Succesiune. Decizia nr. 1228/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1228/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 1259/277/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1228/2013
Ședința publică de la 05 iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâtul C. I. I., domiciliat în orașul Nehoiu, ., și de intervenientul G. P. I., domiciliat în București, sector 4, .. 20, ., . civile nr. 194/12.02.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ și a încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 12.06.2012 de aceeași instanță, în contradictoriu cu reclamanții V. I. F., domiciliată în orașul Nehoiu, ., C. I. M., domiciliată în orașul Nehoiu, cartier L. M., jud. B., C. GH. A., domiciliat în orașul Nehoiu, ., având ca obiect succesiune partaj succesoral
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurent avocat A. R., intimata C. M. personal, lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că este primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat și comunicat, prin fax, recurentul G. P. I. a depus chitanța_ în cuantum de 332 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Avocat A. R. depune pentru recurentul C. I. împuternicire avocațială și chitanța . nr._ în sumă de 332 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, anulată de instanță, și timbru judiciar mobil de 3 lei.
După apelul părților se prezintă intimata V. F. personal și asistată de procurator V. C..
Părțile prezente apreciază cauza ca fiind în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților cu privire la motivele de recurs.
Avocat A. R., având cuvântul cu privire la recursul declarat de recurentul C. I., solicită, în principal, admiterea recursului împotriva sentinței civile nr. 194/12.02.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ și a încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 12.06.2012 de aceeași instanță, casarea și trimiterea spre rejudecare și în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte, modificarea în parte a hotărârii, admiterea în parte a cererii principale și omologarea raportului de expertiză varianta I. referitor la motivele de casare, instanța de fond nu a analizat fondul cauzei, nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor, nu a lămurit cauza cu privire la chestiunile invocate. A invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală în ce privește pe V. F. și C. M. iar prima instanță a respins excepția invocată fără nicio motivare. A formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în specialitate construcții civile, înlăturate de instanță care a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică, încălcându-se disp. art. 6739, 673 10 pc. T4 și 674 Cod procedură civilă. de asemenea, învederează că a solicitat omologarea variantei I, singura care respectă prevederile legale în vigoare, solicită să se aibă răspunsul la interogatoriu. Susține că singura problemă litigioasă este „Punctul C.” . mai arată că varianta omologată de instanța de fond fărămițează lotul de teren și, prin urmare, acestuia i-ar scădea valoarea economică, motiv pentru care apreciază că se impune admiterea recursului și omologarea raportului de expertiză varianta I. În ceea ce privește sulta stabilită de instanța de fond, solicită obligarea la plata în termen de cel puțin șase luni de la rămânerea irevocabilă a sentinței, motivat de faptul că partea pe care o reprezintă își asigură existența din lucrul terenurilor care fac obiectul partajului. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu privire la recursul declarat de recurentul G. P. I., solicită admiterea acestuia.
Intimații prezenți, având cuvântul pe rând cu privire la recursurile declarate, arată că recurentul G. P. I. a cumpărat un lot și intenționează să cumpere și terenul din punctul „ La C.”. Susțin că nu sunt de acord cu omologarea variantei I a raportului de expertiză deoarece sunt mulțumiți de varianta a II-a omologată de instanța de fond, variantă ce a împărțit frățește terenul.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr._ /01.06.2011, reclamanții V. I. F., prin procurator V. T.V. C., C. I. M. și C. Gh. A. au chemat în judecată pe pârâtul C. I.I., solicitând partajarea averii succesorale a defunctului C. I., zis C. I.I. II, zis C. T.I.
În motivare, reclamanții au susținut că defunctul a decedat la data de 07.09.1997, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, județul B., având ca moștenitori cu vocație succesorală părțile în proces. De pe urma defunctului au rămas ca bunuri imobile terenurile incluse în T.P. nr._/25/2003 și cele incluse în T.P. nr._/308/2006.
În drept au invocat dispozițiile art.728 cod civil și art.673 Cod pr. civilă.
Pârâtul C. I. a formulat întâmpinare invocând excepția privind informitatea cererii de chemare în judecată, raportat la art.112 pct.3 C.pr.c., în sensul că nu se precizează valoarea obiectului cererii și în posesia cui se află bunurile. A mai invocat excepția netimbrării corespunzătoare a capetelor de cerere.
Pe fondul cauzei, a arătat că nu s-a solicitat să se constatate deschisă succesiunea defunctului și nici nu au precizat că soția defunctului, A. C., a decedat ulterior acestuia, astfel încât avea calitatea de moștenitor. Față de cele menționate își rezervă dreptul de a formula apărările și eventual cerere reconvențională după precizarea acțiunii, în sensul celor arătate.
Reclamanții au formulat precizare și completare la acțiune arătând că masa succesorală este formată din suprafața totală de_ m.p. teren arabil și neproductiv înscris în titlul de proprietate nr._/25/2003, cu valoarea totală de 4305 lei, suprafața totală de 4,31 ha teren agricol extravilan și intravilan, înscrisă în titlul de proprietate nr._/308/2006, valoare totală de 8196 lei, respectiv 2780 lei, construcții casă de locuit compusă din 4 camere, bucătărie, hol, valoare 1440 lei, grajd compus din două încăperi, fânar, valoare de 84 lei, magazie din lemn, valoare 48 lei.
Cu privire la cotele moștenitorilor au arătat că părților le revine, fiecăruia, cota de ¼ din moștenire.
Cu privire la soția C. A., a arătat că decesul ulterior al acesteia nu afectează cotele părților, ei fiind și moștenitorii acesteia.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctei C. A., decedată la 18.03.2000, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, ., să se constate că moștenitorii acesteia sunt C. I. și C. Octaviana, în calitate de fiu/fiică, iar străini de succesiune sunt V. I. F., C. M. și C. G.. C. ce revine fiecărui moștenitor al defunctei C. A. este de ½, iar masa succesorală se compune din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra casei din Păltineni, cota de ¼ din suprafețele de_ m.p. și_ m.p. incluse în T.P. nr._/308/2006, respectiv T.P._/25/2003.
A solicitat să se constatate deschisă succesiunea defunctei C. Octaviana, decedată la 02.11.2000, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, ., având ca moștenitor pe C. I., în calitate de frate.
Averea succesorală rămasă de pe urma acesteia fiind compusă din cota de 5/16 din casa de locuit, cota de 1/8 din suprafețele de_ m.p. și_ m.p., moștenitorului revenindu-i cota de 1/1.
Pârâtul - reclamant a precizat că moștenitor al def. C. T. I. este și C. Octaviana, în calitate de fiică, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților -pârâți, motivat de faptul că aceștia au precizat că nu doresc să se constate calitatea lor de moștenitori și nici nu au precizat în acest sens acțiunea, astfel încât nu pot solicita partajarea averii succesorale.
A invocat excepția prescrierii dreptului de opțiune succesorală a reclamanților-pârâți față de moștenirea defuncților C. T. I., C. A. și C. Octaviana, având în vedere că nu au acceptat expres sau tacit moștenirea celor trei defuncți.
În privința reclamantului C. A. a arătat că, în calitatea de moștenitor al tatălui său C. G., trebuia să accepte moștenirea bunicii C. A. și a mătușii C. Octaviana, în nume propriu, deoarece tatăl său, decedat ulterior celor două defuncte, nu acceptase moștenirea lor. El urmează a fi îndepărtat de la succesiune ca fiind în grad mai îndepărtat de rudenie, față de pârâtul –reclamant C. I.. De asemenea, nu poate veni prin reprezentare, deoarece tatăl său nu acceptase moștenirile tatălui, mamei și surorii sale.
A invocat excepția calității de reprezentant a mandatarului V. T.V. C. față de conținutul procurii aut. sub nr. 569/23.05.2011.
Pe fond, pârâtul-reclamant a susținut că după decesul tatălui său, la 07.09.1997 a continuat să locuiască cu mama C. A. și sora C. Octaviana, în casa părintească, suportând și el cheltuielile de înmormântare ale tatălui. A avut grijă de soră, bolnavă încă din copilărie.
După decesul părinților a folosit toate terenurile și a crescut animale, a întreținut casa părintească și până în 2011 nu a fost deranjat de nici unul din frați, V. C. fiind acela care a pornit conflictul.
În drept, a invocat dispozițiile art.672, 686, 692, 697, 700 și 701 Cod civil.
În cauză s-a formulat cerere de intervenție accesorie din partea intervenientului G. P. I. în sprijinul pârâtului-reclamant, solicitând în principal admiterea cererii reconvenționale, iar în subsidiar atribuirea în lotul acestuia terenului de 2200 m.p, situat în pct. „C.”.
A arătat că, în anul 2007 a cumpărat prin actul autentificat sub nr. 3910/31.10. un teren de 800 m.p. situat în Păltineni-Piatra, oraș Nehoiu, acesta fiind proprietatea pârâtului C. I.. Terenul făcea parte dintr-un lot mai mare, ce era împrejmuit în totalitatea lui, dar nu exista delimitare între terenul cumpărat și restul lotului . Mai arată că pe teren, în anul 2009 a început construirea unei case . În luna mai 2010 a încheiat o promisiune bilaterală de contract de vânzare cumpărare pentru restul terenului în suprafață de 2200 m.p., pentru care a achitat integral prețul, urmând să perfecteze actele după dezbaterea succesorală. Vânzătorul l-a asigurat că nu sunt probleme cu frații săi, și nu a avut nici o îndoială cu privire la situația prezentată, deoarece pe . o soră și un nepot. V. F. și C. A. cunoșteau că a cumpărat de la pârâtul - reclamant terenul și că intenționează să cumpere și restul și nu și-au exprimat dorința de a discuta despre acest aspect.
În condițiile în care a început să împrejmuiască terenul, au început discuțiile între moștenitori, astfel încât a fost nevoit să sisteze lucrările.
Reclamanții –pârâți au formulat întâmpinare la cererea reconvențională și la cererea de intervenție arătând următoarele: sunt de acord că masa succesorală rămasă de pe urma def.C. A. este aceea indicată de pârâtul –reclamant.
În mod eronat s-a menționat că imobilul casă de locuit a rămas de pe urma def. C. I., în realitate fiind edificată în timpul căsătoriei de cei doi soți defuncți.
Moștenitorii defunctei sunt părțile în proces, acceptând tacit moștenirea.
Moștenitori ai def. C. Octaviana sunt părțile în proces, prin acceptare tacită, iar tatăl lui C. A. a acceptat și el, tot tacit moștenirile celor două defuncte . prin cele arătate, înțeleg să răspundă la excepțiile lipsei calității procesuale active și prescripției dreptului de opțiune succesorală.
Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarului și a avocatului arată că, prin prezența lui V. F. la termenul de judecată din 03.08.2012 și prin depunerea împuternicirii semnate de aceasta, viciile au fost acoperite.
Pe fond, a susținut că afirmațiile pârâtului-reclamant nu sunt reale, acesta beneficiind de bunăvoința lor, iar pretențiile sunt exagerate.
Referitor la cererea de intervenție accesorie a arătat că cele invocate nu pot constitui temei pentru
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul părților și proba testimonială cu martori.
Prin încheierea interlocutorie din data de 12.06.2012, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocate de către pârâtul - reclamant C. I..
A admis în parte, în principiu, acțiunea principală a reclamanților și cererea reconvențională a pârâtului – reclamant C. I., a constatat deschisă succesiunea def. C. I. I. (C. T. I. II), decedat la data de 07.09.1997, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, județul B., averea succesorală rămasă de pe urma acestora și moștenitorii cu cotele ce le revin.
A constatat deschisă succesiunea defunctei C. A. decedată la data de 18.03.2000, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, ., averea succesorală rămasă de pe urma cesteia și moștenitorii cu cotele ce le revin.
A constatat deschisă succesiunea defunctei C. Octaviana, decedată la data de 02.11.2000, cu ultim domiciliu în oraș Nehoiu, ., averea succesorală rămasă de pe urma acesteia, moștenitorii și cotele ce le revin.
Au fost numiți experți topo și construcții pentru identificarea bunurilor succesorale, evaluare și propuneri de lotizare.
În cauză s-a efectuat expertiza topo de expert N. G. și expertiza construcții și centralizatoare de către expert A. M. cu două variante de lotizare.
Reclamanții au optat pentru varianta a II-a, iar pârâtul - reclamant pentru varianta a I-a, fiecare argumentând varianta pentru care a optat raportat la prev. art.6739 C.pr.c.
Raportat la materialul probator administrat în cauză prin sentința civilă nr. 194/12.02.2012 Judecătoria Pătârlagele a admis în parte, acțiunea principală și cererea reconvențională.
A omologat varianta a II-a a raportului de expertiză centralizatoare cu trimitere la varianta a II-a a raportului de expertiză topo și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a II-a a raportului de expertiză centralizator cu trimitere la varianta a II-a a raportului de expertiză topo: atribuind reclamantei V. F., lotul nr.1 compus din anexă gospodărească C 4 și următoarele terenuri: 438 m.p. din 1752 m.p., pct. „Acasă”, cvartal 118, P.22; 546 m.p. fâneață și livadă din 2182 m.p. . pct. „C.”, tarlaua 64, ..p. din suprafața totală de 5582 m.p. arabil, pct. „Peste Linie”, tarlaua 118, . 1005 m.p. din suprafața de 3995 m.p. arabil, pct. „Peste Linie”, tarlaua 118, . 3122 m.p. din suprafața de 6245 m.p. fâneață, pct. „L.”, tarlaua 118, ..p. livadă, pct. „Peste gârlă”, tarlaua 66, ..p. livadă, pct. „Peste
G.”, tarlaua 66, ..p. din 1,22 50 ha pe teritoriul comunei Mihăilești, arabil, tarlaua 49, . de 12,50 m.p. în indiviziune situată pe teritoriul comunei Mihăilești, tarlaua 48, . ¼ în indiviziune din suprafața de_ m.p. pășune, pct. „La Schida”, tarlaua 64, . identificate prin schițele anexe la raportul de expertiză nr. 1b,2,3,4,6.
A fost atribuit reclamantei C. M., lotul nr. 2, compus din următoarele suprafața de teren: 438 m.p. din suprafața de 1752 m.p. situat în pct. „Acasă”, ., . 545 m.p. din suprafața de 2182 m.p. fâneață și livadă situat în extravilan .”, tarlaua 64, . 1861 m.p. din suprafața de 5582 m.p. situat în extravilanul satului Păltineni, arabil, tarlaua 118, parecla 25, pct. „Peste Linie”; suprafața de 3062 m.p. din suprafața de 1,2250 ha situat pe teritoriul comunei Mihăilești, arabil, extravilan, tarlaua 49, .,50 mp. în indiviziune situată pe teritoriul comunei Mihăilești, tarlaua 48, . ¼ în indiviziune din suprafața de 12.200 m.p. pășune pct.” La Schida”, tarlaua 64, . prin schițele anexe la raportul de expertiză nr. 1b,2,3. a primit sultă de la pârâtul C. I. suma de 6671 lei.
A atribuit reclamantului C. Gh. A., lotul nr.3, compus din anexă gospodărească C3 și terenurile în suprafață de 438 m.p. din 1752 m.p., pct. „Acasă”, cvartal 118, P.22; 545 m.p. fâneață și livadă din 2182 m.p. pct. „C.”, tarlaua. 64, ..p. din suprafața totală de 5582 m.p. arabil, pct. „Peste Linie”, tarlaua 118, . 720 m.p. extravilan .. „Peste Linie”, tarlaua 118, . 4700 m.p., extravilan, fâneață pct. „Mărăcini”, tarlaua 66, . 3063 m.p. din suprafața totală de 1,2250 ha situată pe teritoriul comunei Mihăilești, arabil, extravilan, tarlaua 49, . de 12,50 m.p. în indiviziune, situată pe teritoriul comunei Mihăilești, tarlaua 48, . ¼ în indiviziune din suprafața de 12.200 m.p. pășune, pct. „La Schida”, tarlaua 64, . identificate prin schițele anexe la raportul de expertiză nr. 1b,2,3,5. Primește sultă de la pârâtul C. I. suma de 5213 lei.
A atribuit pârâtului C. I. I., lotul nr. 4 compus din casă de locuit (C.1+C2) și următoarele terenuri: terenurile în suprafață de 438 m.p. din 1752 m.p., pct. „Acasă”, cvartal 118, ..p. fâneață și livadă din 2182 m.p. . pct. „C.”, tarlaua 64, . 2990 m.p. din suprafața totală de 3995 m.p. situat în extravilan .. „Peste Linie”, tarlaua 118, . 3122 m.p. din suprafața totală de 6245 m.p. situat în extravilan .. „L.”, tarlaua 118, . 1870 m.p. livadă, extravilan, pct. „Peste G.”; suprafața de 3063 m.p. din suprafața totală de 1,2250 ha situată pe teritoriul comunei Mihăilești, arabil, extravilan, tarlaua 49, . de 12,50 m.p. în indiviziune, situată pe teritoriul comunei Mihăilești, tarlaua 48, . ¼ în indiviziune din suprafața de 12.200 m.p. pășune, pct. „La Schida”, tarlaua 64, . identificate prin schițele anexe la raportul de expertiză nr. 1b,2,4,6.Plătește sultă reclamanților suma de_ lei .
A admis în parte cererea de intervenție accesorie a intervenientului G. P. – I., conform variantei a II-a a raportului a expertiză menționat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din cele două variante, ce-a de a II-a corespunde criteriilor prevăzute de art.6739, având în vedere că potrivit textului legal menționat, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei părți ce revine fiecăruia, natura bunurilor, faptul că unul din coproprietari a făcut, înainte de a se cere împărțeala, construcții, îmbunătățiri, cu acordul celorlalți coproprietari și altele asemenea.
Din probe a rezultat că neînțelegerile părților s-au datorat, în mare măsură existenței unei promisiuni de vânzare cumpărare între pârâtul - reclamant și intervenient, în ceea ce privește terenul din pct. „C.”.
Raportat la criteriile ce vizează acordul părților și cota parte ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, problema trebuie analizată în condițiile în care opțiunea reclamanților este comună cu privire la acest teren. De altfel, a rezultat pe tot parcursul procesului că aceștia au avut o poziție comună față de aceea a pârâtului - reclamant.
Pe de altă parte, în această variantă, lotizarea s-a făcut, în mare măsură, în natură, sultele fiind mici, raportat la cota valorică aferentă fiecărui moștenitor. Totodată varianta menționată atribuie pârâtului - reclamant C. I. imobilul casă de locuit, pe care l-a ocupat încă după decesul def. C. T. I., inclusiv cu sora sa C. Octaviana, așa cum afirmă în cererea reconvențională.
Referitor la criteriul ocupației și domiciliului, a rezultat că toate părțile domiciliază în oraș Nehoiu și nu își justifică existența exclusiv din cultivarea terenului, astfel încât vreuna dintre ele să aibă prioritate în atribuirea lui.
Pârâtul – reclamant și-a argumentat opțiunea pentru varianta I-a, cu privire la terenul în cauză, invocând prevederile art.67310 C.pr.c. și art.741 Cod civil.
Referitor la prevederile art.67310 C.pr.c., pârâtul-reclamant le-a invocat incomplet, arătând doar că la cererea unuia dintre coproprietari, instanța ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie direct prin hotărârea fondului”, dar nu are în vedere și celelalte prevederi, respectiv „ în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acesteia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică și instanța poate atribui prin încheiere, în mod provizoriu întregul bun.
De asemenea teza a II-a prevede că „dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța a ținut seama de criteriile prevăzute la art.6739 .
Prevederile art.741 alin. 1 C.civ. stipulează că la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte cât se poate, de aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se însă, cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor.
În speță, prin varianta a II-a sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin.1, iar în ceea ce privește fărâmițarea terenului respectiv, aceasta nu se face peste măsură, iar raportat la valoarea relativ redusă a acestuia, nu se poate vorbi de o scădere a ei, în accepțiunea art.67310 C.pr.c.
Raportat la criteriile prevăzute în textele legale menționate, instanța apreciază că existența unui antecontract de vânzare cumpărare între pârâtul - reclamant și intervenient nu reprezintă un motiv determinant în a i se atribui acestuia din urmă, în exclusivitate, terenul din pct. „C.”, deoarece o astfel de înstrăinare nu poate aduce atingere drepturile celorlalți coindivizi, care nu au consimțit la încheierea convenției și care nu au ratificat-o ulterior.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu au declarat recursuri pârâtul- reclamant C. I. I. și intervenientul G. Poopescu I..
Pârâtul - reclamant C. I. I. a criticat sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, susținând că recursul are și caracter devolutiv, hotărârile fiind date fără drept de apel, motiv pentru care a solicitat în temeiul art. 312, alin. 5, Cod pr. civilă, raportat la art. 312, alin. 3, teza a - II - a, Cod pr. civilă, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare, spre a se pronunța asupra tuturor cerilor și excepțiilor invocate, fiind întemeiate mai multe motive, unele atrag modificarea, iar altele casarea, urmează a dispune casarea în întregime, pentru a se asigura o judecată unitară.
În subsidiar, temeiul art. 304, pct. 6, 7, și 9, Cod pr. civilă, raportat la art. 312, al. 3, teza I - a Cod pr. civilă, solicită aplicarea art. 304, indice 1 Cod pr. civilă, analizarea cauzei sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii în parte a cererii principale și în tot a cererii reconvenționale, precum și cererea de intervenție, urmând a se dispune ieșirea din indiviziune prin omologarea variantei nr. I din raportul de expertiză tehnică judiciară cu specialitatea cadastru-topografie, efectuat de expert N. G.. A solicitat cheltuieli de judecată efectuate la toate gradele de jurisdicție.
În ceea ce privește solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârii recurate, urmând a fi trimisă cauza instanței de fond spre rejudecare, a susținut că instanța nu a analizat în totalitate și în concret fondul cauzei, din perspectiva materiei succesiunilor, nu s-a pronunțat în concret asupra tuturor cererilor și excepțiilor invocate, existând, eventual, o pronunțare formală, nemotivată, nu a lămurit dacă celelalte părți și-au exprimat sau nu dreptul de opțiune succesorală în termenul de acceptare a succesiunii, situație în care apreciez drept fondată cererea subsemnatului de admitere a recursului în această modalitate.
Astfel, încheierea de Admitere în Principiu și sentința recurată descriu în cea mai mare parte evoluția procesului și a susținerilor părților, fără a exista o motivare efectivă față de modul de soluționare a cererilor formulate și a excepțiilor invocate.
În acest context, solicită a se observa că deși părțile adverse nu au cerut să se constate calitatea de moștenitor a acestora față de cei trei defuncți, prima instanță a stabilit această calitate fără să existe o cerere expresă de constatare a calității de moștenitor față de acești autori.
În aceeași ordine de idei, susține că a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în lipsa solicitării de a se stabili calitatea acestora de succesori, excepție care a fost soluționată în mod formal, fără nici o motivare, instanța constatând fără să fie învestită în acest scop că reclamanții au calitate de succesori.
De asemenea a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală în ceea ce le privește pe V. F. și C. M. față de succesiunea defunctelor C. A. și C. Octaviana. Deși cele două reclamante nu au putut proba în fața instanței faptul că ar fi acceptat expres sau tacit succesiunea de pe urma celor două defuncte, prima instanță fără nici o motivare a respins această excepție.
Mai mult decât atât, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză cu specialitatea construcții civile, însă instanța a înlăturat aceste obiecțiuni fără nici o analiză, doar pentru faptul că voia să rămână în pronunțare cu orice preț, afectând astfel, drepturile părților.
Consideră că toate acestea sunt aspecte fundamentale ale unei cauze în materia succesiunilor, respectiv stabilirea succesorilor, aflarea adevărului în ceea c ce privește exprimarea sau nu a opțiunii succesorale în termen, stabilirea loturilor și a valorii acestora după criterii legale care să nu creeze în sarcina părților sulte împovărătoare și disproporționat de mari raportat la valoarea imobilelor, motive pentru care apreciem că se impune o casare cu trimitere pentru a se lămuri toate aceste aspecte ale celor trei succesiuni succesive.
Referitor la cererea de modificare în parte a hotărârii recurate, apreciază că sunt aplicabile în cauză motivele prevăzute de art. 304, pct. 6, 7, și 9 Cod pr. civilă, urmând a se face în cauză și aplicarea art. 304, indice 1 Cod pr. civilă, respectiv să se analizeze cauza sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie, în speța dedusă judecății recursul având un caracter devolutiv.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304, pct. 6 Cod pr. Civilă a solicitat să se constate că instanța a dat ceea ce nu s-a cerut, respectiv a constatat calitatea de moștenitori a reclamanților fără să existe o astfel de cerere.
Consideră că în cauză, sunt aplicabile și dispozițiile art. 304, pct. 7 Cod pr. civilă, respectiv hotărârile atacate, atât I.A.P. cât și sentința civilă sunt nemotivate sau sunt motivate formal, după regula „instanța apreciază că, fără să se menționeze și motivele concrete pentru care instanța a apreciat într-un anume fel.
În ceea ce privește aplicabilitatea art. 304, pct. 9 Cod pr. civilă, consideră că prima instanță a aplicat și a încălcat legea atunci când a stabilit calitatea de moștenitor unor persoane care nu au cerut acest lucru, a considerat că reclamanții au acceptat tacit succesiunea, deși nu există nici un act sau fapt de acceptare și a omologat o variantă de lotizare care încalcă drepturile părților și criteriile legale de împărțire și atribuire.
Astfel, prima instanță nu a ținut cont de dispozițiile art. 673/9 Cod pr. civilă, care dispun că la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.
De asemenea, art. 673/10 pct. 4 C.P.C. dispune că la cererea unuia dintre coproprietari, instanța ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea ă-i atribuie bunul direct prin hotărârea fondului.
Prin raportul de expertiză tehnică topo s-au propus doua variante de lotizare, variante care diferă doar privitor la împărțirea unui singur teren, cel din punctul La C. teren fâneață și livadă ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare.
La interogatoriul administrat reclamanții au recunoscut că I. C. este cel care a folosit terenul din punctul La C. încă din anii 1980, el singur l-a îngrijit și că ei nu au plantat sau administrat terenul. Faptul că I. C. a folosit singur terenul este un argument suficient pentru ca aceasta suprafața sa fie atribuita in lotul acestuia.
Faptul că, în prezent, datorită antecontractului, reclamanții doresc partajarea terenului din punctul La C. nu este un argument care să conducă instanța la concluzia că admiterea acestui punct de vedere ar fi legal sau cel puțin moral.
Părțile nu au mai solicitat împărțirea altui teren care a fost folosit exclusiv de una dintre ele, excepție făcând livada La C..
Față de dispozițiile art. 741 vechiul Cod civil, instanța trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri, drepturi sau creanțe, de aceeași valoare și aceeași natură.
Varianta 1 a raportului de expertiză tehnică topo a avut în vedere criteriile art.741 Cod civil și cele conținute de dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la împărțirea în natură a masei succesorale.
În ceea ce privește obligarea la plata unor sulte către reclamanții cum rezultă din raportul de expertiză tehnică construcții, a solicitat obligarea în termen de cel puțin 6 luni de la rămânerea irevocabila a sentinței, motivat de faptul că își asigură existența din lucrul terenurilor ce fac obiectul partajului succesoral.
A solicitat admiterea recursului în una din cele două variante, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată efectuate la toate gradele de jurisdicție.
În drept, a invocat dispozițiile art. 299 și următ. Cod pr. civilă.
Intervenientul G. P. I., a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 194/2013 precum și împotriva încheierii de Admitere în Principiu din data de 12.06.2012 pronunțată în același dosar, hotărâri pe care le consideră nelegale și netemeinice solicitând ca în temeiul art. 312, alin. 5, C.P.C, raportat la art. 312, alin. 3, teza a - II - a, C.P.C, să fie admis recursul, casarea hotărârilor recurate, trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare, pentru a se pronunța asupra tuturor cerilor și excepțiilor invocate, fiind întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, urmează a se dispune casarea în întregime, hotărârea atacată, pentru a se asigura o judecată unitară sau în subsidiar, temeiul art. 304, pct. 6, 7, și 9, C.P.C, raportat la art. 312, al. 3, teza I - a C.P.C, urmând să faceți în cauză și aplicațiunea art. 304, indice 1 C.P.C., analizarea cauzei sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurată, admiterea în parte a cererii principale și în tot cererea reconvențională, precum și cererea de intervenție, urmând a se dispune ieșirea din indiviziune prin omologarea variantei nr. I din raportul de expertiză tehnică judiciară cu specialitatea cadastru - topografie, efectuat de dl. N. G..
A solicit plata cheltuielilor de judecată efectuate la toate gradele de jurisdicție.
Referitor la solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârilor recurate, urmând a fi trimisă cauza instanței de fond spre rejudecare, consideră că instanța precedentă nu a analizat în totalitate și în concret fondul cauzei, din perspectiva materiei succesiunilor, nu s-a pronunțat în concret asupra tuturor cererilor și excepțiilor invocate, nu a lămurit dacă celelalte părți și-au exprimat sau nu dreptul de opțiune succesorală în termenul de acceptare a succesiunii, situație în care apreciez drept fondată cererea subsemnatului de admitere a recursului în această modalitate.
Încheierea de Admitere în Principiu și sentința recurată descriu în cea mai mare parte evoluția procesului și a susținerilor părților, fără a exista o motivare efectivă față de modul de soluționare a cererilor formulate și a excepțiilor invocate.
Astfel, solicită a se observa că deși părțile adverse nu au cerut să se constate calitatea de moștenitor a acestora față de cei trei defuncți, prima instanță a stabilit această calitate fără să existe o cerere expresă de constatare a calității de moștenitor față de acești autori.
De asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în lipsa solicitării de a se stabili calitatea acestora de succesori, excepție care a fost soluționată în mod formal, fără nici o motivare, instanța constatând fără să fie învestită în acest scop că reclamanții au calitate de succesori.
Mai mult, s-a invocat excepția prescripției dreptului opțiune succesorală în ceea ce le privește pe V. F. și C. M. față de succesiunea defunctelor C. A. și C. Octaviana. Deși cele două reclamante nu au putut proba în fața instanței faptul că ar fi acceptat expres sau tacit succesiunea de pe urma celor două defuncte, prima instanță fără nici o motivare a respins această excepție.
Au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză cu specialitatea construcții civile, însă instanța a înlăturat aceste obiecțiuni fără nici o analiză.
Față de aceste motive, apreciază că se impune casarea hotărârilor recurate cu trimiterea cauzei primei instanțe spre a se pronunța pe fondul cauzei și pentru a analiza aceste aspecte.
Referitor la cererea de modificare în parte a hotărârii recurate, apreciază că sunt aplicabile în cauză motivele prevăzute de art. 304, pct. 6, 7, și 9 C.P.C. urmând a se face în cauză și aplicațiunea art. 304, indice 1 C.P.C. respectiv să se analizeze cauza sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie, în speța dedusă judecății recursul având un caracter devolutiv.
Solicită a se observa faptul că instanța a dat ceea ce nu s-a cerut, respectiv a constatat calitatea de moștenitori a reclamanților fără să existe o astfel de cerere.
Apreciază că hotărârile atacate, atât I.A.P. cât și sentința civilă sunt nemotivate sau sunt motivate formal, după regula instanța apreciază că, fără să se menționeze și motivele concrete pentru care instanța a apreciat într-un anume fel.
Referitor la greșita aplicare a legii și încălcarea legii consideră că în mod greșit instanța a trecut peste aspectele semnalate, de asemenea tot în mod greșit a omologat o variantă care nu corespunde situației concrete ale părților.
Prima instanță nu a ținut cont de dispozițiile art. 673/9 C.P.C. și art. 673/10 pct. 4 C.P.C., prin raportul de expertiza tehnică topo s-au propus două variante de lotizare, variante care diferă doar privitor la împărțirea unui singur teren, cel din punctul La C. teren fâneață și livadă ce fac obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare.
În masa partajabilă aveau o suprafață totală de livadă de 8020 mp ceea ce înseamnă că fiecărui moștenitor ar trebui să-i revină 2005 mp de livadă. În varianta I părțile au aproximativ aceeași suprafața de livadă și nici unul dintre loturi nu este fragmentat. În varianta 2 C. I. ar primi 550 mp livadă și fâneață, iar ceilalți ar primi între 3000 și 1300 mp livadă, ceea ce nu ar însemna deloc o împărțire echitabilă a categoriei de terenuri cu destinația livadă.
Solicită a se constata că pârâtul-reclamant era mai îndreptățit în a primi terenul din punctul La C. având în vedere toate elementele de apreciere în favoarea sa.
În drept, a invocat dispozițiile art. 299 și următ. Cod pr. civilă.
Tribunalul, verificând sentința și încheierea de admitere în principiu recurate în raport de motivele de recursuri invocate, constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Recurenții C. I. I. și G. P. I. au susținut în motivele de recurs că instanța nu a analizat în totalitate fondul cauzei, din perspectiva materiei succesiunii și nu s-a pronunțat asupra tuturor excepțiilor invocate, în sensul că deși nu s-a cerut a se constata calitatea de moștenitor s-a stabilit această calitate a reclamanților fără a exista o cerere expresă.
Însă, așa cum rezultă din încheierea de admitere în principiu din12.06.2012 instanța de fond s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate de pârâtul–reclamant C. I. I. respectiv, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Nu se poate susține că nu s-a solicitat să se constate calitatea de moștenitori a reclamanților întrucât nu a existat o cerere expresă, un capăt distinct, întrucât prin acțiunea inițială și prin acțiunea precizată prin cererea înregistrată la data de 18.11.2011 au solicitat partajarea averii succesorale cu stabilirea masei bunurilor de împărțit, cotele ce se cuvin fiecăruia și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea și atribuirea efectivă a bunurilor.
De asemenea, referitor la prescripția dreptului de opțiune succesorală, instanța a respins-o prin încheierea de admitere în principiu motivat tocmai în raport de declarațiile martorilor audiați în cauză, P. G., U. C., N. G. G. din care rezultă că după decesul defuncților și reclamanții și pârâtul-reclamant au preluat diferite suprafețe de teren pe care le-au utilizat, situație ce demonstrează o acceptare tacită a succesiunii în condițiile art. 689 Cod civil.
Nu a fost avut în vedere aspectul nepreluării de bunuri mobile din casa aparținând defuncților întrucât moștenitorii legali, calitate de aparține părților în cauză, au o vocație universală la masa succesorală, iar prin preluarea și utilizarea suprafețelor de teren, după decesul defuncților, a intervenit o acceptare tacită a succesiunilor.
În privința motivelor de recurs conform cărora instanța de fond a înlăturat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză construcții fără nici o analiză,acestea sunt evident nefondate, rezultând situația contrară din încheierea de ședință din 05.02.2013, când instanța de fond a pus în discuția părților, obiecțiunile formulate de pârâtul - reclamant, la acest raport de expertiză.
Obiecțiunile au vizat modalitatea de evaluare a construcțiilor, susținându-se neaplicarea termenilor de corecție în minus, conform Decretului nr.256/1984.
Însă, așa cum a reținut și instanța de fond la termenul de judecată din 05.02.2013 când a respins ca neîntemeiate obiecțiunile, rezultă din raportul de expertiză construcții întocmit de expert A. M. ( anexele 1-3 ) că, la evaluarea imobilului casă de locuit, anexele gospodărești și a grajdului au fost aplicați coeficienții de corecție, chiar expertul menționând în lucrare că s-a avut în vedere Decretul nr.256/1984.
În ceea ce privește cererea de modificare în parte a sentinței, recurenții au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6,7,9 Cod pe. Civilă, iar asupra acestei cereri tribunalul constată următoarele:
Art. 304 pct. 6 Cod pr.civilă, prevede că se poate cerere modificarea unei hotărâri dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, recurenții susținând că instanța, a dat ceea ce nu s-a cerut, constatând calitatea de moștenitori a reclamanților. Însă, față de considerentele de mai sus, această critică nu este fondată.
Art. 304 pct.7 Cod pr. Civilă se referă la cazul când, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii,însă, așa cum rezultă din încheierea de admitere în principiu și din sentința recurată acestea au fost motivate în fapt și în drept, instanța de fond analizând probatoriul administrat și înlăturând motivat anumite susțineri și apărări ale părților.
De asemenea, nu este incident nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod pr. Civilă, hotărârea nefiind lipsită de temei legal sau fiind dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii.
Recurenții au invocat acest motiv de recurs în sensul încălcării legii prin stabilirea calității de moștenitor prin reținerea ca acceptare tacită a succesiunii, motiv nefondat față de considerentele de mai sus, referitoare la natura acțiunii formulată de către reclamanți și la probele din care a rezultat această acceptare tacită a succesiunilor.
Referitor la atribuirea loturilor, instanța de fond a motivat de ce a omologat varianta a II-a a raportului de expertiză centralizatoare cu referire la varianta a II-a raportului de expertiză topo, variantă în care, terenul din pct. „C.” a fost împărțit în natură, iar nu varianta a I-a în care această suprafață de teren revenea doar pârâtului - reclamant.
Chiar și în condițiile în care s-a susținut folosirea acestui teren de către pârâtul - reclamant a rezultat din probe că și reclamanții la rândul lor au utilizat diferite suprafețe de teren din masa succesorală ce a fost împărțită în totalitate, fiind cuprinse în loturile tuturor moștenitorilor diferite suprafețe de teren.
Instanța de fond a avut în vedere la atribuirea loturilor tocmai dispozițiile art. 673/9 Cod pr. Civilă, conform cărora la formarea și atribuirea loturilor se va ține seama după caz, de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de cere împărțeala a făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, sau altele asemenea.
Astfel, față de aceste criterii ce sunt avute în vedere la formarea loturilor, instanța a avut în vedere acordul reclamanților, deci a mai multor moștenitori cu privire la varianta a II-a de lotizare și nu numai solicitarea unui singur moștenitor, respectiv a pârâtului reclamant.
Nu erau aplicabile dispozițiile art.673/10 Cod pr. Civilă invocate de acesta și de către intervenientul accesoriu pentru că nu era cazul unui bun a cărei împărțeală în natură să nu poată fi posibilă, sau o cauză de scădere importantă a valorii acesteia.
Suprafața din pct. „ C.” era comod partajabilă în natură și dată fiind valoarea oricum redusă a acesteia, prin împărțeala în natură nu se putea susține o scădere deosebită a valorii sale care ar modifica păgubitor destinația economică în sensul dispozițiilor articolului de mai sus.
Faptul că a fost încheiat doar de către pârâtul - reclamant C. I. I., un antecontract de vânzare cumpărare cu privire la această suprafață de teren nu poate fi un criteriu determinant în modalitatea de atribuire a bunurilor chiar și contrar dispozițiilor art. 673/9 Cod p.r civilă.
Față de aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. Civilă, ca respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtul C. I. I., domiciliat în orașul Nehoiu, . și de intervenientul G. P. I., domiciliat în Municipiul București, sector 4, .. 20, ., împotriva sentinței civile nr. 194/12.02.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ și a încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 12.06.2012 de aceeași instanță, în contradictoriu cu reclamanții V. I. F., domiciliată în orașul Nehoiu, ., C. I. M., domiciliată în orașul Nehoiu, cartier L. M., jud. B., C. GH. A., domiciliat în orașul Nehoiu, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 iunie 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red. D.A.M.
Tehnored. C.S.
2 ex./27 iunie 2013.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond –_
Judecătoria Pătârlagele
Jud. fond – N. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1259/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 274/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
