Succesiune. Decizia nr. 1519/2013. Tribunalul BUZĂU

Comentarii

0

Decizia nr. 1519/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 7725/200/2006

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1519/2013

Ședința publică de la 04 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. R.

Judecător G. I. R.

Judecător V. B.

Grefier R. - A. S.

Pe rol soluționarea recursului civil declarat de reclamantul G. D., domiciliat în com. Tisău, ., împotriva sentinței civile nr. 2559/13.02.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, având ca obiect PARTAJ SUCCESORAL, în contradictoriu cu reclamantul G. N., domiciliat în B., ., Jud. B. și pârâții G. I., domiciliat în cart. Micro 14, .. 39, Jud. B., G. V., domiciliată în B., ., ., Jud. B., A. O., domiciliată în ., S. V., domiciliată în ..

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul G. D. personal și asistat de avocat I. M. și intimații G. N. personal și asistat de avocat Tibișoiu D., G. I.- personal, G. V.- personal, A. O. personal, lipsă fiind intimata S. V.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 150 cod proc. civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.

Av. I. M. precizează că s-a invocat nulitatea recursului. Precizează că s-a facut trimitere la dispozițiile art 673^{6, 9, 10} alin 2.și este vorba de o hotărâre care este supusă unei singure căi de atac, potrivit art. 304¹ .

Prima critică se referă la faptul că evaluarea terenurilor ce alcătuiesc masa bunurilor de împărțit nu corespunde valorilor practicate pe piața liberă, în raport cu categoria de folosință a acestora, cu amplasamentul acestora, fiind de neconceput că, față de suprafața totală indiviză, valoarea acesteia să fie limitată la valorile modice stabilite de expert. Expertul nu a totalizat valoarea bunurilor ce alcătuiesc masa de împărțit și nu a prezentat explicit pe loturi în raport cu valoarea terenurilor pe care le-a enumerat în componența acestora. Instanța a admis ca partajarea să se realizeze în varianța unică propusă de expert, deși trebuiau să se propună și alte variante de partajare, fiind impuse de situația specială a terenului de 1610 mp evidențiat în planșa 1 la raportul de expertiză. Acestă suprafață de 1610 este alcătuită din 852 mp curții construcții și 758 mp teren arabil . Nelegal instanța încalcă în mod flagrant dispozițiile art. 673^{9, 10} încuviințează acest lot cu consecința scăderii valorii a acestuia. Instanța nu a observat din schița efectuată de expert că acestă suprafață totală de 1610 mp este suprafață aferentă casei de locuit și anexe, care au fost edificate de către recurent. În 1986, cu acordul autorilor lor, pe suprafața curți construcții de 852 mp și-a edificat o casă de locuit cu anexă care, în primă fază a avut 25 mp, ulterior fiind extinsă la 65 mp. Față de faptul că în anul 1986, cu acordul autorilor și până la momentul morții acestora, recurentul și-a edificat casa de locuit și anexe și a stăpânit în mod continuu, iar după moartea acestora a continuat lucrările de construcții, edificând și o fosă septică, executând canalizarea și o instalație de irigat, se poate avea în vedere acordul tacit al celorlalți moștenitori până la momentul nașterii litigiului, iar instanța a încălcat criteriile de atribuire stabilite de art 1673 ¹⁰ și în raport de construcțiile executate cu acordul acestora. În raport de toate aceste considerente și în raport de faptul că există și alte terenuri cu o altă categorie de folosință, s-ar fi impus să se stabilească și o altă variantă, conform căreia întreg lotul din intravilan să nu fie încredințat cu consecința valorii terenului și s-ar fi evitat situația legată de atribuirea prin crearea celor 3 loturi, unul în indiviziune iar celelate alăturate, pe care este amplasată anexa în suprafață de 65 mp. Evidența existenței anexei în suprafață de 65 mp rezultă din schița efectuată de expert, iar din conținutul adresei depuse de recurent la dosar, respectiv adresa nr 1697 din 22.04.2013, rezultă că din anul 1988 este înregistrat D. G. cu locuință și anexe pe suprafața de teren în discuție de 1610 mp.

Arată că recurentul a criticat soluția și sub aspectul faptului că era posibilă crearea unor variante diferite, și în acestă situație cum la fond nu s-a dispus completarea expertizei și cu alte variante, solicită instanței să se dispună probe în acest sens, dat fiind faptul că a solicitat să se stabilească o varianta astfel încât suprafața din intravilan să fie atribuită în integralitate recurentului, cu compensarea tot în natură în sensul de a se include în loturile celorlalți porțiunile din terenurile arabile ce au fost incluse în lotul său. Solicită completarea probatoriilor cu expertiză pentru alte variante.

Av. Tibișoiu D. Pe excepție nulității recursului - chiar dacă este calea de atac a recursului, nu înseamnă că sunt incidente dispozițiile Art. 304¹ în măsura în care partea ce a formulat cererea de recurs nu a motivat în termen. Evident că, fiind vorba de un recurs, există obligația motivării, potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă, 304¹ se plică în măsura în care nu există nicio motivare în scris cu privire la nemulțumirile recurentului. Instanța are obligația de a verifica dacă dezvoltarea în fapt a motivelor de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 ⁹ sau în măsura în care nu se încadrează este evident art. 306 alin 1. Apreciază că excepția este întemeiată și urmează ca instanța să constate nulitatea recursului. În motivele de recurs s-au invocat chestiuni de fapt, nu s-a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii pronunțate de către instanța de fond. Solicită admiterea excepției.

Pe fond – precizează că a arătat atât la instanța de fond, cât și în întâmpinarea formulată în recurs, se deprinde o situație în care există o lipsă de consecvență, în ceea ce privește modalitatea în care recurentul a înțeles să se apere în acestă cauză. Nu s-a făcut un minim de probatoriu. Recurentul pârât a fost prezent la toate termenele de judecată, s-a efectuat expertiză, iar expertul s-a deplasat în teren, iar expertiza cu acea variantă a fost agreată de toate părțile, nu s-au formulat obiecțiuni. Din totalul de 758 curții construcții, 524 curți construcții au fost atribuiți recurentului, iar suprafața este poziționată în zona unde există cale de acces, este evident că prin lotul ce a fost atribuit s-a ținut cont și de o anumită posesie. Atât expertul, cât și instanța fondului, au ținut cont de prevederile art. 741 din codul civil. Cu privire la faptul că nu s-a apreciat o valoare totală a bunurilor consideră că este nerelevant, dat fiind faptul că expertul a atribuit părților cote – părți din același imobil, având deci aceeași calitate, evident plata sultelor, astfel încât nu se impunea stabilirea unei valori totale. S-a respect principiul împărțelii în natură și s-a evitat pe cât posibil sultele.

Nu este posibilă o compensare a suprafeței din intravilan cu suprafața de 2888 mp, acesta fiind situată în extravilanul localității, în apropierea unei râpe, de categorie diferită, având o valoare economică mică, forma terenului nu permite folosirea sa în scopul ridicării unei construcții, iar pe de altă parte s-ar nerespecta dispozițiile art. 741 cod proc civ. Solicită respingerea recursului.

În replică pentru recurent, apărătorul ales precizează că recursul este motivat pe aspecte de nelegalitate prin însăși cererea de recurs, pe dispozițiile art. 304⁹ și 304 ¹ cu referire la 673 alin 9 și 10 cod proc civ . Chiar cu prilejul acordării cuvântului pe fond la instanța de fond, s-a precizat că deține construcție și anexe și că dorește să i se atribuie acest teren din intravilan, arondat construcțiilor pe care le-a edificat. Tot ce a edificat de-a lungul anilor din 1986 și până la momentul morții autorilor lor s-a realizat în perioada în care erau în viață inclusiv împrejmuirea terenului de 1610 mp. Construcții s-au edificat în perioada anilor 86-88, iar înregistrarea în registrul agricol se face în 1988 cu construcții pe terenul în discuție. Stăpânirea s-a realizat netulburată de către nimeni. Conflictul între frați a apărut în anul 2008. Față de momentul nașterii litigiului toți au calitatea de comoștenitori și acordul tacit a fost evident prin simplul fapt că nu s-au opus continuării acestor investiții. Expertul identifică terenul curți construcții de 852 mp și include în lotul recurentului suprafața „C1”, 38mp, casa de 166 mp și tot terenul de sub acestea. Diferența până la 852 mp este inclusă în lotul 4 care reprezintă indiviziuni. Acestă lotizare de 1610 cu consecința creării unei alei de trecere în beneficiul celor doi intimați, pe un teren în imediata apropiere a casei de locuit, este o dovadă a deprecierii valorice a bunului în discuție. Apreciază că se impune desemnarea unui alt expert pentru a aprecia valoarea masei partajabile, să creeze noi variante de partajare, una dintre ele să includă în lotul recurentului suprafața de 1610 mp .

Av. Tibișoiu D. pentru intimatul G. N., precizează că nu vorbim de un conflict care a început în 2008. În 2006 a fost înregistrată cauza. Faptul că autorul a murit în 2006 și se vorbește de anumite investiții care nu sunt dovedite că au fost făcute în perioada în care erau în viață autorii, s-a creat un dubiu că investițiile nu sunt făcute de către reclamant. Urmează să se constate că, referitor la suprafața de teren ce a fost atribuită recurentului și se va aduna cu cele atribuite în indiviziune se va obține suprafața ce a fost găsită la măsurători. În ceea ce privește faptul că ar scădea din punct de vedere economic, faptul că s-ar atribui în natură și celorlalți moștenitori, înseamnă că nu ar mai trebui respectat principiul împărțelii în natură. În cea ce privește pretinsele investiții, s-a ținut, având în vedere că i s-a atribuit corpul I și corpul II

Intimata G. V. precizează că a depus înscrisuri la dosar și solicită ca instanța să ia în considerare la pronunțare aceste înscrisuri .

Intimata A. O. precizează că a depus întâmpinare cu caracter de concluzii scrise la dosar și solicită ca instanța să ia în considerare la pronunțare aceste întâmpinare.

Intimatul G. I. precizează că a depus întâmpinare la dosar și solicită ca instanța să ia în considerare la pronunțare aceste întâmpinare.

Părțile prezente precizează că nu sunt de acord ca fratelui G. D. să i se acorde terenul intravilan

În baza art. 150 cod proc civ, instanța declară dezbaterile terminate și reține cauza spre soluționare

INSTANȚA

Deliberand asupra prezentului recurs civil, constata:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecatoriei Buzau și înregistrată sub nr._ la data de 03.08.2006, reclamantul G. N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții G. D., G. I., G. V., A. O. și S. V., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune a părților și partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în . și G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B..

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 19 lei, conform chitanței . nr._/03.08.2006 (fila 3) și s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 3 lei.

În motivarea cererii sale, reclamantul a învederat instanței că este descendent de gradul 1 al defuncților G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în . și G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B., iar pârâții sunt frații săi, toate părțile având vocație succesorală legală la moștenirea lăsată de autorii lor.

A arătat reclamantul că masa succesorală se compune din următoarele bunuri imobile: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în ., un grajd în suprafață de 40 mp, a căror valoare a estimat-o reclamantul la 5000 lei.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 728 Cod civil.

În susținerea cererii formulate și cu respectarea prevederilor art. 112 alin. 2 C.proc.civ. reclamantul a depus la dosarul cauzei copiile următoarelor înscrisuri: CI . nr._, certificatul de naștere nr. 37/20.07.1948, BI . nr._, CI . nr._, certificatul de naștere nr. 29/17.04.1952, certificatul de căsătorie nr. 570/03.10.1974, BI . nr._, certificatul de naștere nr. 66/25.09.1946, certificatul de căsătorie nr. 11/27.08.1966, certificatul de deces nr. 328/25.03.2006, certificatul de deces nr. 35/19.05.2003, adeverința nr. 1399/11.05.2006 eliberată de Primăria comunei Tisău, titlul de proprietate eliberat în copie sub nr. 1330/09.06.2005 de Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale, contractul de vânzare-cumpărarea autentificat sub nr. 486/06.03.2000 la BNI J. N., adresa nr. 28.5/5450/12.09.2006 emisă de Compania Națională Poșta Română, BI . nr._, certificatul de naștere nr. 48/09.06.1956, titlul de proprietate nr._/28.12.2009, certificatul de acționar nr._/08.01.1996, certificatul de acționar nr._/08.01.1996, adeverința nr. 4674/04.11.2010 eliberată de Primăria comunei Tisău.

Prin cererea completatoare a acțiunii introductive formulate la termenul de judecată din data de 20.10.2010, reclamantul a solicitat introducerea la masa de partaj a terenului în suprafață de 5000 mp, conform titlului de proprietate nr._/28.12.2009, precum și a acțiunilor deținute de defuncții săi părinți, conform certificatului de acționar nr._/08.01.1996 și certificatului de acționar nr._/08.01.1996.

În temeiul dispozițiilor art. 129 alin. 5 C.proc.civ., instanța a solicitat de la Primăria comunei Tisău relații cu privire la suprafețele de teren cu care defuncții G. T. și G. I. figurează în registrul agricol. Astfel, cu adresa nr. 3654/21.09.2006 emisă de Primăria comunei Tisău s-a comunicat că, în registrul agricol vol. II, poziția 89 . 2001-2006, figurează înscriși defuncții G. T. și G. I., cu suprafața de 0,53 ha teren arabil și un grajd în suprafață de 40 m.p, că terenurile nu au făcut obiectul legilor fondului funciar și că, pe teritoriul administrativ al comunei Tisău, nu a existat C.A:P., sau altă formă de colectivizare.

A fost anexat adresei copia registrului agricol pentru gospodăria defuncților G. T. și G. I. din perioada 2001-2006.

În completarea acestor relații, la data de 10.10.2006, a fost comunicată adresa nr. 3973/4.10.2006 emisă de Primăria comunei Tisău însoțită de următoarele documente: sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 3999/4.10.2006, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 3998/4.10.2006, fișa rolului agricol.

La data de 14.05.2007, în baza dispozițiilor art. 183 Cod procedură civilă, instanța a dispus efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289 Cod penal față de J. N. și G. F. I., în privința înscrisului, reprezentat de contractul de vânzare-cumpărarea autentificat sub nr. 486/06.03.2000 la BNI J. N..

La data de 21.11.2007 a fost comunicată rezoluția de neînceperea urmării penale nr.607/P/15.11.2007 a Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Ploiești, față de făptuitorii J. N. și G. F. I..

La data de 3.09.2008, instanța a dispus conform art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă suspendarea judecății cauzei până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B..

Prin sentința civilă nr. 4745/30.06.2010 a Judecătoriei B., irevocabilă prin neapelare, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul G. N. în contradictoriu cu pârâtul G. F. I. și intervenientul accesoriu B.N.P. „ J. N. și a obligat reclamantul la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâtul G. F. I.. Obiectul acțiunii soluționate prin această hotărâre judecătorească l-a format contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 486/06.03.2000 la BNI J. N., a cărui nulitate absolută a solicitat reclamantul, G. N. să se constate.

La data de 20.10.2010, cauza a fost repusă pe rol, ca urmare a încetării motivului de suspendare care a determinat această măsură în data de 3.09.2008.

Niciunul dintre pârâți nu a depus întâmpinare, conform art. 115 și următoarele Cod procedură civilă, în termenul legal prevăzut de art. 114 ¹ alin. 2 Cod procedură civilă.

În temeiul dispozițiilor art. 146 Cod procedură civilă, reclamantul G. N., a depus note de concluzii scrise.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 22.12.2010, instanța a admis în principiu acțiunea civilă de ieșire din indiviziune – partaj succesoral formulată de reclamantul G. N. cu domiciliul în . B, județ B., în contradictoriu cu pârâții G. D., cu domiciliul în ., G. I., cu domiciliul în B., cart. Micro 14, ., G. V. cu domiciliul în B., ., A. O. și S. V. ambele cu domiciliul în ., a constatat deschisă succesiunea defunctei G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în ., a constatat că de pe urma defunctei G. I. au rămas ca moștenitori soțul supraviețuitor G. T. (post-decedat la data de 24.03.2006), cu o cotă succesorală de ¼ din masa succesorală și reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), cu câte o cotă de 3/24 pentru fiecare din masa succesorală, care se compune din următoarele bunuri: cota de ½ din imobilele terenuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în ., cu precizarea că restul cotei de ½ din bunurile imobile constituie cota corespunzătoare din bunurile comune dobândite de defuncții G. I. și G. T., în timpul căsătoriei lor și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

De asemenea, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B. și că de pe urma defunctului G. T. au rămas ca moștenitori reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), cu câte o cotă de 1/6 pentru fiecare din masa succesorală, care se compune din următoarele bunuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

A fost numit un expert judiciar în specialitatea topografie cadastru pentru identificare, evaluare și lotizare masă succesorală cu un onorariu provizoriu de 1000 lei în sarcina reclamantului.

La data de 02.11.2011, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 242 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 25.01.2012 și, din nou, pentru lipsa părților, la data de 07.03.2012, judecata cauzei a fost suspendată.

A doua oară, cauza a fost repusă pe rol la termenul de judecată din data de 16.05.2012.

La data de 10.12.2012 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie cadastru întocmit de expert M. D. (filele 230-235).

Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză.

Prin s.c. nr. 2559/13.02.2013, Judecatoria Buzau a admis acțiunea civilă de ieșire din indiviziune – partaj succesoral formulată de reclamantul G. N., în contradictoriu cu pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V.; a dispus ieșirea din indiviziune a părților și partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în . și G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B., prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert M. D., în varianta unică propusă, completat, care face parte integrantă din prezenta sentință.

A atribuit părților loturile formate corespunzătoare:

LOTUL 1 – pârâtului G. D. compus din următoarele bunuri: terenul în suprafață de 534 mp categoria curți-construcții, identificat conform planșei nr. 1 (situația din intravilan); terenul arabil în suprafață de 2888 mp situat în extravilanul comunei Tisău, punct L. reprezentat în planșa nr. 3 pct. D.

LOTUL 2 – reclamantului G. N. compus din următoarele bunuri: terenul în suprafață de 378 mp categoria arabil, identificat conform planșei nr. 1 (situația din intravilan); terenul arabil în suprafață de 5000 mp situat în extravilanul comunei Tisău, reprezentat în planșa nr. 2 pct. C; terenul în suprafață de 318 mp categoria curți-construcții, în indiviziune cu pârâtul G. I., identificat conform planșei nr. 1 (situația din intravilan), pentru a se asigura accesul la loturile 2 și 3.

LOTUL 3 – pârâtului G. I. compus din următoarele bunuri: terenul în suprafață de 378 mp categoria arabil, identificat conform planșei nr. 1 (situația din intravilan); terenul în suprafață de 318 mp categoria curți-construcții, în indiviziune cu reclamantul G. N., identificat conform planșei nr. 1 (situația din intravilan), pentru a se asigura accesul la loturile 2 și 3.

LOTUL 4 – pârâtei A. O. compus din următoarele bunuri: teren arabil în suprafață de 1151 mp, situat în extravilanul comunei Tisău, pct. Sfințeanu, reprezentat în planșa nr. 3, pct. E; teren arabil în suprafață de 1292 mp, situat în extravilanul comunei Tisău, pct. Înfrățirea, reprezentat în planșa nr. 3, pct. G.

LOTUL 5 – pârâtei G. V. compus din teren arabil în suprafață de 2427 mp, situat în extravilanul comunei Tisău, pct. Valea Rea, reprezentat în planșa nr. 2, pct. A.

LOTUL 6 – pârâtei S. V. compus din următoarele bunuri: teren arabil în suprafață de 1200 mp, situat în extravilanul comunei Tisău, pct. Vârf, reprezentat în planșa nr. 2, pct. B; teren arabil în suprafață de 2864 mp, situat în extravilanul comunei Tisău, pct. La G., reprezentat în planșa nr. 3, pct. F.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

În baza art. 77 indice 1 din Codul fiscal un exemplar de pe prezenta se va comunica organului fiscal competent.

Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, de la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Codul civil aprobat prin Legea nr. 287/2009.

Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. (a se vedea art. 3 din Legea nr. 71/2011).

Pe de altă parte, conform art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.

Cum autorii părților au decedat la date anterioare intrării în vigoare a Codului civil 2009, legea aplicabilă este Codul civil 1864 și celelalte acte normative în vigoare în perioada de referință.

La data de 18.05.2003 a survenit decesul mamei părților, G. I., așa cum rezultă din certificatul de deces nr. 35/19.03.2003 (fila 13).

De pe urma defunctei G. I. au rămas ca moștenitori soțul supraviețuitor G. T. (post-decedat la data de 24.03.2006), cu o cotă succesorală de ¼ din masa succesorală și reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii).

Cotele legale ce se cuvin moștenitorilor defunctei G. I. au fost stabilite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor cu referire la art. 669 cod civil 1864.

Astfel, cotele succesorale legale în privința moștenitorilor defunctei G. I., sunt: pentru soțul supraviețuitor G. T. (post-decedat la data de 24.03.2006), o cotă succesorală de ¼ din masa succesorală și pentru reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), câte o cotă de 3/24 pentru fiecare din masa succesorală.

Cât privește componența masei succesorale, instanța în baza adeverinței nr. 1399/11.05.2006 eliberată de Primăria comunei Tisău (filele 14-15), coroborată cu certificatul de acționar nr._/08.01.1996, adeverința nr. 4674/04.11.2010 eliberată de Primăria comunei Tisău, adresa nr. 3654/21.09.2006 emisă de Primăria comunei Tisău și copia registrului agricol pentru gospodăria defuncților G. T. și G. I. din perioada 2001-2006, văzând și sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 3998/4.10.2006, va constata că averea succesorală rămasă de pe urma defunctei G. I., este compusă din următoarele bunuri: cota de ½ din imobilele terenuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în ., cu precizarea că restul cotei de ½ din bunurile imobile constituie cota corespunzătoare din bunurile comune dobândite de defuncții G. I. și G. T., în timpul căsătoriei lor, conform art. 30 alin. 1 Codul familiei și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

La data de 24.03.2006 a survenit decesul tatălui părților, G. T., așa cum rezultă din certificatul de deces nr. 328/25.03.206 (fila 12).

De pe urma acestuia au rămas ca moștenitori reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), cu câte o cotă de 1/6 pentru fiecare din masa succesorală, stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 669 Cod civil 1864.

Cât privește componența masei succesorale rămase de pe urma defunctului G. T., instanța în baza adeverinței nr. 1399/11.05.2006 eliberată de Primăria comunei Tisău (filele 14-15), coroborată cu titlul de proprietate nr._/28.12.2009, certificatul de acționar nr._/08.01.1996, adeverința nr. 4674/04.11.2010 eliberată de Primăria comunei Tisău, adresa nr. 3654/21.09.2006 emisă de Primăria comunei Tisău și copia registrului agricol pentru gospodăria defuncților G. T. și G. I. din perioada 2001-2006, văzând și sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 3999/4.10.2006, va constata că averea succesorală rămasă de pe urma acestuia, se compune din următoarele bunuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

Întrucât, potrivit dispozițiilor art. 651 Cod civil 1864, succesiunile se deschid prin moarte, instanța, având în vedere și dispozițiile art. 728 Cod civil 1864, conform cărora nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune precum și art. 673⁵ alin. 1 Cod procedură civilă, a apreciat ca întemeiată acțiunea pendinte judecății și a admis-o în principiu.

Pe cale de consecință, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctei G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în ..

Instanța a constatat că de pe urma defunctei G. I. au rămas ca moștenitori soțul supraviețuitor G. T. (post-decedat la data de 24.03.2006), cu o cotă succesorală de ¼ din masa succesorală și reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), cu câte o cotă de 3/24 pentru fiecare din masa succesorală, care se compune din următoarele bunuri: cota de ½ din imobilele terenuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în ., cu precizarea că restul cotei de ½ din bunurile imobile constituie cota corespunzătoare din bunurile comune dobândite de defuncții G. I. și G. T., în timpul căsătoriei lor și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

În temeiul acelorași considerente de fapt și de drept, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctului G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B. și a constatat că de pe urma defunctului G. T. au rămas ca moștenitori reclamantul G. N., pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V., în calitate de descendenți de gradul 1 (fii), cu câte o cotă de 1/6 pentru fiecare din masa succesorală, care se compune din următoarele bunuri: suprafața de 0,25 ha arabil, situată în . Rea; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,12 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . (Golta); suprafața de 0,25 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,13 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,04 ha arabil, situată în .; suprafața de 0,03 ha categoria curți-construcții, situată în .; suprafața de 0,50 ha arabil, situată în . și certificatul de acționar nr._/08.01.1996 pentru un număr de 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350, în valoare totală de_ lei.

În temeiul dispozițiilor art. 673 ⁹ Cod procedură civilă, conform căruia la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, având în vedere că prin raportul de expertiză efectuat în cauză a fost propusă o singură variantă de lotizare care să respecte cotele succesorale ale părților, dar și principiul partajării în natură a bunurilor succesorale, consacrat prin art. 673 ⁵ alin. 2 C.proc.civ., față de acordul părților pentru omologarea acestei variante de lotizare, instanța, în temeiul art. 728 C.proc.civ., a admis acțiunea civilă de ieșire din indiviziune – partaj succesoral formulată de reclamantul G. N. în contradictoriu cu pârâții G. I., G. D., G. V., A. O. și S. V. și dispune ieșirea din indiviziune a părților și partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în . și G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B., prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert M. D., în varianta unică propusă, completat, care face parte integrantă din prezenta sentință.

Impotriva sentintei a declarat recurs paratul G. D., care a criticat solutia pentru nelegalitate, avand in vedere urmatoarele:

1. Prin sentința recurata, instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale ramase de urma defuncților G. I., decedata la 18.05.2003 cu ultimul domiciliu in . si G. T., decedat la 24.03.2006, cu ultimul domiciliu in ., incalcand dispozițiile exprese ale art 673/6 alin (2), art 673/9, art 673/10 C.proc.civ

- Astfel, evaluarea terenurilor ce alcătuiesc masa bunurilor de impartit nu corespunde valorilor practicate pe piața libera in raport cu categoria de folosința a acestora, cu amplasamentul acestora, fiind de neconceput ca fata de suprafața totala indiviza, valoarea acesteia sa fie limitata la valorile modice stabilite de expert ( 42601ei ,6155 lei, 485 lei, 240 lei, 1250 lei, 578 lei, 323 lei).

- Expertul nu a totalizat valoarea bunurilor ce alcătuiesc masa de impartit si nu a prezentat explicit pe loturi in raport cu valoarea terenurilor pe care le-a enumerat in componenta acestora.

- S-a propus o singura varianta de partajare in raportul de expertiza, varianta omologata de instanța, desi in raport cu criteriile de atribuire enumerate de art 673/9 C.proc.civ trebuia sa se propună si alte variante.

-Cu referire concreta la suprafața totala de 1610 mp evidențiata in Planșa nr 1 a raportului de expertiza, categoria curți construcții si arabil, situata in intravilanul comunei Tisau, jud. B. din care 852 mp curți construcții si 758 mp teren arabil, nelegal instanța a admis impartirea acestui lot in 4 loturi distincte, din care unul in indiviziune forțată, consecința acestei imparteli fiind in mod evident scăderea importanta a valorii terenului, dar si modificarea in mod păgubitor a destinației economice a întregului lot.

- Asa cum s-a aparat in fata instanței de fond, suprafața de 1610 mp teren este situata in intravilanul comunei Tisau si i-a fost data de către autorii sai inca din anul 1986, in scopul edificării de către subsemnatul si soția sa a unui imobil casa de locuit. In anul 1986, dat fiind acordul celor doi defuncți, a ocupat in integralitate acest teren si, împreuna cu soția sa, a edificat o construcție casa de locuit in suprafața de 90 mp si o anexa in suprafața 25 mp, iar din anul 1988 s-a înregistrat in evidenta agricola a comunei Tisau cu întregul teren si construcțiile respective, fapt rezultat din adeverința 1697/22.04.2013.

- Arata ca a fost posibila edificarea construcțiilor in condițiile arătate, in cursul anilor 1986, intrucat zona in care este situat acest teren, nu a fost cooperați vizata, iar autorii sai nu au avut calitatea de membri cooperatori.

- A împrejmuit întreaga suprafața de teren de suprafețele învecinate si le-a exploatat potrivit destinației acestora, respectiv in parte curți construcții, in limita a 852 mp si diferența 758 mp teren arabil, care in fapt reprezintă gradina aferenta casei de locuit.

- Ulterior edificării acestor construcții, a construit o fosa septica si a racordat imobilul si gradina la instalația de apa, canalizare, instalațiile respective, dar si fosa septica fiind amplasate parte pe lotul de 534 mp ce i-a fost atribuit si restul pe cele 3 loturi atribuite reclamantului G. N. si paratului G. I..

- Precizeaza ca, in integralitate, fosa septica se afla pe lotul nr. 2 atribuit paratului G. I..

- Anexa gospodăreasca in suprafața totala 25 mp, suprafața menționata in evidenta agricola a comunei in anul 1988, a fost ulterior mărita, astfel ca in prezent suprafața acesteia, este de 65 mp, fapt rezultat chiar din conținutul expertizei si planșei nr. 1, construcție care in parte este amplasata pe lotul reclamantului G. N. de 378 mp si in parte pe lotul paratului G. I., tot de 378 mp Construcțiile edificate de subsemnatul (instalația de apa, canalizare, fosa septica) erau evidente si cu rea credința nu au fost evidențiate pe schița .

- Intreaga suprafața de teren afectata grădinii, de-a lungul timpului, a fost fertilizata de subsemnatul si este cultivata cu pomi fructiferi. Gardul împrejmuitor al întregii suprafețe de 1610 mp, este edificat tot de subsemnatul din stâlpi metalici si tambre de lemn.

- Evident ca, nelegal, instanța nu a avut in vedere dispoz. impuse de art. 673 ind. 9 C.proc.civ, care impun ca la formarea si atribuirea loturilor instanța sa tina seama evident pe langa mărimea cotei parti ce se cuvine fiecărei parti si, in raport de masa bunurilor de impartit, sa aiba in vedere natura bunurilor, domiciliul si ocupația pârtilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se face imparteala, au făcut construcții, imbunatatiri, culor i-au pus la dispoziției acest lot, l-a stăpânit in mod continuu pana la decesul acestora si ulterior acestui moment, a extins construcțiile si a efectuat îmbunătățirile, fara a întâmpina opoziții din partea reclamantului si celorlalți parați.

Prin crearea a 4 loturi distincte din întreaga suprafața de 1610 mp, evident ca, este diminuata valoarea economica a suprafeței de teren totale, in fapt realizandu-se o fărâmițare nejustificata a acestui lot fata de faptul ca, este amplasat in mediul rural si in integralitate conturează proprietatea la care s-a referit.

2. Exista posibilitatea, fata de multitudinea celorlalte terenuri, sa se compenseze valoric cotele cuvenite celorlalți moștenitori prin atribuirea altor suprafețe, ce au fost incluse in lotul subsemnatului, respectiv prin atribuirea suprafeței de 2888 mp . L. evidențiat in planșa nr. 3 pct. D.

F. de cele arătate, in principal solicita sa se completeze probatoriile cu o noua expertiza, care sa aiba drept obiectiv evaluarea terenurilor in raport cu prețul de circulație al acestora pe piața libera si sa se propună noi variante de partajare, una dintre acestea sa aiba in vedere si posibilitatea de a-i fi atribuit in integralitate lotul aferent casei sale de locuit de 1610 mp si eventual stabilirea unor sulte compensatorii.

In drept, recurentul a invocat dispozitiile art 304 pct 9, art 304 ind 1 C.proc.civ.

Intimata G. V. a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care a aratat ca, încă din timpul vieții lor, părinții sai au hotărât să-i acorde drept zestre o suprafață de teren de 2427 mp situat în extravilanul comunei Tisău, punctul Valea Rea. Menționeaza că toți frații și surorile au fost de acord cu decizia părinților, aceasta beneficiind de teren de dinainte de decesul părinților, fără să conteste cineva acest drept. Totodată, este de acord cu hotărârea judecătorească care a stabilit suprafața ce i se cuvine și părțile ce trebuie date fraților.

Arata ca a solicitat părinților o porțiune din terenul de lângă casă, pentru a-si construi o locuință, dar părinții au refuzat, explicându-i că terenul acela urma să-1 împartă celor trei frați, G. I., G. N. și G. D..

De asemenea, arata ca nu a fost consultată cu privire la modificările făcute perimetrului clădirilor sau a demolării clădirilor din curtea părintească.

Precizeaza că părinții nu au putut să o pună în posesia legală a zestrei, deoarece nu a avut mijloace bănești necesare, tranzacția la notariat fiind amânată.

Solicita ca instanța să-1 oblige pe pârâtul G. D. să-i plătească contravaloarea a 200 litri de țuică pe care a depozitat-o la el și pe care, ulterior, a refuzat cu rea credință să o restituie; arata ca fratele sau, G. D., a tăiat 28 de pruni și salcâmi de pe suprafața dăruită acesteia ca zestre și cere să-i plătească despăgubiri.

Având în vedere prejudiciul creat, solicita ca cele 311 acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_, în valoare nominală de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 3.1350 în valoare totală de_, să-i fie acordate, avand in vedere ca niciun alt membru al familiei nu are pretenții asupra lor.

Intimatii G. N., G. I., A. O. si G. VASILIA aU depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care aU invocat, in primul rand, nulitatea recursului, iar pe fond au solicitat respingerea acestuia.

a) recurentul, desi face trimitere la dispozițiile art. 304 pct.9 C.proc.civ., din dezvoltarea motivelor de recurs nu rezulta critici privind nelegalitatea hotărârii, ci doar critici privind netemeiniciea soluției, nu se arata in concret in ce consta greșelile săvârșite de către instanța de fond, pentru a putea fi, eventual, încadrate in motivele limitativ prevăzute de textul susmenționat, condiții in care, in baza art. 306al. 1 Cod procedura civilă, solicita sa se constatate ca recursul este nul, intrucat nu a fost motivat în termenul legal, nefiind incidente motive de ordine publica;

b)pe fond, considera ca soluția este corecta, astfel:

- in ce privește critica privind criteriile de atribuire prevăzute de art.673⁹ C.proc.civ., motivele recurentului sunt neîntemeiate, criteriile au fost respectate, expertul a respectat principiul impartelii in natura, cotele succesorale, in cauza moștenitorii au calitatea de descendenți de gradul I, evitând plata sultelor, respectând astfel dispozițiile art.741 C.civ.;

- in ce privește critica privind neatribuirea intregii suprafețe din intravilan (1610 mp) recurentului, arata faptul ca instanța de fond a respectat principiul împărțelii in natura, criteriile de atribuire, expertul stabilind o varianta comod partajabila, situație acceptata de recurent, dat fiind faptul ca nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza pe acest aspect; de fapt, recurentul invoca propria culpa privind varianta de lotizare, întrucât nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza in acest sens

- in ce privește critica privind valoarea bunurilor, considera ca este nerelevanta, dat fiind faptul ca expertul a atribuit pârtilor cote-parti din același imobil, având deci aceeași calitate, evitând plata sultelor, astfel incat nu se impunea stabilirea unei valori totale; pe de alta parte, desi nu s-au formulat obiectiuni sub acest aspect, critica este si neîntemeiata, dat fiind faptul ca expertul a stabilit corect valoarea de circulație a bunurilor;

- cu privire la pretinsele investiții efectuate de recurent, arata faptul ca aceste sunt apărări noi, recurentul nu le-a formulat si evident probat in fata primei instanțe, nu a formulat obiectiuni in acest sens, lotizarea a avut la baza si acordul tuturor moștenitorilor, suprafața de teren nu a fost niciodată atribuita de către părinții sai recurentului, varianta efectuata de expert respecta principiul impartelii in natura, atribuind pârtilor bunuri de aceeași calitate; atribuirea lotului din intravilan respecta voința autorilor si pretinsele investiții ale recurentului, principiul imparteli in natura, lotul recurentului fiind chiar mai caracterizat din punct de vedere al folosinței, dat fiind faptul ca are acces direct din drum, in timp ce intimatul foloseste in indiviziune suprafața de 318 mp, impreuna cu intimatul G. I..

- nu este posibila o compensare a suprafeței din intravilan cu suprafața de 2888 mp, aceasta fiind situata in extravilanul localității, in apropierea unei rape, de categorie diferita, având o valoare economica foarte mica, forma terenului nu permite folosirea sa in scopul ridicării unei construcții, iar pe de alta parte s-ar nerespecta dispozițiilor art.741 C.civ.

Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor formulate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca recursul este nefondat si urmeaza sa fie respins, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept:

In ceea ce priveste nulitatea recursului declarat de recurentul G. D., invocata de intimatul G. N., prin intampinare, instanta urmeaza sa o respinga, avand in vedere urmatoarele aspecte: conform prevederilor art.303 al.1 cod de procedura civila, recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs. De asemenea, conform dispozițiilor art. 302¹ lit. c C.pr.civ., cererea de recurs este nulă dacă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar potrivit art. 306 C.pr. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2 (motive de ordine publică).

Din aceste dispoziții legale rezultă că termenul de depunere a motivelor de recurs are întotdeauna aceeași durată cu termenul pentru exercitarea recursului. Dacă recursul este motivat separat, motivarea trebuie făcută în același termen în care poate fi exercitată calea de atac în cauza respectivă.

Motivele pentru care se poate solicita modificarea sau casarea unei hotarari sunt prevazute limitativ in art. 304 cod de procedura civila.

Din analiza recursului declarat de catre G. D., rezulta ca motivele acestuia pot fi incadrate in prevederile art. 304 cod de procedura civila, instanta de control urmand sa faca si aplicarea dispozitiilor art. 304 ind. 1 cod de procedura civila si sa examineze cauza sub toate aspectele, motiv pentru care exceptia va fi respinsa.

In ceea ce priveste recursul declarat de G. D., o prima solicitare a acestuia vizeaza completarea probatoriului cu o noua expertiza, care sa aiba drept obiectiv evaluarea terenurilor in raport cu prețul de circulație al acestora pe piața libera si sa se propună noi variante de partajare, una dintre acestea sa aiba in vedere si posibilitatea de a-i fi atribuit in integralitate lotul aferent casei sale de locuit de 1610 mp si eventual stabilirea unor sulte compensatorii; sa se compenseze valoric cotele cuvenite celorlalți moștenitori prin atribuirea altor suprafețe, ce au fost incluse in lotul recurentului, respectiv prin atribuirea suprafeței de 2888 mp . L., evidențiat in planșa nr. 3 pct. D.

In ceea ce priveste aceasta solicitare a recurentului parat, de completare a probatoriilor cu o noua expertiza, tribunalul o va respinge, avand in vedere urmatoarele aspecte: prevederile art. 295 al.1 si 2 cod de procedura civila (aplicabile, in mod corespunzator, si in faza recursului, conform dispozitiilor art. 316 cod de procedura civila), arata ca instanta de recurs va verifica, in limitele cererii de recurs, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, precum si faptul ca procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii partilor, care stabilesc limitele si cadrul procesual in care vor sa se judece, instanta urmand sa se pronunte numai cu privire la probele si solicitarile lor.

Partile sunt cele care fixeaza limitele in care va avea loc judecata, atat din punct de vedere al obiectului, cat si al persoanelor intre care se stabilesc raporturile juridice, precum si al fundamentului pretentiei ce este dedusa judecatii, judecatorul fiind tinut sa respecte cadrul procesual trasat de parti. Instanta de judecata trebuie sa statueze omnia petita, adica sa se pronunte cu privire la tot ce s-a cerut dar, in acelasi timp, numai cu privire la ce s-a cerut, fara a avea posibilitatea sa dea mai mult decat s-a solicitat sau sa se pronunte asupra unei pretentii nesolicitate, in caz contrar hotararea fiind supusa cailor de atac.

Pe de altă parte, procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului (reglementat de art.129 alin.5 Cod pr.civilă ) nu înseamnă încălcarea principiului disponibilității în procesul civil; obligația de a-și proba pretențiile revine reclamanților, în condițiile art.1169 Cod civil.

Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi, propuse in conditile art.292 cod de procedura civila, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei. Așadar, textul de lege menționat instituie o facultate a instanței de apel de a se pronunța exclusiv pe probatoriul de la prima instanță sau de a dispune completarea acestuia, iar nu o obligație.

Potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.

În condițiile în care pârâtul nu a depus întâmpinare până (cel mai târziu) la prima zi de înfățișare, în conformitate cu prevederile art. 118 coroborat cu art.103 alin.1 teza I Cod procedură civilă intervine decăderea acestuia, iar susținerile sale din conținutul cererii de recurs sunt, în realitate, apărări de fond, ce nu puteau fi formulate decât pe calea întâmpinării.

Tot prin întâmpinare recurentul pârât putea propune și probele în apărare, or, partea, asa cum am aratat, nu a formulat intampinare in cauza si nici cerere reconventionala, prin care sa invoce pretentii proprii.

Din aceste motive, tribunalul apreciaza ca solicitarea de efectuare a unei alte expertize in recurs, cu obiective care nu au fost solicitate in fata instantei de fond, echivaleaza si are drept scop tergiversarea soluționării cauzei, iar drepturile procedurale exercitate de parte cu rea credință - cu încălcarea prevederilor art. dispozițiilor art. 723 alin. 1 Cod procedură civilă.

În aceste condiții, tribunalul apreciază ca nefondate criticile formulate de recurent pe aceste aspecte.

Referitor la susținerile recurentului privind neadministrarea unui probatoriu util, pertinent și concludent, respectiv administrarea de probe noi, chiar și din oficiu, de către prima instanță care, astfel, ar fi încălcat principiile rolului activ, egalității în fața justiției și aflării adevărului, respectiv formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin 2 Cod procedură civilă, tribunalul constată, pe de o parte, că sunt aplicabile în egală măsură prevederile art. 125 alin. 5 astfel cum a fost acesta modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 precum și prevederile art. 129 alin. 5¹ introdus prin acest act normativ, iar pe de alta, că nu există nicio încălcare a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin 2 Cod procedură civilă.

Tribunalul constată că, în raport de momentul promovării acțiunii, sunt aplicabile normele art. 125 alin. 5 modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, al cărui text întreg este următorul „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice; dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele; de asemenea judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc”. La fel și în aceeași măsură sunt aplicabile prevederile art. art. 129 alin. 5¹ introdus prin acest act normativ (Legea nr. 202/2010) și care prevăd că „părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii”.

Pe de o parte, tribunalul observă netemeinicia susținerilor recurentului în privința rolului activ în condițiile în care sunt aplicabile în speță, în aceeași măsură, prevederile art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia „Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legi, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările”, iar aceste norme se coroborează cu cele ale art. art. 125 alin.5 Cod procedură civilă modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 și ale art. art. 129 alin. 5¹ introdus prin această lege.

Așa fiind instanța stabilește în ce măsură probele propuse de fiecare din părți sunt utile, pertinente și concludente soluționării speței deduse judecății, în vederea aflării adevărului pe baza stabilirii faptelor și pentru aplicarea corectă a legii împrejurării concrete deduse judecății, încuviințând administrarea celor necesare ce îndeplinesc cerințele de pertinență și concludență, potrivit art. 167 Cod procedură civilă, fără a se substitui reclamantului în dovedirea acțiunii/pretențiilor formulate ori pârâtului în dovedirea apărărilor. Este însă necesar ca propunerea probelor în fața instanței să fie făcută cu respectarea normelor de procedură ce reglementează explicit termenele în care se exercită drepturile procesuale.

În ce privește dispunerea asupra completării probelor propuse și administrate de părți în condițiile legii, atunci când întreg probatoriul din dosar nu este suficient pentru lămurirea în întregime a procesului, ori a posibilității de a pune în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care instanța le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc, aceste instrumente sunt puse la îndemâna judecătorului prin textul de lege sus menționat tocmai în vederea aflării adevărului și pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, însă norma de reglementare din art. 129 alin.5 se completează cu cea din alin. 5¹ introdus prin Legea nr. 202/2010, în vigoare din 25.11.2010, niciuna din părți neputând invoca în calea de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii, dispoziții ce se coroborează pe deplin cu cele ale art. 129 alin.1 Cod procedură civilă, citat mai sus.

In ceea ce priveste criticile aduse de recurent hotararii primei instante, ele se refera la faptul ca evaluarea terenurilor ce alcătuiesc masa bunurilor de impartit nu corespunde valorilor practicate pe piața libera in raport cu categoria de folosința a acestora, cu amplasamentul acestora; expertul nu a totalizat valoarea bunurilor ce alcătuiesc masa de impartit si nu a prezentat explicit pe loturi in raport cu valoarea terenurilor pe care le-a enumerat in componenta acestora; s-a propus o singura varianta de partajare in raportul de expertiza, varianta omologata de instanța, desi in raport cu criteriile de atribuire enumerate de art 673/9 C.proc.civ trebuia sa se propună si alte variante; cu referire concreta la suprafața totala de 1610 mp evidențiata in Planșa nr 1 a raportului de expertiza, categoria curți construcții si arabil, situata in intravilanul comunei Tisau, jud. B. din care 852 mp curți construcții si 758 mp teren arabil, nelegal instanța a admis impartirea acestui lot in 4 loturi distincte, din care unul in indiviziune forțată, consecința acestei imparteli fiind in mod evident scăderea importanta a valorii terenului, dar si modificarea in mod păgubitor a destinației economice a întregului lot; asa cum s-a aparat in fata instanței de fond, suprafața de 1610 mp teren este situata in intravilanul comunei Tisau si i-a fost data de către autorii sai inca din anul 1986, in scopul edificării de către subsemnatul si soția sa a unui imobil casa de locuit; in anul 1986, dat fiind acordul celor doi defuncți, a ocupat in integralitate acest teren si, împreuna cu soția sa, a edificat o construcție casa de locuit in suprafața de 90 mp si o anexa in suprafața 25 mp, iar din anul 1988 s-a înregistrat in evidenta agricola a comunei Tisau cu întregul teren si construcțiile respective, fapt rezultat din adeverința 1697/22.04.2013; a împrejmuit întreaga suprafața de teren de suprafețele învecinate si le-a exploatat potrivit destinației acestora, respectiv in parte curți construcții, in limita a 852 mp si diferența 758 mp teren arabil, care in fapt reprezintă gradina aferenta casei de locuit; ulterior edificării acestor construcții, a construit o fosa septica si a racordat imobilul si gradina la instalația de apa, canalizare, instalațiile respective, dar si fosa septica fiind amplasate parte pe lotul de 534 mp ce i-a fost atribuit si restul pe cele 3 loturi atribuite reclamantului G. N. si paratului G. I.; in integralitate, fosa septica se afla pe lotul nr. 2 atribuit paratului G. I.; anexa gospodăreasca in suprafața totala 25 mp, suprafața menționata in evidenta agricola a comunei in anul 1988, a fost ulterior mărita, astfel ca in prezent suprafața acesteia, este de 65 mp, fapt rezultat chiar din conținutul expertizei si planșei nr. 1, construcție care in parte este amplasata pe lotul reclamantului G. N. de 378 mp si in parte pe lotul paratului G. I., tot de 378 mp Construcțiile edificate de subsemnatul (instalația de apa, canalizare, fosa septica) erau evidente si cu rea credința nu au fost evidențiate pe schița; intreaga suprafața de teren afectata grădinii, de-a lungul timpului, a fost fertilizata de subsemnatul si este cultivata cu pomi fructiferi. Gardul împrejmuitor al întregii suprafețe de 1610 mp, este edificat tot de subsemnatul din stâlpi metalici si tambre de lemn; nelegal, instanța nu a avut in vedere dispoz. impuse de art. 673 ind. 9 C.proc.civ, care impun ca la formarea si atribuirea loturilor instanța sa tina seama evident pe langa mărimea cotei parti ce se cuvine fiecărei parti si, in raport de masa bunurilor de impartit, sa aiba in vedere natura bunurilor, domiciliul si ocupația pârtilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se face imparteala, au făcut construcții, imbunatatiri, culor i-au pus la dispoziției acest lot, l-a stăpânit in mod continuu pana la decesul acestora si ulterior acestui moment, a extins construcțiile si a efectuat îmbunătățirile, fara a întâmpina opoziții din partea reclamantului si celorlalți parați; prin crearea a 4 loturi distincte din întreaga suprafața de 1610 mp, evident ca, este diminuata valoarea economica a suprafeței de teren totale, in fapt realizandu-se o fărâmițare nejustificata a acestui lot fata de faptul ca, este amplasat in mediul rural si in integralitate conturează proprietatea la care s-a referit.

Temeiul de drept l-au reprezentat, asa cum am aratat, prevederile art. 304 pct. 9 cod de procedura civila, coroborat cu art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, care permite examinarea cauzei sub toate aspectele.

O hotarare este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii atunci cand nesocoteste o norma de drept substantial, fie atunci cand interpreteaza gresit o norma juridica aplicabila. Prin urmare, o instanta ar fi culpabila atunci cand ignora o lege ce este in vigoare la data judecatii sau recurge la texte de lege aplicabile litigiului, dar le da o gresita interpretare.

Instanța de fond a indicat textele legale, astfel că nu se poate reține că hotărârea ar fi lipsită de temei legal, ceea ce contestă recurentul fiind însă aplicarea greșită a acestor norme. Pentru a verifica dacă au fost sau nu aplicate în mod greșit normele legale, tribunalul va analiza stabilirea situației de fapt de către instanța de fond, pe baza probelor administrate, în temeiul art. 304¹ din Codul de procedură civilă.

In legatura cu lipsa de rol activ a instantei, tribunalul retine ca procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului (reglementat de art.129 alin.5 Cod pr.civilă) nu înseamnă încălcarea principiului disponibilității în procesul civil; obligația de a-și proba pretențiile revine reclamanților în condițiile art.1169 Cod civil.

Partile sunt cele care fixeaza limitele in care va avea loc judecata, atat din punct de vedere al obiectului, cat si al persoanelor intre care se stabilesc raporturile juridice, precum si al fundamentului pretentiei ce este dedusa judecatii, judecatorul fiind tinut sa respecte cadrul procesual trasat de parti. Instanta de judecata trebuie sa statueze omnia petita, adica sa se pronunte cu privire la tot ce s-a cerut dar, in acelasi timp, numai cu privire la ce s-a cerut, fara a avea posibilitatea sa dea mai mult decat s-a solicitat sau sa se pronunte asupra unei pretentii nesolicitate, in caz contrar hotararea fiind nelegala si supusa cailor de atac.

Instanța de fond are îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, lucru care s-a intamplat cu prisosinta in cauza de fata.

Avand in vedere cele expuse mai sus, prin raportare la prevederile exprese care reglementeaza iesirea din indiviziune, tribunalul retine faptul ca in mod corect instanta fondului a omologat raportul de expertiza cadastru in varianta unica propusa, avand in vedere urmatoarele argumente in fapt si in drept: art.728 cod civil arata ca nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand imparteala, si prin aceasta sa puna capat starii de indiviziune. Instanța trebuie sa țina cont si de disp. art 730 alin.l c.civ, conform căruia coindivizarii sunt liberi sa imparta moștenirea „oricum ar voi" (in natura, prin atribuirea in intregime unuia dintre ei, prin vânzare la licitație si impartirea sumei obținute, etc), chiar daca prin aceasta s-ar realiza acte indirecte de liberalitate, si numai daca nu se inteleg, sa se procedeze la imparteala judiciara.

Indiferent de modalitatea de realizare a partajului, hotărârea trebuie sa cuprindă o repartizare concreta a bunurilor, in materialitatea lor sau echivalentul lor bănesc, altfel incat sa se puna capăt stării de indiviziune; menținerea stării de indiviziune prin atribuirea de cote indivize asupra unor bunuri este inadmisibila.

Practica judiciara este constanta in a arata ca in masura in care este posibila partajarea, ea trebuie sa se faca in natura, chiar daca loturile sunt inegale, si nu este admisibil ca instanta, fara consimtamantul partilor, sa recurga la o alta modalitate de imparteala.

Daca la partajarea bunurilor copartasii cer imparteala in natura, cu privire la intreaga masa succesorala, instanta este datoare sa formeze loturile in asa mod incat sa se atribuie suprafete echivalente si individualizate. Aceasta situatie este regula si intervine atunci cand bunul supus partajului este comod partajabil in natura si nu duce la o faramitare excesiva aeastuia.

Exceptia este prevazuta de art.673 ind.10 cpc, care arata ca atribuirea bunului unui copartas intervine atunci cand impartirea lui in natura nu este posibila, fie datorita unei imposibilitati fizice, cand bunul nu este comod partajabil, fie datorita unei imposibilitati economice, deoarece s-ar ajunge la imbucatatirea peste masura a bunului. Conditiile in care partajul se realizeaza in aceasta modalitate sunt enumerate in art.673 ind.10 cpc, unde se arata ca in cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta poate atribui intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art.673 ind.9 cpc, respectiv acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia sau masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Raportandu-ne la speta dedusa judecatii, retinem faptul ca ceea ce se solicita prin prezenta actiune este partajarea averii succesorale ramase de pe urma G. I., al cărei deces a survenit la data de 18.05.2003, având ultim domiciliu în . și G. T., al cărui deces a survenit la data de 24.03.2006, având ultim domiciliu în municipiul B., județ B..

Prin IAP din data de 22.12.2010, neatacata de catre parti si intrata in puterea lucrului judecat, s-a stabilit masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor, precum si cotele cuvenite descendentilor cu privire la aceasta avere.

In ceea ce privește iesirea din indiviziune, partile nu au avut obiectiuni, fiind intocmita o varianta unica de lotizare de expert M. D..

Având în vedere și dispozițiile art 673 ind 9 C.p.civ, tribunalul apreciaza ca aceasta varianta tine seama la atribuirea loturilor de cota ce revine fiecăreia dintre părți din masa succesorală, de natura acestor bunuri comod partajabil în natură, de evitarea pe cât posibil a plății sultelor, de domiciliul părților, de faptul că toate loturile să aibă ieșire directă la drumul public, satisfacerea nevoilor de locuit ale pârâților.

Modalitatea de împărțire a bunurilor aleasă de instanță respectă nu numai prevederile legale ale art.673⁹ Cod pr.civilă, ci și criterii de moralitate, care nu pot fi excluse atunci când se dispune atribuirea bunurilor.

De asemenea, tribunalul are in vedere si faptul ca instanta de fond nu a fost investita cu solutionarea vreunei cereri avand ca obiect intocmirea unei variante a raportului de expertiza in care sa-i fie atribuita recurentului intreaga suprafata de teren intravilan de 1610 mp, cu privire la pretinsele investiții efectuate de recurent (care reprezinta, de altfel, o cerere noua in recurs, ce nu poate fi primita, avand in vedere prevederile art. 316 cod procedura civila raportate la art. 294 al. 1 cod procedura civila), atribuirea lotului din intravilan respecta voința autorilor si pretinsele investiții ale recurentului, precum si principiul impartelii in natura, evitând plata sultelor.

Așa fiind, față de considerentele reținute mai sus, întrucât în speță nu subzistă motive de casare ori modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, în contextul analizării sentinței recurate inclusiv sub aspectul temeiniciei, în baza art. 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul pendinte judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de reclamantul G. D., domiciliat în com. Tisău, ., împotriva sentinței civile nr. 2559/13.02.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, având ca obiect PARTAJ SUCCESORAL, în contradictoriu cu reclamantul G. N., domiciliat în B., ., Jud. B. și pârâții G. I., domiciliat în cart. Micro 14, .. 39, Jud. B., G. V., domiciliată în B., ., ., Jud. B., A. O., domiciliată în ., S. V., domiciliată în ..

Irevocabila.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2013

Președinte, D. R.	Judecător, G. I. R.	Judecător, V. B.
	Grefier, R. - A. S.

Red. RD /Tehnored RD

2 ex/13.09.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214

Dosar fond –_

Judecătoria B.

Jud. fond – P. Crenguța

← Pretenţii. Decizia nr. 1694/2013. Tribunalul BUZĂU		Plângere contravenţională. Decizia nr. 1157/2013. Tribunalul... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Grăniţuire. Decizia nr. 57/2013. Tribunalul BUZĂU Plângere contravenţională. Decizia nr. 756/2013. Tribunalul BUZĂU Contestaţie la executare. Decizia nr. 278/2013. Tribunalul BUZĂU Pretenţii. Decizia nr. 1694/2013. Tribunalul BUZĂU Plângere contravenţională. Decizia nr. 1157/2013. Tribunalul BUZĂU Succesiune. Decizia nr. 599/2013. Tribunalul BUZĂU Succesiune. Decizia nr. 130/2013. Tribunalul BUZĂU Contestaţie la executare. Decizia nr. 1349/2013. Tribunalul BUZĂU