă a ținut la locuința sa arma de vânătoare marca „ BAIKAL MP 43” seria_ cal 12 mm nefiind asigurată conform prevederilor legale, în contradictoriu cu intimatul IPJ B., solicitând anularea actului constatator .
În fapt, petentul consideră că măsurile luate față de el sunt abuzive și netemeinice, în condițiile în care fiind paznic de vânătoare pe fondul de vânătoare 29 Cătina, județul B., în cadrul asociației Cerbul Carpatin B. a participat la o vânătoare. La aceasta nu s-a împușcat mistrețul pentru care se eliberase autorizație, motiv pentru care în jurul orelor 13.00 a mers acasă pentru a mânca. În jurul orelor 13,30 – 13,45 a fost apelat telefonic de către directorul fondului de vânătoare, care i-a spus să meargă în teren pentru a verifica scăldătorile pentru mistreți, deoarece vânătoarea urma să continue.
În jurul orelor 14,00 se afla în camera unde are lada pentru arma de vânătoare și muniție, moment în care au intrat peste el 2 lucrători de poliție, fără a se anunța în vre-un fel și care l-au întrebat ce face . Mai arată petentul că a încercat să le explice acestora că urma să plece din nou pe fondul de vânătoare, motiv pentru care își asambla arma, dar aceștia nu au acceptat explicația. Mai arată petentul că la rubrica mențiuni a arătat cele prezentate anterior, după care a semnat procesul verbal. Menționează că lucrătorii de poliție au constatat cu aceeași ocazie că arma sa de vânătoare personală și pistolul cu bile de cauciuc erau asigurate în mod corespunzător. În final, petentul arată că este vânător din anul 1970, din anul 1988 este paznic de vânătoare și în toată această perioadă nu a săvârșit abateri cu privire la regimul armelor și munițiilor, iar luarea măsurii anulării dreptului de a deține, purta și folosi arme de foc îi suprimă veniturile din care își întreține familia.
Intimatul a depus întâmpinare(f.13), prin care solicită respingerea plângerii. În acest sens arată că arma a fost găsită neasigurată sub patul unei camere a locuinței, iar faptul că urma să verifice scăldătorile nu implica luarea armei de vânătoare, ci eventual al pistolului marca STRAMER ce are ca destinație paza fondului. Se mai arată că arma de vânătoare respectivă nu era introdusă în toc pentru a se putea concluziona că urma să plece la vânătoare, astfel cum prevede art.36 alin.1 din L.295/2004 rep.
În drept invocă art.115-118 C.pr.c.
A solicitat judecarea în lipsă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martori la propunerea petentului.
Prin sentința nr.267/26.02.2013 Judecătoria Pătârlegele a admis plângerea,a anulat actul constatator,a anulat măsura complementară a anulării dreptului de a de deține, port și folosire a armelor și munițiilor.
Pentru a pronunța această soluție instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Analizând actele si lucrările dosarului sub incidența dispozițiilor art. 34 din OG 2/2001, instanța a constatat că plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzute de art. 31 din același act normativ, petentul luând la cunoștință de actul constatator la data încheierii acestuia, respectiv 24.10.2012(f.6), iar plângerea a fost înregistrată la instanță la data de 06.11.2012.
Sub aspectul legalității, instanța a constatat că procesul verbal este întocmit legal, cu respectarea prevederilor art.16 din OG 2/2001, iar sancțiunile se încadrează în prevederile legale, petentului fiindu-i respectat și dreptul la apărare prin aceea că au fost menționate obiecțiunile sale, în sensul că a menționat că a fost anunțat de către directorul fondului de vânătoare să verifice scăldătorile deoarece urma să se efectueze pândă în data de 23.10.2012.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că procesul verbal a fost întocmit în baza constatărilor directe ale agentului constatator, astfel încât acesta se bucură de prezumția relativă că reflectă situația de fapt reală. În această situație îi revine sarcina petentului să producă dovezi care să infirme această situație.
În cauză au fost audiați martorii T. E. și Anagnastopol Z. din ale căror declarații instanța reține următoarele: la data de 23.10.2012 petentul se întorsese de la o vânătoare în jurul orelor 13,00 și pentru că primise un telefon de la directorul firmei de vânătoare unde este angajat, urma să plece din nou în scurt timp, sens în care se pregătea pentru aceasta. Aceste aspecte au fost relatate de către T. E. soția petentului, care, aflându-se în curte a văzut cum două persoane pe care nu le cunoștea și fără a spune motivul venirii și fără a-și declina identitatea au intrat în casă unde se afla soțul său. Martora precizează că și-a dat seama că este vorba persoane de la Serviciul de arme și muniții, deoarece i-a văzut cum a au verificat și alte arme ale petentului.
Aceeași situație referitoare la întreruperea vânătorii o relatează și celălalt martor, acesta precizând că petentul s-a dus în jurul prânzului acasă pentru a mânca, urmând a se întoarce după amiază pentru a continua vânătoare în calitate de paznic de vânătoare. Mai arată martorul că deși stabilise cu invitații și petentul să se întâlnească după aprox. 2 ore, reîntâlnirea urma să aibă loc după ce se lua legătura telefonic, aceasta putându-se întâmpla și mai devreme decât cele două ore stabilite. A mai precizat martorul, că verificarea scăldătorilor aflate în spatele locuinței petentului, situată în mijlocul fondului de vânătoare 29 Cătina, era necesară și prealabilă continuarea vânătorii.
Raportat la declarațiile martorilor cu privire la momentul în care au sosit organele de poliție, instanța constată că acest lucru s-a întâmplat într-un interval de timp scurt între revenirea petentului la domiciliu pentru masa de prânz și rechemarea sa în vederea verificării prealabile a scăldătorilor și continuarea vânătorii. În această situație este verosimilă susținerea petentului, potrivit căreia a fost găsit de către organele de control, în momentul în care asambla arma pentru a pleca din nou.
A reieșit din probe că petentul avea depozitate celelalte arme personale conform normelor legale, de unde rezultă că acesta le respectă .
Se arată în întâmpinare că în cazul în care mergea doar pentru verificarea unor scăldători, petentul ar fi putut folosi un pistol cu destinație de pază a fondului, dar acest lucru este contrazis de către martorii audiați, care precizează că efectiv petentul urma să se reîntoarcă la vânătoare, verificarea scăldătorilor fiind o procedură prealabilă a acesteia. Se mai arată în întâmpinare că în condițiile în care arma nu era în toc, nu se poate trage concluzia că petentul urma să se deplaseze la o eventuală vânătoare. Acest aspect este irelevant raportat la momentul la care petentul a fost găsit într-o cameră a locuinței sale.
Susținerile petentului raportate și la relatările martorilor în sensul că urma să se continue vânătoarea, se coroborează și cu mențiunile din autorizația de vânătoare colectivă emisă la data de 22.10.2012 pentru data de 23.10.2012 în care arată că „nu s-a împușcat”.
Având în vedere cele arătate, instanța a constatat că petentul a furnizat dovezi concludente care să infirme mențiunile din procesul vernal cu privire la fapta reținută în sarcina sa .
Împotriva sentinței a formulat recurs intimatul,solicitând modificarea acesteia și pe fond respingerea plângerii contravenționale.
În dezvoltarea motivelor de netemeinicie arată că în cazul în care contestatorul mergea doar pentru verificarea unor scăldători,ar fi putut folosi un pistol cu destinație de pază a fondului, iar în condițiile în care arma de vânătoare nu era în toc, nu se poate trage concluzia că petentul urma să se deplaseze la o eventuală vânătoare.Chiar dacă vânătoarea urma să continue,acest aspect nu are nimic în comun cu respectarea normei imperative din art.31 alin.1 și 2 din legea 295/2004.
Contestatorul nu a formulat întâmpinare dar prezent la judecată prin apărător,a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de netemeinicie invocate,tribunalul constată că recursul este neîntemeiat,pentru motivele care urmează.
Așa cum rezultă din probele dosarului,în ziua de 23.10.2012 intimatul se afla în desfășurarea unei activități de vânătoare autorizate de lege,iar arma de vânătoare a fost găsită la domiciliul său pe intervalul temporar în care intimatul se întorsese pentru a servi masa.Întrucât la acel moment arma urma să fie luată pentru a fi folosită la vânătoare și nu se afla depozitată spre păstrare la domiciliu,nu sunt întrunite cerințele art.31 alin.2 din legea 295/2004 așa încât în mod temeinic a apreciat instanța de fond că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina intimatului.Nu poate fi reținută susținerea recurentului potrivit căreia intimatul ar fi putut lua pistolul cu bile de cauciuc destinat pazei fondului de vânătoare,deoarece pentru vânarea unui porc mistreț nu poate fi folosită o astfel de armă,ci doar o armă capabilă să producă uciderea.
În consecință recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., în contradictoriu cu intimatul T. I., cu domiciliul în com. Cătina, ., având ca obiect plângere contravențională, împotriva Sentinței numărul 267/26.02.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Mai 2013
Președinte, M. I. | Judecător, F. M. | Judecător, I. G. |
Grefier, C. Vasioiu |
Red.M.I.
Tehnored. M.I.
2 ex/14.06.2013.
Dosar fond:_
Judecătoria Pătârlagele
Jud.f.N. B. M.
| ← Succesiune. Decizia nr. 1519/2013. Tribunalul BUZĂU | Succesiune. Decizia nr. 599/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
