Plângere contravenţională. Decizia nr. 145/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 145/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 23248/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 145/2013
Ședința publică de la 28 ianuarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. Ș.
Judecător E. P.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de petenta S.C. T. A. S.R.L, cu sediul în mun. B., ., ., împotriva sentinței civile nr._/03.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: cauza este la primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat, comunicat, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța constată că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, și, în consecință, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului contravențional de față:
Prin plângereaînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2011, sub nr._, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/19.09.2011, iar în subsidiar aplicarea sancțiunii "avertisment".
În motivarea plângerii, petenta a arătat că s-a aflat în eroare cu privire la faptul că nu avea rovinieta valabilă însă ulterior sancționării, a achitat amenda și tariful de despăgubire.
Petenta a mai arătat că procesul verbal este lovit de nulitate, având în vedere încălcarea dispozițiilor art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, prin faptul că procesul verbal de contravenție nu conține elementele obligatorii prevăzute de această prevedere legală. Astfel, procesul verbal nu conține datele privind numărul de înregistrare de la ORC de pe lângă Tribunalul B., nici numele reprezentantului legal al societății și nici nu s-au arătat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubei pricinuite. De asemenea, au fost încălcate dispozițiile art.16 alin.7 (prin faptul că trebuia să fie înștiințată în scris despre conținutul procesului verbal și să i se ofere posibilitatea de a formula obiecțiuni). Mai mult decât atât, de la data săvârșirii contravenției și până la comunicarea acestuia, au trecut mai mult de 6 luni, fapt ce atrage nulitatea relativă a procesului verbal.
Referitor la tariful de despăgubire, petenta a declarat că ar trebui să achite acest tarif pentru o zi, și nu pentru un an întreg. De asemenea, agentul avea obligația de a preciza distinct care este paguba pentru care i se aplică acest tarif de despăgubire. Nu au fost menționate în cuprinsul procesului verbal nici un fel de date de identificare ale aparatului folosit pentru înregistrarea contravenției și nici condițiile în care s-a făcut înregistrarea, iar în procesul verbal nu s-a consemnat locul unde a fost montat aparatul ce a înregistrat contravenția.
Petenta a mai arătat că sarcina de a demonstra vinovăția sa, aparține intimatei, având în vedere că este vorba de o acuzație penală, în sensul CEDO, care beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În dovedirea plângerii, petenta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri. In acest sens, s-au atașat fotocopii de pe procesul verbal de comunicare prin afișare, procesul verbal de constatare a contravenției contestat, dovada de comunicare, dovada de achitare rovinietă, carte auto, proces verbal de constatare a contravenției nr._/19.04.2011, chitanța nr.3579/02.05.2011, chitanța nr._, proces verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011, chitanța nr.4047/27.07.2011, chitanța nr._, factura fiscală nr._/27.06.2011 filele 8-17).
Deși legal citată, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRINnua formulatîntâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei, adresa BRML, certificat calificat, autorizație de control, planșa foto care a stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție (filele 19-21).
Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr._/3.10.2012 Judecătoria B. a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . B. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN în privința procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.09.2011 încheiat de intimată, a înlăturat măsura constând în obligarea petentei la plata tarifului de despăgubire de 405,30 lei, menținând celelalte măsuri aplicate prin procesul-verbal ce face obiectul prezentei cauze.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._/19.09.2011 încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 750 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționate de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 21.03.2011, orele 18.15, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă, iar în temeiul art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, a fost obligată la plata echivalentului în lei al sumei de 96 euro reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.
În acest sens, a reținut că potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare (în forma anterioară intrării în vigoarea a Legii nr.144/2012, forma de la data săvârșirii contravenției), fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin. (2), în Anexa nr. 2, care în partea finală, prevede o amendă de la 750 la 1.2500 lei, pentru vehicule categoria B. Potrivit art. 8 alin. (3) din aceiași reglementare, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, pentru astfel de vehicule fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 96 de euro.
S-a reținut că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin. (2), începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit. (e), acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționaledin România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
S-a reținut că potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”, art. 1 lit. b) definind utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Referitor la legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art.17 din O.G. nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura electronică a agentului constatator, iar cu privire la nerespectarea dispozițiilor art.16 alin.1, 7 din O.G. nr.2/2001, a reținut că aceasta nu este sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal, ci ar putea conduce la anularea acestuia (nulitate relativă, virtuală) numai în condițiile art.105 alin.2 C.proc.civ., care impune invocarea și dovedirea de către petenta a unei vătămări care să nu poată fi remediată decât prin anularea actului constatator.
Instanța de fond a stabilit că potrivit art.16 alin.1 din O.G. nr.2/200i, procesul verbal trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, și descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Instanța a constatat că fapta imputată petentei a fost descrisă în mod clar și concis, iar petenta nu a indicat în ce ar fi constat acele împrejurări ce ar putea servi la aprecierea gravității faptei, neinvocând, așadar, o vătămare concretă.
În ceea ce privește susținerile petentei referitoare la lipsa numărului de înmatriculare în registrul comerțului și a datelor de identificare ale reprezentantului său, instanța a reținut că în cuprinsul procesului verbal sunt inserate suficiente elemente pentru identificarea persoanei juridice care are calitatea de utilizator al autovehiculului, respectiv denumirea, sediul și codul unic de înregistrare, astfel că prin neindicarea respectivelor date, petentei nu i s-a produs nici o vătămare.
S-a reținut că potrivit art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001, „in momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal”, iar potrivit Deciziei nr.XXII/19.03.2007 al ICCJ, pronunțată într-un recurs în interesul legii, „nerespectarea cerințelor înscrise în art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.”
Instanța a constatat că procesul verbal a fost încheiat la sediul intimatei, din București, ..401A, sector 6, și nu la locul și în momentul săvârșirii contravenției, respectiv DN2 km115-80m, Mărăcineni, jud.B., așa încât nici nu exista posibilitatea fizică ca petenta-contravenientă să își expună eventualele obiecțiuni în cuprinsul procesului verbal. Acest fapt însă, nu afectează exercitarea dreptului său la apărare, care este asigurat prin posibilitatea de a-și prezenta obiecțiunile, argumentele și probele pe care le consideră pertinente, prin contestarea procesului verbal în instanță, pe calea unei plângeri contravenționale.
De asemenea, instanța a constatat că presupusa contravenție a fost săvârșită la data de 21.03.2011, procesul verbal de constatare a contravenției întocmit la data de 19.09.2011 și a fost comunicat petentei la data de 27.09.2011, astfel că au fost respectate dispozițiile art.13 si art.25 alin.2 din O.G. nr.2/2001, în sensul că aplicarea amenzii s-a făcut cu respectarea termenului de 6 luni de la data săvârșirii faptei contravenționale, iar procesul verbal a fost comunicat în termenul de o lună de la data întocmirii acestuia.
Raportat la temeinicia procesului verbal, instanța de fond a constatat că situația de fapt reținută în cuprinsul acestuia corespunde realității, în sensul că la data de 21.03.2011, orele 18.15, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă, aspect necontestat de altfel și probat prin planșa foto aflată la fila 21 din dosarul cauzei.
Pe de altă parte, petenta a achitat suma de 375 lei - reprezentând ½ din amenda aplicată, respectiv 391,30 lei-tarif de despăgubire, aferente unui alt proces verbal de constatare a contravenției încheiat de intimată, respectiv nr._/19.04.2011 (fila 11), astfel cum rezultă din chitanța . nr._/29.04.2011, chitanța . nr.3579/02.05.2011 (filele 12, 13). De asemenea, s-a mai reținut că petenta a mai achitat și 404,71 lei-tarif de despăgubire și 375 lei-contravaloare ½ din amendă, aferente procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011 (fila 14), astfel cum rezultă din chitanța . nr.4047/27.07.2011, respectiv chitanța . nr._ (fila 15).
Cu privire la tariful de despăgubire la plata căruia a fost obligată petenta, la care se face referire în procesul verbal și al cărui cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată, conform art. 8 alin. (3) rap. la Anexa nr. 4 din O.G. nr. 15/2002, în vigoare la data săvârșirii contravenitei, instanța a reținut că, potrivit regulilor generale, stabilite de art. 23 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001, despăgubirea poate fi stabilită în cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia.
Instanța de fond a constatat însă că, între data săvârșirii presupusei contravenției imputate petentei și data soluționării prezentei cauze, actul normativ care prevede și sancționează contravenția, O.G. nr.15/24.01.2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, a suferit modificări și completări prin Legea nr.144/23.07.2012, publicată în Monitorul Oficial nr.509/24.07.2012.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile a fost transpus în O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care, la art.12 alin.2, prevede că „dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; în cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.”
Mai mult decât atât, conform art.II din Legea nr.144/2012, tarifele de despăgubire reglementate de art.8 alin.3, înainte de abrogarea acestuia prin Legea nr.144/2012, aplicate și contestate în instanță, până la data de 27.07.2012, se anulează.
Din analiza comparativă a textelor legale mai sus menționate, instanța de fond a constatat că legea contravențională mai favorabilă petentei este cea în vigoare la momentul pronunțării cauzei, așa încât legea aplicabilă cauzei dedusă judecății, este O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.144/2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea plângerii cu consecința anulării măsurilor dispuse în procesul verbal ., nr._/19.09.2011, încheiat de intimată.
În motivarea în fapt a recursului se arată că o perioada scurtă de timp a anului 2011, respectiv începutul lunii noiembrie, neavând contracte în lucru, nu a deținut rovinieta valabilă pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_, și dintr-o neglijență a lucrătorilor societății autoturismul a fost folosit la transport, pe raza localității Maracineni, din județul B., fapt pentru care a fost sancționată cu amendă contravențională pentru utilizarea drumurilor naționale fără a deține rovinieta valabila.
Considerând că amenda aplicată nu este corecta, iar procesul verbal de constatare a contravenției nu a respectat forma ad validitatem cerută de dispozițiile O.G. 2/2001, care conduce la nulitatea absoluta a acestuia, a formulat plângere prin care a invocat încheierea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției, cu încălcarea prevederilor art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 conform căruia: "Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. "
Un alt motiv de nulitate absolută invocat îl reprezintă și încălcarea evidentă a prevederilor art. 16 alin. 1 și 6 din OG 2/2001 conform căruia: „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de Identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, in situația in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării in termen de 48 de ore a jumătate din (minimul amenzii prevăzute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; Termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea; …... (6) In situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă ".
Cum pârâta nu și-a îndeplinit aceste obligații iar sediul social al subscrisei nu se află la adresa indicată în procesul verbal, apreciază că în cauză erau incidente dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 care prevăd: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesidui-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu ".
Cum plângerea a fost admisa doar în parte de instanța de fond, care a reținut doar exonerarea societății de plata tarifului de despăgubire, in condițiile în care au susținut ca se fac culpabili de faptul că la data de 21.03.2011 autoturismul în cauză nu deținea rovinieta valabila pentru circulația pe toate categoriile de drumuri, iar societatea a deținut rovinieta valabilă atât înainte de acest moment cât și după. pentru autoturismul în cauză, apreciază că în temeiul art. 5 coroborat cu art. 7 din O.G. 2/2001 se putea aplica în vederea sancționării un avertisment, cu atât mai mult cu cat societatea a achitat amenda și tariful de despăgubire pentru alte contravenții, iar aceste sancțiuni cu pedeapsa amenzii are o valoare considerabilă in contextul situației economice a societății.
Susține că potrivit art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșita cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, iar din punct de vedere social, aceasta este o fapta prin care se cauzează o vătămare unui subiect de drept sau se pune în pericol ordinea socială și din acest punct de vedere, așa zisa faptă, pe de o parte nu a fost săvârșită cu vinovăție, iar pe de alta parte, nu a fost pusă in pericol în nici-un fel ordinea socială, astfel că pe cale de consecința, nefiind vinovăție, nu există contravenție, așa zisul contravenient neprevăzând rezultatul faptelor altuia, neavând și neputând să aibă reprezentarea acestora.
Consideră că scopul OG nr. 195/2002 și OG nr. 2/2001 este de a preveni și corija eventuale posibile abateri ale posibililor făptuitori, din acest punct de vedere trebuia observat că fapta este de o gravitate redusă, iar făptuitorul nu este recidivist, iar avertismentul poate fi aplicat chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
In aceste condiții menționate, apreciază faptul că amenda contravențională a fost aplicată atât cu încălcarea dispozițiilor sus-reproduse dar și cu încălcarea dispozițiilot art 5. 7 și 21 din OG 2/2001.
Cum pericolul social al faptei nu este unul de natura gravă, societatea odată cu folosirea frecventă a autovehiculul cumpărându-i acestuia rovinieta valabilă, consideră că se impune admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea plângerii cu consecința anulării procesului verbal ., nr._/19.09.2011, încheiat de intimată și aplicarea unei sancțiuni echivalente cu avertismentul.
In drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 299 și urm. din Codul de Proc. Civila și art. 34 și 36 din OG 2/2001.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a normelor legale incidente, precum și din oficiu în fapt și în drept conform art. 304 ind. 1 cod proc. civ. tribunalul constată că este nelegală pentru următoarele considerente:
Prin plângerea formulată petenta a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/19.09.2011 iar în subsidiar aplicarea sancțiunii "avertisment" invocând faptul că acesta a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, prin faptul că procesul verbal de contravenție nu conține elementele obligatorii prevăzute de această prevedere legală, respectiv nu conține datele privind numărul de înregistrare de la ORC de pe lângă Tribunalul B., nici numele reprezentantului legal al societății și nici nu s-au arătat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubei pricinuite și a dispozițiilor art.16 alin.7 (prin faptul că trebuia să fie înștiințată în scris despre conținutul procesului verbal și să i se ofere posibilitatea de a formula obiecțiuni). A susținut de asemenea că de la data săvârșirii contravenției și până la comunicarea acestuia, au trecut mai mult de 6 luni, fapt ce atrage nulitatea relativă a procesului verbal.
Prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . B. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN în privința procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.09.2011 încheiat de intimată, a înlăturat măsura constând în obligarea petentei la plata tarifului de despăgubire de 405,30 lei, menținând celelalte măsuri aplicate prin procesul-verbal ce face obiectul prezentei cauze.
Din considerentele sentinței tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probelor și a analizat în mod corect dispozițiile legale referitoare la modul de întocmire a procesului verbal de contravenție, respingând în mod corect motivele de nulitate prev. de art. 16 și 17 din OG 2/2001, invocate de recurenta - petentă privind procesul verbal de contravenție contestat .
Tribunalul constată că deși instanța de fond face vorbire de modificările legislative intervenite, între data săvârșirii presupusei contravenției imputate petentei și data soluționării prezentei cauze, cu privire la actul normativ care prevede și sancționează contravenția, O.G. nr.15/24.01.2002, prin Legea nr.144/23.07.2012, publicată în Monitorul Oficial nr.509/24.07.2012 și de disp. art. 15 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”, susținând că principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile a fost transpus în O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care, la art.12 alin.2, prevede că „dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; în cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia”, face aplicarea în speță a modificărilor legislative intervenite doar cu privire la tariful de despăgubire neanalizând incidența lor și în ceea ce privește sancțiunea amenzii aplicate.
Tribunalul constată că OG 15/2002 a fost modificată prin Legea 144/2012, în sensul că articolul 8, alineatul (1) prevede că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă; aliniatul 3 al art. 9 stabilește că în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin.(1).
Raportat la dispozițiile legale mai sus menționate, Tribunalul apreciază că dispozițiile modificatoare ale art. 8 alin. 1, potrivit cărora fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă reprezintă legea contravențională mai favorabilă, ce trebuie aplicată în speță, raportat la procesele verbale de contravenție întocmite recurentei și în temeiul art. 15 alin. 2 teza finală din Constituția României, republicată, sunt aplicabile și retroactiv, pentru contravenții săvârșite și sancționate înainte de ..
În condițiile în care contravenția incriminată de art.8 din O.G nr. 15/2002 a fost declarată de lege contravenție continuă rezultă că, toate actele materiale săvârșite de același contravenient în perioada de după constatarea primei abateri de la dispozițiile acestui act normativ și până la comunicarea către acesta a procesului verbal de contravenție întocmit pentru acea faptă, sunt acte materiale ce intră în componența aceleiași contravenții, iar nu contravenții distincte pentru care să se poată încheia alte procese verbale de sancționare, aspect care rezultă și din dispoz. art.9 al.3 ale O.G.nr. 15/2002 în actuala formulare potrivit cărora în intervalul de 30 de zile stabilit de lege pentru întocmirea procesului verbal de contravenție și comunicarea lui nu se pot încheia alte procese de sancționare pentru încălcarea prev. art.8 al.1 din actul normativ amintit.
De observat este faptul că, deși fapta pentru care s-a încheiat procesul verbal de contravenție . nr._ din 19.09.2011 a fost săvârșită înainte de modificarea O.G.nr. 15/2002 prin Legea nr. 144/2012 recurenta beneficiază de prevederile legale în actuala formulare, în virtutea principiului constituțional înscris în art.15 al. 2 din Constituția României menționat mai sus.
Din procesul verbal de contravenție . nr._ din 19.09.2011 tribunalul constată că fapta pentru care a fost sancționată recurenta a fost comisă la data de 21.03.2011 ora 18:15 însă așa cum rezultă din procesul verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2011, aflat la fila 14 dosar fond recurenta a fost sancționată pentru o faptă similară comisă la data de 19.01.2011 ora 21:37.
În raport de aceste considerente și văzând că, fapta pentru care petenta a fost sancționată prin procesul verbal dedus astăzi judecății a fost săvârșită la data de 21.03.2011 ora 18:15, anterior în sarcina acesteia reținându-se o faptă similară, săvârșită la data de 19.01.2011 ora 21:37, sancționată prin procesul verbal . nr._ din 06.07.2011, rezultă că ea nu este o nouă contravenție de sine stătătoare ci un act material ce intră în componența contravenției deja constatată și sancționată prin procesul verbal de mai sus, în condițiile în care a fost săvârșită în intervalul scurs de la data comiterii primei fapte 19.01.2011 ora 21:37 și până la întocmirea procesului verbal de sancționare a acesteia 06.07.2011.
Raportat la cele ce preced, neexistând faptă contravențională tribunalul constată că procesul verbal este nul absolut, nulitatea care intervine conducând la înlăturarea sancțiunii amenzii, cât și a tarifului de despăgubire, așa încât în mod greșit instanța de fond a procedat doar la anularea tarifului de despăgubire menținând sancțiunea amenzii aplicate.
Față de cele reținute mai sus Tribunalul, în baza art. 312 Cod procedură civilă, urmează a admite recursul, a modifica în parte sentința recurată, în sensul că va înlătura și obligarea recurentei-petente la plata sumei de 750 lei, amendă contravențională aplicată acesteia prin procesul verbal de contravenție contestat.
Tribunalul va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petenta S.C. T. A. S.R.L, cu sediul în mun. B., ., ., împotriva sentinței civile nr._/03.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect plângere contravențională., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că înlătură obligarea petentei la plata sumei de 750 lei, amendă contravențională aplicată recurentei prin procesul verbal de contravenție contestat.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 ianuarie 2013.
Președinte, A. M. | Judecător, M. Ș. | Judecător, E. P. |
Grefier, D. P. |
Red.MȘ
Th.red.CC/2 ex.
14.02.2013
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond P. Crenguța
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1064/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 10/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
