Plângere contravenţională. Decizia nr. 1434/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1434/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 3601/287/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1434/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Judecător V. B.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., Aleea Sporturilor, ., împotriva sentinței civile nr. 85/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu petenta PFA A. R. N., cu sediul în com. Podgoria, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. P. L. pentru intimata PFA A. R. N., lipsă fiind recurentul ITM B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,
Pentru intimată, apărătorul ales depune la dosar împuternicire avocațială BZ/_ și înscrisuri. Arată că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții invocat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 150 cod proc. civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Av. P. L. pentru intimata PFA A. R. N., având cuvântul, solicită respingerea recursului. Precizează că intimata este o societate mică, ce nu a mai fost sancționată contravențional, iar achitarea amenzii ar periclita desfășurarea în bune condiții a activității societății.
În baza art. 150 cod proc. civ, instanța declară dezbaterile terminate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberand asupra prezentului recurs civil, constata:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat sub nr._ la data de 6.11.2012, petenta A. T R. P.F.A,. în contradictoriu cu ITM B., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 9531/19.10.2012 - comunicat prin poștă la data de 23.10.2012.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că pentru încălcarea prevederilor art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999 rep. a fost sancționată cu amendă în sumă de 5000 lei, constând în aceea că nu s-a prezentat la ITM – punctul de lucru Rm Sărat - în vederea finalizării controlului, invitație primită la data de 18.10.2012, pentru ora 14,30, însă nu a putut-o onora, deoarece a plecat din localitate.
A solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment sau reducerea cuantumului amenzii, apreciind că sancțiunea aplicată este prea aspră pentru fapta comisă.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
În susținerea cererii, petenta a depus acte: proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9531 din data de 19.10.2012, proces-verbal de control . nr._, anexa la procesul-verbal de control . nr._, anexa la procesul verbal nr._/19.10.2012 – anexă de constatare a neconformităților și a măsurilor dispuse în domeniul securității și sănătății în muncă, adresa nr._/19.10.2012, copie plic.
Intimata ITM B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii
În motivarea în fapt a cererii, a arătat că, în baza prev. art. 19 al. 1 din Legea nr. 108/1999 rep., la data de 18.10.2012 a fost efectuat un control corp comun securitate în muncă, sănătate și relații de muncă la PFA A. R. N. la punctul de lucru din Cotatcu, unde a fost depistată numita R. M., ce desfăsura activitate de lucrător comercial, fără să aibă contract de muncă
La data controlului, petenta nu a putut prezenta inspectorilor de muncă documentele solicitate în domeniul securității și sănătății în muncă. În vederea finalizării controlului din data de 18.10.2012, petenta a fost învitată în aceeasi zi, la ora 1430, la punctul de lucru din Rm Sărat al ITM, asa cum reiese din formularul înștiințare semnat de petentă, însă niciun reprezentant al petentei nu a prezentat documentele menționate, încălcând prev. art. 21 din Legea nr. 10/1999 rep., faptă sancționată conf. prev. art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr, 108/1999 rep.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 115-118 C.pc.
În susținerea plângerii, intimata a depus copie de pe următoarele înscrisuri: fisă de identificare, înștiințare, proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9531 din data de 19.10.2012, proces verbal de control nr._, anexa la proces verbal nr._/19.10.2012, înștiințare, adresa nr._/19.10.2012.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conf. prev. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 rep. si art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 rep.
În temeiul prevederilor art. 167 C.p.c., instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, în cadrul căreia petenta a depus copie de pe “raport per salariat”.
Prin s.c. nr. 85/16.01.2013, Judecatoria Rm.Sarat a admis în parte plângerea formulată de petenta A. T R. N. PFA, cu sediul în . în contradictoriu cu intimata ITM B., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9531 încheiat la data de 19.10.2012 de ITM B., prin care petenta a fost sancționată pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999 rep. cu amendă în cuantum de 5.000 de lei; a inlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertisment.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: verificând procesul verbal de contravenție prin prisma prevederilor art. 34 din OG nr. 2/2001 rep., a constatat că acesta este încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative, reținând ca au fost consemnate toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr.2/2001 rep. sub sancțiunea nulității reglementată de art. 17 din același act normativ.
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9531 din data de 1910.2012, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea faptei prev. de art. 23 al. 1 din Legea nr. 108/1999 rep., constând în aceea că petenta, cu ocazia controlului, nu a prezentat inspectorilor de muncă documentele pe linie de securitate și sănătate în muncă; i-au fost solicitate în scris, prin înștiintare și, deși s-a angajat că se prezintă la punctul de lucru al ITM Rm Sărat, nu a dat curs acestei solicitări, încălcând prev. art. 21 din Legea nr. 108/1999 rep.
Petenta a recunoscut că nu s-a prezentat la ITM pentru finalizarea controlului si că nu a avut documentele cuvenite pe linie de securitate si sănătate în muncă.
La data controlului, la magazinul aparținând petentei, din satul Coțatu, . depistată la lucru o persoană, care nu avea încheiat contract de muncă.
În condițiile pentru singura persoană care presta activitate pentru petentă nu era încheiat contract de muncă, apare într-o logică firească a lucrurilor că aceasta nu putea avea întocmite nici documentele privind sănătatea și securitatea în muncă.
Fiind evident că dacă la ora 9, persoana găsită la lucru nu avea contract, petenta nu putea la ora 1400 să facă dovada că a respectat prevederile legale privind sănătatea și securitatea în muncă, în lipsa unui angajat „cu acte” .
.Raportat la situația expusă mai sus, intimata ar fi trebuit să acorde un termen rezonabil în care aceasta să aducă la îndeplinire măsurile – acte pentru salariat - și apoi întocmirea documentelor prev. de Legea nr. 108/1999 rep.
Fată de cele ce preced, având în vedere că este vorba despre o societate mică – un magazin ce își desfășoară activitatea în mediul rural, a aplica sancțiuni de 5.000 lei devine excesiv de împovărător față de natura si volumul activității care se poate desfășura într-o astfel de unitate, o sancțiune atât de aspră punând în pericol însăși continuarea desfășurarea activității cu consecințe chiar asupra locului de muncă al angajatului.
Față de cele ce preced, având în vedere și criteriile prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001, instanța a admis plângerea în parte și a înlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertisment.
Impotriva sentintei a declarat recurs intimata, care a criticat solutia, considerând că aceasta este nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art.304 C.proc.civ, solicitând analizarea cauzei și în conformitate cu art. 304 indice 1 C.p.civ., sub toate aspectele de nelegalitate, cu consecinta admiterii recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, pentru motivele dezvoltate mai jos.
Arata ca instanța de fond nu a cercetat sub toate aspectele cauza dedusă judecății. Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, este menită să asigure părților o judecată echitabilă și să conducă instanța la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții.
Arata ca soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, întrucât a trecut la soluționarea cauzei, neținând seama de prevederile legislației muncii.
Astfel, in data de 18.10.2012, ora 9, a fost efectuat un control comun corp control securitate și sănătate în muncă și relații de muncă, la Persoana Fizica Autorizata A. T. R. N. - punctul de lucru din localitatea Cotatcu, ., în care a fost identificată doamna R. M., ce presta activitate de comerț cu produse alimentare și nealimentare, în calitate de vânzător.
In declarația pe proprie răspundere dată de numita R. M., în data de 18.10.2012 orele 0930" în fata inspectorilor de munca, aceasta recunoaște faptul că prestează activitate in funcția de vânzător de un an de zile la PFA A. R., nu a semnat contract de munca, lucrează 8 ore/zi de luni pana duminica si primește un salariu de 500 lei net (in mana).
In data de 18.10.2012, ora 0930, doamna A. T. R. N. nu a putut prezenta inspectorilor de muncă documentele solicitate din domeniul securității și sănătății în muncă.
In vederea finalizării controlului din data de 18.10.2012, ora 0930, P.F.A. A. T. R. N. a fost convocată la I.T.M. B. - punctul de lucru Râmnicu Sărat, în data de 18.10.2012, ora 1430. La data, ora și locația menționate în formularul intitulat "înștiințare", nu s-a prezenta niciun reprezentant legal din partea P.F.A. A. T. R. N. și nici nu a fost delegată vreo persoană să prezinte documentele nominalizate în formularul intitulat "înștiințare".
In data de 18.10.2012, ora 1539, inspectorul de muncă a sunat-o pe reprezentanta legală a PFA A. R., iar aceasta a confirmat că nu vine la sediul I.T.M. B. - punctul de lucru Rm. Sărat, deoarece nu are niciun document din cele solicitate de inspectorul de muncă.
Arata faptul ca înștiințarea scrisă de a se prezenta cu documentelele solicitate din domeniul securității și sănătății în muncă la I.T.M. B. - punct de lucru Rm. Sărat a fost primită sub semătură, chiar de A. T. R. N., care a fost de acord cu data stabilită pentru finalizarea controlui.
Datorită faptului că nu s-a prezentat nici în data de 19.10.2012, ora 900, cu niciun document din care să reiasă că asigură activitatea de securitate și sănătate în muncă, PFA A. R. a încălcat prevederile art. 21 din Legea nr. l08/1999 - republicată - privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, in care se arata ca persoanele fizice sau juridice controlate au obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă documentele și informațiile solicitate de către aceștia, necesare controlului ori cercetării evenimentului".
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că: "Petenta a recunoscut că nu s-a prezentat la ITM pentru finalizarea controlului și că nu a avut documentele cuvenite pe linie de securitate și sănătate în muncă".
Potrivit art. 19 alin. l din Legea nr. 108/1999 - republicată - pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, cu modificările și completările ulterioare: "ART. 19 (1) Inspectorii de muncă au următoarele drepturi: a) sa aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă organizat de aceasta; b) să solicite conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă". Conform art. 15 alin.l din H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările și completările ulterioare: "ART. 15 (1) Inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi: a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, la orice oră din zi și din noapte, în sediul oricărui angajator, persoană fizică sau juridică, și în orice loc unde au motive temeinice să efectueze controlul sau cercetarea de evenimente; b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor și să impună completarea fișei de identificare prevăzute în anexă ".
Cu privire la legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare contravențiilor, apreciaza că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatatare și sancționare a contravențiilor, arata ca forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată. In mod cert, legea trebuie respectată de toți cetățenii, săvârșirea faptei care constituie contravenție trebuie constatată și sancționată, însă nu cu neglijarea drepturilor și libertăților persoanei, care reprezintă valori supreme și sunt garantate potrivit art. l alin.3 din Constituția României. Prin înscrisurile depuse de I.T.M. B. s-a dovedit existența faptei săvârșite de contravenientă în modalitatea reținută de actul atacat. Organul constatator a produs dovada indubitabilă a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției sale, în conformitate cu garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 alin. 2 din legea fundamentală), raportate la dispozițiile speciale cuprinse în art. l din O.G. nr.2/2001.
Fapta angajatorului de a nu respecta prevederile legale în domeniul legislației muncii a constituit contravenție și a fost sancționată conform art.23 alin .l lit. c din Legea nr.l08/1999-republicată, cu amendă contravențională în cuantum minim. Sancțiunea a putut fi achitată în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de constatare și sancționare sau de la data comunicării acestuia, respectiv suma de 2.500 lei..
Art. 23 (1): Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei: c) nerespectarea de către conducătorul unității, reprezentantul legal al acestuia, angajați, prepuși sau alte persoane aflate în locațiile supuse controlului a obligației de a, pune la dispoziția inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceștia, documentele și informațiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor".
Considerăm că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată; ca întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat. Pentru aceste considerente, apreciaza ca procesul verbal întocmit în cauză este legal și temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, apreciaza drept justificat cuantumul amenzii contravenționale aplicate în cuantum minim. La individualizarea sancțiunii contravenționale, inspectorii de muncă au ținut seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit și de urmarea produsă.
In condițiile art.5 alin.5 din O.G. nr. 2/2001 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea stabilită "trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", iar în cauză nu se justifică aplicarea sancțiunii "avertisment", întrucât fapta petentei nu este una de gravitate redusă, conform art.7 alin.2 din O.G. nr.2/2001.
Arata ca nici până la această dată, societatea contravenientă nu a intrat în legalitate si nu a depus dovezi pertinente, concludente și utile cauzei din care să reiasă că a dus la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă prin procesul verbal de control . nr._/19.10.2012 și în consecință, îndeplinește cerințele legale din domeniul securității și sănătății în muncă.
Consideră că sancțiunea aplicată in minimul special prevăzut de lege, este indubitabil proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Intrucât legiuitorul nu recurge și la alte precizări, se subînțelege că legea sancționează faptele săvârșite cu oricare dintre formele vinovăției prevăzute de dreptul comun: intenția (directă sau indirectă) ori culpa (prin ușurință sau neglijență). Legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală.
Intimata, legal citata cu mentiunea sa depuna intampinare, nu s-a conformat acestei prevederi legale, dar a depus in recurs inscrisuri de care intelege sa se foloseasca in respingerea recursului.
Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor fiormulate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca este neintemeiat si urmeaza sa fie respins, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept: obiectul prezentei cauze rezida in plangerea contraventionala formulata de petenta A. T R. N. PFA, în contradictoriu cu intimata ITM B., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9531 încheiat la data de 19.10.2012 de ITM B., prin care a solicitat anularea acestuia, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment sau reducerea cuantumului amenzii, apreciind că sancțiunea aplicată este prea aspră pentru fapta comisă.
Prin acest proces-verbal, petenta a fost sancționata cu amendă contravențională în cuantum total 5.000 lei, retinandu-se savarsirea de catre petenta, la data de 19.10.2012, a contravenției prevăzută și sancționată de art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999, constând în aceea că constând în aceea că petenta, cu ocazia controlului, nu a prezentat inspectorilor de muncă documentele pe linie de securitate și sănătate în muncă; i-au fost solicitate în scris, prin înștiintare și, deși s-a angajat că se prezintă la punctul de lucru al ITM Rm. Sărat, nu a dat curs acestei solicitări, încălcând prev. art. 21 din Legea nr. 108/1999 rep.
Trebuie relevat că obiectul criticilor formulate în recursul declarat de intimat împotriva sentinței date de prima instanță constă, exclusiv, în modul de individualizare a sancțiunii contravenționale de judecătorie, care a înlocuit amenda în cuantum de 5.000 lei, aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat, cu sancțiunea avertismentului.
Având în vedere acest aspect, nu pot fi puse în discuție și reanalizate de Tribunal chestiunile legate de legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție. O astfel de concluzie se impune, în raport și de faptul că petenta nu a declarat recurs.
Or, această atitudine procesuală are semnificația unei achiesări a petentei la constatările făcute de judecătorie în considerentele sentinței civile nr. 85/13.01.2013, în sensul că procesul-verbal de contravenție contestat în cauză este legal și temeinic, cu consecința că aceste considerente, fiind de natură a sprijini și explica soluția din dispozitiv, au intrat în autoritatea lucrului judecat.
Referitor la aspectul criticat de recurentă, ce privește sancțiunea aplicată de judecătorie și modalitatea de individualizare, Tribunalul constată că prima instanță a interpretat și a aplicat corect legea, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., pentru considerentele care succed:
Astfel, în primul rând, trebuie observat că, potrivit art. 23 (1): Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei: c) nerespectarea de către conducătorul unității, reprezentantul legal al acestuia, angajați, prepuși sau alte persoane aflate în locațiile supuse controlului a obligației de a, pune la dispoziția inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceștia, documentele și informațiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor".
În al doilea rând, trebuie relevat că, în mod judicios, instanța fondului a făcut aplicarea în speță a criteriilor de individualizare a sancțiunii prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Astfel, conform acestor dispoziții legale, „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
În raport de aceste criterii legale, Tribunalul apreciază că la individualizarea sancțiunii contravenționale este necesar a se ține seama nu de gradul de pericol social abstract al faptei imputate contravenientului, dedus din limitele amenzii stabilite de legiuitor prin norma de drept care descrie acea faptă, ci de împrejurările concrete ale comiterii acelei fapte, dar și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Or, făcând aplicarea în cauză a acestor criterii legale, este esențial de subliniat că, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a constatat că situația de fapt, astfel cum a fost reținută în procesul-verbal contestat corespunde realității, respectiv ca procesul verbal de contraventie este încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative, fiind consemnate toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr.2/2001 rep. sub sancțiunea nulității reglementată de art. 17 din același act normativ; că petenta, cu ocazia controlului, nu a prezentat inspectorilor de muncă documentele pe linie de securitate și sănătate în muncă; i-au fost solicitate în scris, prin înștiintare și, deși s-a angajat că se prezintă la punctul de lucru al ITM Rm Sărat, nu a dat curs acestei solicitări, încălcând prev. art. 21 din Legea nr. 108/1999 rep; ca petenta a recunoscut că nu s-a prezentat la ITM pentru finalizarea controlului si că nu a avut documentele cuvenite pe linie de securitate si sănătate în muncă; ca, la data controlului, la magazinul aparținând petentei, din satul Coțatcu, . depistată la lucru o persoană, care nu avea încheiat contract de muncă; ca, dacă la ora 9, persoana găsită la lucru nu avea contract, petenta nu putea la ora 1400 să facă dovada că a respectat prevederile legale privind sănătatea și securitatea în muncă, în lipsa unui angajat „cu acte”; ca, raportat la situația expusă mai sus, intimata ar fi trebuit să acorde un termen rezonabil în care aceasta să aducă la îndeplinire măsurile – acte pentru salariat - și apoi întocmirea documentelor prev. de Legea nr. 108/1999 rep.
Tribunalul apreciaza ca referitor la proporționalitatea dintre gravitatea faptei și sancțiunea aplicată, trebuie analizate împrejurările în care fost săvârșită contravenția, pentru a se respecta contravenientului dreptul la un proces echitabil, potrivit art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.
Instanța apreciază că munca prestata fara contract individual de munca nu conferă salariatului vechime in munca si nu il protejează de eventuale riscuri insa, având în vedere că circumstanțele reale și personale concrete ale cauzei, faptul că la scurta vreme dupa încheierea procesului verbal de contravenție, contractul individual de muncă a fost încheiat în formă scrisă și înregistrat la I.T.M. B., asa cum a recunoscut intimata, iar in recurs au fost prezentate si inscrisurile solicitate de intimata cu ocazia controlului si pentru care a fost sanctionata contraventional, in mod corect instanța a înlocuit amenda aplicată cu avertisment.
În consecință, tribunalul apreciaza ca in mod corect prima instanta a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu „avertisment”, potrivit art. 21 alin. 3, rap. la art. 7 din O.G. 2/2001, apreciind că, prin această modalitate de sancționare a contravenientului, se pot realiza și scopurile educativ și preventiv ale sancțiunilor contravenționale, urmând să i se atragă atenția petentului, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, asupra pericolului social al faptei săvârșite și să i se recomande să respecte dispozițiile legale. In aceasta modalitate de individualizare, apreciem ca se raspunde si scopului general al aplicării sanctiunii, care nu este numai unul de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate.
De altfel, acest scop este urmarit si de recurentul I. T. de Muncă B. care, asa cum recunoaste prin motivele de recurs, desfășoară înainte de toate o activitate de prevenire a încălcărilor dispozițiilor Codului Muncii și scopul nu este, neapărat, sancționarea agenților economici ci, în primul rând, protecția forței de muncă.
Prin această soluție, s-a reținut, practic, că, față de criteriile legale de individualizare evocate anterior, persoana care a săvârșit contravenția descrisă în procesul-verbal contestat în cauză nu o va repeta, chiar fără a se aplica o amendă.
Mai mult, se observă că petenta se află la prima abatere în această materie, lipsa antecedentelor în domeniu ale contravenientului nefiind contestată în vreun fel de recurentul-intimat I. T. de Muncă B., nici chiar în cuprinsul motivării recursului declarat în pricina de față, deși i-ar fi fost foarte facil să verifice în baza de date existența unor astfel de sancțiuni aplicate petentului.
Pentru aceste considerente, având în vedere că, în speță, nu există în cauză vreunul dintre motivele de casare ori modificare prevăzute de art. 304 C.proc.civ., în urma unei analize a sentinței recurate inclusiv sub aspectul temeiniciei, în baza art. 3041 C.proc.civ., Tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., coroborat cu art. 34 și art. 47 din OG nr. 2/2001, va respinge recursul declarat, ca nefondat, sentința atacată fiind legală și temeinică.
■
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimatul-recurent I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., ., împotriva sentinței civile nr. 85/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu petenta PFA A. R. N., cu sediul în com. Podgoria, ., ca nefondat.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2013
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | Judecător, V. B. Fiind în CO prezenta s-a semnat de Noi Președinte Secție |
Grefier, R. - A. S. |
Red. RD /Tehnored RD
2 ex/03.07.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond –_
Judecătoria RM Sărat
Jud. fond – A. P.
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 13-06-2013,... | Pretenţii. Decizia nr. 1429/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
