Succesiune. Decizia nr. 95/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 88/277/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 95/2013
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea recursurilor civile declarate de reclamanta R. S. domiciliată în com Vernești, . și de pârâții P. N. și I. D. ambii domiciliați în com vernești, ., împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr. 544/26.04.2012 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._, având ca obiect ieșire indiviziune.
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 16.01.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările depuse și a depune concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 22.01.2013 .
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, se constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătîrlagele sub nr._, reclamanta R. S. a chemat în judecată pe pârâții P. N. și I. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei I. M., cu ultimul domiciliu în satul Tronari, . se constata calitatea de moștenitori a reclamantei și a pârâtului P. N. în calitate de descendenți, masa succesorală fiind formată din cota de 1/2 din imobilele construcții și bunuri mobile enumerate în anexa 1 la cerere, cota preluată în calitate de soție supraviețuitoare de defunctă de la defunctul I. Eliodor și întreg dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate în anexa 2 la cerere; ieșirea din starea de indiviziune în contradictoriu cu pârâta I. D. pentru imobilele construcții și bunuri mobile, enumerate în anexa 1 la cerere, edificate prin contribuții egale în timpul relațiilor de concubinaj de defuncții I. M. și Eliodor; partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului I. Eliodor formată din 1/2 din imobile construcții enumerate în anexa 1, 1/2 din bunurile mobile enumerate tot în anexa 1 la cerere; 1/2 din imobilul teren în suprafață de 2000 m.p. cumpărat prin efectele contractului de vânzare – cumpărare din 13.01.1961, obligarea pârâtei I. D. la restituirea bunurilor mobile proprietate exclusivă a defunctei I. M., rămase în posesia sa, bunuri enumerate în anexa 2; obligarea pârâtei I. D. la plata sumei totale de 3500 lei reprezentând cheltuieli efectuate de reclamantă cu pomana de înhumare și celelalte pomeniri efectuate conform obiceiurilor creștinești pentru defunctul I. Eliodor și la plata sumei de 1500 lei cheltuieli efectuate de reclamantă pentru tratamentul și întreținerea medicală a defunctului I. Eliodor pe ultima perioadă a vieții.
S-a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată .
Reclamanta a evaluat masa succesorală rămasă de pe urma defunctei I. M. la suma de 10.000 lei, masa de împărțit indiviziune la suma de 7000 lei, bunurile proprii revendicate la suma de 1000 lei.
În motivare, reclamanta a arătat că are calitatea de moștenitor acceptant față de defuncta I. M. în calitate de descendentă, împreună cu pârâtul P. N., al doilea moștenitor al defunctei.
S-a mai susținut că începând cu anul 1974, defuncta I. M. a început relația de concubinaj cu defunctul I. Eliodor, perioadă în care, pe cote părți, au dobândit prin eforturi egale proprietatea asupra unor imobile construcții edificate pe un teren aflat în extinderea terenului cumpărat cu prima soție în anul 1961 I. Sevastița. În anul 1991, I. Eliodor se căsătorește cu I. M., iar tot ceea ce dobândesc aceștia de la acest moment are caracterul de bun comun, beneficiind de regimul comunității de bunuri.
S-a mai arătat că în data 16.05.2009 I. Eliodor a decedat, deschizându-se în acest fel succesiunea de pe urma sa, moștenitor fiind clasa 1de moștenire reprezentată de pârâta I. D. și soția supraviețuitoare I. M., drepturile sale succesorale fiind preluate prin retransmitere de moștenitorii legali, reclamanta și pârâtul P. N.. Perioada de concubinaj a fost destul de lungă, perioadă în care s-au edificat imobilul casă de locuit și anexa, iar distinct de acest imobil și au achiziționat o . bunuri mobile, bunuri coachizite prin contribuții egale.
S-a mai invocat că la ultimul domiciliu comun au rămas o . bunuri proprii ale defunctei I. M. enumerate în anexa 2 la cerere, deținute în mod nelegitim de pârâta I. D. deși, a notificat-o cu privire și la posesia abuzivă exercitată asupra bunurilor aflate în litigiu.
Totodată s-a precizat că deși nu avea o obligație legală, s-a ocupat în ultima perioadă a vieții de îngrijirea defunctului și a susținut toate cheltuielile legate de afecțiunile medicale de care suferea defunctul, respectiv tratamente medicamentoase, internări medicale etc., cheltuieli ce s-au ridicat la suma de 1500 lei, pârâta I. D. în calitate de moștenitor al defunctului urmând a fi obligată la plata acestei sume componentă a pasivului succesoral moștenit de aceasta.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 728 cod civil, art. 673 ind. 1 și următoarele, cod procedură civilă, art. 480 și urm. cod civil, îmbogățirea fără just temei.
Pârâta I. D. a formulat întâmpinare arătând, punctual, fata de capetele de cerere ale acțiunii reclamantei, următoarele:
Reclamanta a solicitat partajul averii succesorale ramase la decesul def.I. M., indicându-se ca masa succesorala‚ cota de 1/2 din construcții si bunuri mobile - anexa 1, precum si bunurile mobile indicate in anexa 2. S-a susținut ca respectiva cota de 1/2 a fost preluata de defunctă de la soțul sau I. Eliodor.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, care vizează ieșirea din indiviziune în contradictoriu cu reclamanta cu privire la bunurile enumerate in anexa 1, pretins dobândite de I. Eliodor si M. în timpul relației de concubinaj s-a relatat că ar fi vorba de partaj bunuri coachizite, calitate procesuala având moștenitorii celor 2 dobânditori. S-a menționat că cele doua construcții nu au fost edificate de I. Eliodor cu I. M., ci cu prima soție (I. Sevastita) - mama pârâtei. De asemenea, parte din bunurile mobile indicate au fost dobândite tot de I. Eliodor si Sevastita.
La pct.3, s-a solicitat partajul averii succesorale ramase de pe urma def.I. Eliodor, susținându-se ca masa succesorala se compune din: 1/2 din bunurile enumerate în anexa 1 si 1/2 din terenul în suprafața de 2000 m.p., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare din 13.01.1961.
S-a arătata că suprafața de 2000 m.p. a fost înscrisă in titlul de proprietate nr._/2009, act a cărui modificare/completare reclamanta a solicitat-o, acțiunea fiind respinsă prin sentința civila nr.581/03.05.2010 pronunțata de Judecătoria Pătârlagele în dosarul_ .
S-a susținut că reclamanta a solicitat restituirea unor bunuri pretins proprii (ale def.I. M.), în acest sens pârâta nu înțelege cum poate pretinde reclamanta ca respectivele bunuri erau proprii, în condițiile în care, evident, au fost dobândite în timpul relației de concubinaj.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a achita suma totală de 5000 lei, compusa din 3500 lei - suma pretins cheltuită cu pomenile si 1500 lei - cheltuieli cu tratamentul si întreținerea medicală a def.I. Eliodor, pârâta a menționat că pretențiile sunt neîntemeiate, întrucât def. I. Eliodor s-a întreținut în ultima parte a vieții din venituri proprii si nu a avut nevoie de tratament.
De asemenea, a arătat că a avut bani la CEC, depuși din pensie si din vânzarea unor animale.
S-a menționat că cele 5 capete de cerere nu sunt clare si ordinea în care sunt expuse este nefirească, fiind vorba de partajul bunurilor dobândite de def.I. Eliodor si def.M. în timpul relației de concubinaj, masa supusa partajului fiind bunurile mobile pe care le-a recunoscut în prezenta.
Pârâtul P. N., legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Părțile au uzat la instanța de fond de proba cu înscrisuri, proba la interogatoriu, proba testimonială.
Prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 24.11.2011, instanța de fond a admis în principiu și în parte acțiunea, s-a declarat deschisă succesiunea de pe urma def. I. Eliodor, constatând că de pe urma acestuia, decedat la 15 mai 2009, a rămas cota de ½ din imobilul casă de locuit, anexe și terenul în suprafață de 2300 m.p., tarlaua 10, parcelele 333, 332, titlul de proprietate nr._/2009, .> S-a constatat că de pe urma def. I. Eliodor au rămas ca moștenitori I. M. (decedată la 17.05.2009) – soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ și I. D. – fiică cu o cotă de ¾ din masa succesorală, în final, def. I. M. revenindu-i cota de 5/8 ( ½ + ¼) și pârâtei I. D., cota de 3/8 ( ¾ x ½ ).
S-a declarat deschisă succesiunea de pe urma def. I. M..
S-a constatat că de pe urma acesteia a rămas masa succesorală compusă din cota de 5/8 părți indivize din imobilul casă de locuit și anexe situate pe terenul proprietatea def. I. Eliodor în suprafață de 2300 mp tarlaua 10, .>
Totodată s-a constatat că de pe urma def. I. M. au rămas ca moștenitori R. S. cu o cotă de 5/16 și pârâtul P. N. cu o cotă de 5/16, în final, din imobilul casă de locuit și anexe, vor culege reclamanta R. S., cota de 5/16, pârâtul P. N. 5/16 și I. D. cota de 6/16.
In ceea ce privește terenul în suprafață de 2300 m.p. înscris în titlul de proprietate nr._/2009, s-a constatat că reclamanta R. S. a primit cota de 1/8 și pârâtul P. N. cota de 1/8 (cât ar fi revenit def. I. M., respectiv cota de ¼ ), iar I. D., cota de 6/8.
A fost respinsă cererea privind obligarea pârâtei la restituirea bunurilor mobile proprietatea exclusivă a def. I. M., precum și cererea privind constatarea la masa succesorală a bunurilor mobile și cererea privind constatarea sumei de 5000 lei ca pasiv succesoral, ca fiind neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat partajul averii succesorale rămase de pe urma def. I. M., arătând că masa succesorală de pe urma acesteia este compusă din cota de 1/2 din imobil casă de locuit, anexe și bunuri mobile, precum și ieșirea din indiviziune cu privire la aceste imobile în contradictoriu cu I. D.. De asemenea, s-a solicitat partajarea suprafeței de 2000 m.p. achiziționat conform contractului de vânzare – cumpărare din anul 1961.
Din declarațiile martorilor audiați coroborate cu răspunsurile la interogatorii, s-a reținut faptul că I. Eliodor a fost căsătorit, inițial, cu I. Sevastița, și deși căsătorit cu aceasta a avut o relație de concubinaj cu I. M., începând cu anul 1974.
Ulterior, ca urmare a decesului primei soții, I. Sevastița, def. I. Elioodor s-a căsătorit cu I. M., conform certificatului de căsătorie aflat la fila 43 dosar fond.
Din adeverința nr.6654/21.11.2011 emisă de Primăria . reținut că def. I. Eliodor și I. (P.) M. au figurat în registrul agricol din anii 1981 – 1985 cu teren și casă de locuit.
În ceea ce privește terenul pentru care reclamanta a solicitat a fi partajat, instanța de fond a constatat că acesta a fost reconstituit în nume propriu defunctului I. Eliodor, fiind emis titlul de proprietate nr._/2009, astfel că suprafața de 2300 m.p. din acest titlu s-a reținut la masa de împărțit. Totodată, așa cum rezultă din anexa 24, fila 11, din dosarul atașat nr._, de pe urma def. I. M., a rămas cota indiviză din casă și anexă.
Conform certificatelor de deces depuse la dosar, s-a constatat că I. Eliodor a decedat la data de 15.05.2009, iar I. M. la data 17.05.2009. Ca urmare a decesului def. I. Eliodor, s-a deschis succesiunea de pe urma acestuia, instanța reținând că masa succesorală, în ceea ce-l privește pe acest defunct este compusă din: cota de ½ din imobilul casă de locuit, anexe și terenul în suprafață de 2300 m.p., tarlaua 10, parcelele 333, 332, titlul de proprietate nr._/2009, .> În aceste condiții, cealaltă cotă revine def. I. M. în condițiile în care aceste bunuri au fost dobândite de către cei doi foști concubini și soți, I. Eliodor și I. M..
Instanța fondului a constatat că din actele de stare civilă depuse la dosar, def. I. Eliodor, a avut ca moștenitori pe soția supraviețuitoare I. M. și I. D., fiică, cotele fiind de ¼ din masa succesorale, respectiv ¾ din masa succesorală. Întrucât, def. I. M. îi revine de drept cota de ½ din masa succesorală, în condițiile în care bunurile au fost comune, iar nu proprii def. I. Eliodor, această cotă s-a însumat cu cota de ¼ în calitate de moștenitoare a defunctului, în final, revenindu-i cota de 5/8 din masa succesorală, iar pârâtei I. D., revenindu-i cota de 3/8 din masa succesorală, reprezentând cota de ¾ din ½ cotă indiviză.
Ca urmare a decesului def. I. M., instanța de fond a constatat deschisă succesiunea de pe urma acesteia, masa succesorală fiind compusă din cota de 5/8 părți indivize din imobilul casă de locuit și anexe situate pe terenul proprietatea def. I. Eliodor, în suprafață de 2300 mp tarlaua 10, .>
Instanța a reținut că de pe urma def. I. M. au rămas doar cota de 5/8 părți indivize din imobilul casă de locuit și anexe, însă terenul aferent a fost proprietatea exclusivă a def. I. Eliodor.
În ceea ce privește moștenitorii defunctei I. M., s-a reținut că aceștia sunt reclamanta R. S., în calitate de fiică, cu o cotă de 5/16 și pârâtul P. N., în calitate de fiu, cu o cotă de 5/16 din imobilul casă de locuit și anexe. În final, din imobilul casă de locuit și anexe, reclamanta R. S., a cules cota de 5/16, pârâtul P. N. 5/16, iar I. D. cota de 6/16, întrucât aceasta a moștenit pe tatăl său I. Eliodor, cota fiind 3/8, iar prin aducerea la același numitor cota este de 6/16.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 2300 m.p. înscris în titlul de proprietate nr._/2009, reclamanta R. S. a primit cota de 1/8 și pârâtul P. N. cota de 1/8 (cât ar fi revenit def. I. M., respectiv cota de ¼ ), iar I. D., cota de 6/8.
În ceea ce privește cererea privind restituirea bunurilor mobile proprietatea exclusivă a def. I. M., instanța a respins-o ca neîntemeiată, întrucât, din actele și lucrările dosarului, nu s-a făcut dovada existenței acestor bunuri în patrimoniul pârâtei I. D.. Este adevărat că martorii au declarat că în momentul în care I. M. a venit din M. a adus anumite bunuri, însă nu se poate reține care dintre bunurile indicate au fost aduse de către aceasta și nici existența acestor bunuri în posesie pârâtei.
De asemenea, în ceea ce privește cererea prin care s-a solicitat constatarea la masa succesorală a bunurilor mobile, instanța de fond a constatat că este neîntemeiată, din actele și lucrările dosarului, neputându-se reține ce bunuri mobile au fost dobândite în timpul concubinajului urmat de căsătoria defuncților I. Eliodor și I. M..
Reclamanta a mai solicitat a se reține ca pasiv succesoral suma de 5000 lei reprezentând sumele de bani cheltuite cu pomenirile def. I. Elioodor, precum și sume reprezentând cheltuieli cu tratamentul și întreținerea medicală a acestora. Din declarațiile martorilor audiați, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar a rezultat faptul că I. Eliodor a avut pensie, a avut bani în depozite la CEC, iar chiar dacă la dosar au fost depuse bonuri fiscale din care rezultă că plata a fost făcută de către reclamantă, aceasta nu a făcut dovada că banii respectivi au fost ai săi sau au fost din economiile defunctului.
Față de toate acestea, și în temeiul art.728 cod civil, potrivit căruia nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune, instanța a admis în principiu și în parte acțiunea.
Pentru evaluare și lotizare a masei succesorale au fost desemnați experti specialitatea construcții și agricultură.
În urma probatoriului administrat, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr.544 din 26.04.2012, prin care a admis acțiunea și a declarat deschisă succesiunea de pe urma def. I. Eliodor.
S-a constatat că de pe urma def. I. Eliodor, decedat la 15 mai 2009, a rămas cota de ½ din imobilul casă de locuit, anexe și terenul în suprafață de 2300 m.p., tarlaua 10, parcelele 333, 332, titlul de proprietate nr._/2009, .> S-a constatat că de pe urma def. I. Eliodor au rămas ca moștenitori I. M. (decedată la 17.05.2009) – soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ și I. D. – fiică cu o cotă de ¾ din masa succesorală, în final, def. I. M. revenindu-i cota de 5/8 ( ½ + ¼) și pârâtei I. D., cota de 3/8 ( ¾ x ½ ).
S-a declarat deschisă succesiunea de pe urma def. I. M..
S-a constatat că de pe urma acesteia a rămas masa succesorală compusă din cota de 5/8 părți indivize din imobilul casă de locuit și anexe situate pe terenul proprietatea def. I. Eliodor în suprafață de 2300 mp tarlaua 10, .>
S-a constatat că de pe urma def. I. M. au rămas ca moștenitori R. S. cu o cotă de 5/16 și pârâtul P. N. cu o cotă de 5/16, în final, din imobilul casă de locuit și anexe, vor culege reclamanta R. S., cota de 5/16, pârâtul P. N. 5/16 și I. D. cota de 6/16.
S-a constatat că în ceea ce privește terenul în suprafață de 2300 m.p. înscris în titlul de proprietate nr._/2009, reclamanta R. S. va primi cota de 1/8 și pârâtul P. N. va primi cota de 1/8 (cât ar fi revenit def. I. M., respectiv cota de ¼ ), iar I. D., cota de 6/8.
S-a respins cererea privind obligarea pârâtei la restituirea bunurilor mobile proprietatea exclusivă a def. I. M., ca neîntemeiată.
S-a respins cererea privind constatarea la masa succesorală a bunurilor mobile și cererea privind constatarea sumei de 5000 lei ca pasiv succesoral, ca neîntemeiată.
S-a omologat raportul de expertiză întocmit de expert A. M. în varianta a III-a, după cum urmează:
Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantei R. S. ½ teren curți construcții în suprafață de 650 m.p.și. ½ teren pomi cu fâneață în suprafață de 1.650 m.p.,conform shiței anexa la raportul de expertiza S. E.,varianta a III-a,hașurat cu culoare verde(.valoare totală de 2324 lei ) Primește sultă de la pârâta I. D. suma de 2.526 lei.
Lotul nr. 2 pârâtului P. N. nu s-a atribuit nimic în natură,. Primește sultă de la pârâta I. D. suma de 4.850 lei.
Lotul nr. 3 s-a atribuit pârâtei I. D.; imobil casă de locuit situat în intravilanul satului Tronari, .; teren curți construcții ½ din suprafața de 650 m.p și . ½ teren pomi cu fâneață în suprafață de 1.650 m.p.,conform shiței anexa la raportul de expertiza S. E.,varianta a III-a,hașurat cu culoare portocalie ( valoare totală de 15.984 lei ). Plătește sultă pârâtului P. N. suma de 4.850 lei și reclamantei R. S. suma de 2.526 lei.
S-a obligat pârâta I. D. la plata sumei de 330 lei și pe pârâtul P. N. la plata sumei de 330 lei, în favoarea reclamantei ,cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a dispus ca suma de care a beneficiat reclamanta ca ajutor public judiciar să rămână în sarcina statului,respectiv 619 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că imobilul casă de locuit nu este comod partajabil în natură ,iar pârâta I. D. și fiul acesteia sunt cei care au avut posesia acestuia,astfel că ,soluția atribuirii acestui imobil pârâtei I. D. este echitabilă.
In ceea ce privește terenul s-a atribuit în natură atât reclamantei R. S.,respectiv suprafața de 650 m.p. curți-construcții și suprafața de 1650 m.p. conform schiței anexă la raportul de expertiză S. E. varianta a III-a hașurat cu culoare verde,cât și pârâtei I. D., respectiv suprafața de 650 m.p. curți-construcții și suprafața de 1650 m.p. conform schiței anexă la raportul de expertiză S. E. varianta a III-a hașurat cu culoare portocalie.
S-a apreciat că terenul reținut la masa succesorală nu are o suprafață considerabilă,astfel că prin atribuirea suprafețelor de teren doar reclamantei R. S. și pârâtei I. D., pârâtul P. N. urmează a primi sultă. In caz contrar și fiind împărțit terenul în natură tuturor moștenitorilor, ar fi cauzat o scădere importantă a valorii acestuia fiindu-i modificată în mod păgubitor destinația economică.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței au formulat recurs părțile, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ce privește recursul formulat de recurenta R. S., o primă critică vizează soluționarea capetelor de cerere cu privire la masa partajabilă a unor bunuri care au rămas în masa succesorală și obligarea la restituirea bunurilor mobile proprii ale defunctei I. M., precum și analiza pasivului succesoral.
Astfel, s-a arătat, în ce privește bunurile proprii și mobile, că instanța de fond nu a putut stabili cu exactitate cui au aparținut acestea, ceea ce constituie o greșeală, întrucât trebuiau reținute la masa de împărțit ca bonuri codevălmașe ale foștilor soți, ori bunuri proprii ale defunctei I. M., iar în situația în care se aprecia un probatoriu insuficient prima instanță putea în discuție o suplimentare de probatorii pentru a se lămuri și în nici un caz să lase nesoluționat regimul juridic al bunurile rămase în locuință după decesul autorului.
O a doua critică vizează pasivul succesoral soluționat de instanța fondului, care a creat o confuzie între cheltuielile ce au vizat înhumarea și pomenirile ulterioare cu cheltuielile care au vizat tratamentele și medicația pe ultima perioadă a vieții defunctului.
Astfel, dacă pentru a doua ipoteză se poate avea în vedere, teoretic, doar pensia defunctului, care era una modică, pentru prima ipoteză nu se pot reține veniturile realizate de defunct. Deducția instanței de fond că, deși au fost depuse acte din care rezultă cheltuielile efectuate de reclamantă, sumele de bani au rezultat din depozite, nu poate avea temeinicie pentru că, pe de o parte, se putea face dovada dacă depozitele au fost lichidate de reclamantă și, de asemenea, se putea deduce că era imposibil acest lucru, întrucât aceasta nu are calitatea de moștenitoare de pe urma defunctului și era imposibil să aibă acces la economiile acestuia.
În ce privește recursul formulat de pârâtul P. N. s-au invocat dispozițiile art. 3041 cod pr.civilă, apreciind că instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, întrucât nu i s-a atribuit nimic în natură din masa succesorală, deși s-a solicitat efectuarea unei completări la raportul centralizator, prin care să se propună și o astfel de variantă.
S-a mai invocat că deși instanța fondului a făcut referire la principiul împărțelii în natură, nu a dat și eficiență acestuia, în condițiile în care lotul său este compus exclusiv de sultă.
De asemenea, posesia exercitată de unul dintre pârâți urma a fi analizată prin prisma principiului bunei credințe, astfel încât prima instanța urma să atribuie lotul în natură fiecărui comoștenitor, pentru a evita sultele împovărătoare pentru părți.
În ce privește recursul formulat de pârâta I. D., acesta a fost inițial calificat ca apel, iar ulterior reformulate ca motive de recurs, fiind invocate prevederile art.304 pct. 5,7,8,9 și art. 3041 cod pr.civilă.
Față de soluția casării cu trimitere spre rejudecare, recurenta a invocat că instanța de fond nu a răspuns tuturor cererilor și apărărilor formulate, nu a dat dovadă de rol activ și nu a motivat în mod corespunzător sentința, ceea ce echivalează cu o nepronunțare asupra fondului.
Astfel, deși existau la dosarul cauzei dovezi din care rezulta că practic casa și terenul aferent în discuție proveneau de la I. Sevastița, mama sa, acest aspect a rămas nelămurit.
Criticile aduse IAP-ului vizează faptul că din masa partajabilă fac parte bunuri indicate prin cererea de chemare în judecată, dar și bunuri care nu puteau intra în activul succesoral, în sensul în care s-au atribuit reclamantei R. S. și pârâtului P. bunuri care aparțineau defunctei I. Sevastița a cărei unică moștenitoare este. Astfel, jumătate din imobilul teren de 2000 mp și jumătate din imobilul locuință sunt bunuri care au aparținut defunctei I. Savastița, conform actelor de proprietate, aceasta fiind unica moștenitoare, iar pentru terenul cuprins în titlul de proprietate nr._ din 13.08.2009 se poate constata că acesta revine autoarei în proporție de ¾, celorlalți 2 moștenitori revenindu-le câte ½ din ¼, adică câte o optime, fiind menționată în acest sens și sentința civilă nr.581/2010 a Judecătoriei Pătîrlagele, rămasă irevocabilă.
Față de aceste aspecte, prin IAP-ul din 24.11.2011 s-a deschis succesiunea și s-a constatat corect că de pe urma defunctului I. Eliodor au rămas bunurile stabilite în această încheiere, dar în mod eronat cotele ce-i reveneau de drept succesorilor legali, respectiv recurentei I. D. și soției supraviețuitoare I. M. au fost greșit determinate, plecându-se de la atribuirea în mod eronat a cotei de ½ din masa succesorală a acestora.
Față de solicitarea admiterii recursului și modificării în parte a sentinței recurate, recurenta a apreciat că în mod eronat s-au stabilit cotele ce reveneau moștenitorilor de pe urma defunctei I. M., în condițiile în care masa succesorală rămasă de pe urma acesteia cuprindea jumătate din imobilul casă de locuit, anexe și teren în suprafață de 230o mp cuprinși în TP_/2009, bunuri care de drept aparțineau în cote de ½ defunctei I. Sevastița.
S-a mai solicitat a se avea în vedere faptul că pentru ½ din imobilul casă de locuit și ½ din terenul de 2000 mp a făcut dovada existenței lor în patrimoniul defunctei I. Sevastița și nu pot intra în masa succesorală I. M..
S-a mai invocat că prima instanță a făcut o confuzie gravă introducând în masa succesorală bunuri ce nu au fost în patrimoniul defunctei I. M. și nu există o pronunțare efectivă asupra cererii prin care a solicitat excluderea de la masa de împărțit a imobilului, teren situat lângă casă, dar și jumătate din casa de locuit.
În condițiile în care s-au avut avut în vedere bunuri sau cote de bunuri ce nu făceau parte din masa partajabilă, recurenta a invocat că și rapoartele de expertiză efectuate în cauză sunt eronate, fapt ce conduce la necesitatea administrării unei noi expertize.
Recurenta I. D. a formulat întâmpinare cu privire la celelalte recursuri, prin care a solicitat respingerea acestora, întrucât recurentul P. dorește practic modificarea sentinței în sensul de a obține o variantă de atribuire în natură, care nu corespunde situației de fapt și de drept și mai mult, deși se referă la IAP, în dezvoltarea recursului nu se aduce nicio critică acesteia, recursul fiind practic nemotivat, fiind sub acest aspect nul.
De asemenea, recursul promovat de recurenta R. S. nu se referă la motive de nulitate sau nelegalitate, dându-se o reapreciere a situației de fapt, fiind de acord cu soluția casării cu trimitere spre rejudecare în măsura în care trebuie lămurită proveniența bunurilor.
Recurenta a atașat la întâmpinare, înscrisuri.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, evaluarea dovezilor administrate, în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectelor potrivit art. 304/1 Cod pr.civilă, Tribunalul constată că recursurile formulate sunt fondate, fiind întrunite motivele prev. de art. 304 pct. 7,8,9, Cod proc. civilă, astfel că în temeiul art. 312 al.3 teza a II-a Cod pr.civilă, urmează să le admită, pe următoarele considerente:
Raportat la situația de fapt și calitatea părților, Tribunalul reține că defunctul I. Eliodor a trăit în concubinaj din anul 1974 și apoi s-a căsătorit cu defuncta I. M. în anul 1991, din conviețuirea cărora au rezultat ca descendenți reclamanta R. S. și pârâtul P. N..
Totodată, I. Eliodor a fost căsătorit anterior cu I. Sevastița, iar din căsătoria acestora, descendentă este I. D., pârâta din prezenta cauză.
Prin cererea dedusă judecății, reclamanta a solicitat partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei I. M. și ieșirea din indiviziune în ce privește masa succesorală a defunctului I. Eliodor.
Față de motivele de recurs invocate de reclamanta R. S., Tribunalul constată că acestea vizează modul de partajare a bunurilor succesorale și proprii ale defunctei I. M., precum și modul de soluționare a pasivului succesoral.
Sub acest aspect, Tribunalul reține că instanța de fond a respins ca neîntemeiate aceste capete de cerere, pe motiv că nu s-au făcut dovezi cu privire la solicitările reclamantei.
Față de aceste considerente, Tribunalul constată că toate criticile recurentei sunt fondate, întrucât nu este posibilă nesoluționarea unor capete de cerere pe motiv că probele administrate nu sunt suficiente în condițiile în care prevederile art.129 pct.5 Cod pr.civilă astfel cum au fost modificate prin Legea 202/2010, impun judecătorului ordonarea administrării oricăror probe în vederea lămuririi situației de fapt și formarea intimei convingeri pentru soluționarea corespunzătoare a solicitărilor părților.
În acest context, dacă se aprecia că probele administrate nu sunt suficiente, prima instanță avea obligația suplimentării probatoriului cu proba testimonială, singura în măsură să confirme sau să infirme susținerile reclamantei cu privire la bunurile succesorale rămase de pe urma defunctei I. M. și eventual a existenței sau inexistenței unor bunuri proprii ale acesteia și de asemenea să lămurească capătul de cerere privind pasivul succesoral.
În condițiile în care, în temeiul art. 305 cod pr.civilă, în această fază procesuală nu se poate administra decât proba cu înscrisuri, se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea suplimentării probatoriului testimonial și soluționarea corespunzătoare și a acestor capete de cerere.
În ce privește recursul formulat de pârâtul P. N., Tribunalul reține că singura critică expusă de aceasta vizează modul de atribuire al loturilor.
Din acest punct de vedere, raportat la sentința recurată, Tribunalul constată că lotul acestuia se compune doar din sulta ce urmează să o primească de la pârâta I. D..
În condițiile în care și acesta are calitate de moștenitor descendent, Tribunalul constată critica formulată ca fiind întemeiată, iar aprecierea primei instanțe că terenul succesoral nu are o suprafață considerabilă și s-ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia prin partajarea sa în favoarea tuturor comoștenitorilor nu are fundament în economia prevederilor art. 6735 și art.6739 cod pr.civilă.
Astfel, Tribunalul apreciază că prima instanță s-a substituit voinței părților prin faptul că nu a dispus completarea raportului cu variante de partajare în natură în favoarea tuturor moștenitorilor, urmând ca acestea să decidă în funcție și de sultele la care sunt obligate, respectiv situația financiară corespunzătoare fiecăreia, să opteze asupra modului de atribuire a loturilor.
În acest context, Tribunalul constată că se impune completarea raportului de expertiză specialitatea agricultură și a raportului centralizator cu o variantă care să respecte principiul împărțelii în natură fiecărei părți.
Față de recursul formulat de pârâta I. D., privind reținerea eronată a cotelor, Tribunalul constată că și acesta este fondat.
Astfel, se observă că deși instanța de fond a reținut în mod corect că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului I. Eliodor este ½, întrucât cealaltă cotă de ½ îi revine autoarei I. Sevastița, prima soție a defunctului, cu toate acestea la determinarea cotelor a efectuat o confuzie.
Sub acest aspect, trebuie observat că prin sentința civilă nr.581/3.05.2010 a Judecătoriei Pătîrlagele, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.708/19.10.2010 a Tribunalului B., s-a stabilit, fiind intrat în puterea lucrului judecat, că terenul de 2300 mp înscris în titlul de proprietate nr._/13.08.2009 aparține în exclusivitate defunctului I. Eliodor, care l-a dobândit prin cumpărare alături de soția sa I. Sevastița prin contractul autentificat nr.15/13.01.1961 fiind exclusă solicitarea reclamantei R. S. de înscriere în cuprinsul titlului a defunctei P.(I.) M., ca nefondat.
În acest context, față de aceste hotărâri judecătorești, Tribunalul constată că prima instanță a procedat în mod greșit la determinarea cotelor prin IAP și implicit a bunurilor partajate prin sentința recurată, astfel încât se impune casarea acestora și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, în sensul reaprecierii acestora în funcție de ceea ce s-a stabilit în mod irevocabil.
Sub ansamblul celor evocate, față de legalitatea criticilor expuse prin cele trei recursuri formulate, fiind întrunite motivele prevăzute de art.304 pct.7,8,9 cod pr.civilă, Tribunalul în temeiul art.312 al.3 teza a II-a cod pr.civilă va dispune admiterea acestora, casarea IAP-ului și a sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea suplimentării probatoriului și reaprecierea cotelor cuvenite părților, în conformitate cu considerentele invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca întemeiate, recursurile declarate de reclamanta R. S., domiciliată în com Vernești, . și de pârâții P. N. și I. D., ambii domiciliați în com Vernești, ., împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr. 544/26.04.2012 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ .
Dispune casarea IAP-ului și a sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea suplimentării probatoriului și reaprecierea cotelor cuvenite părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2013
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. - A. S. |
Red. G.S. /24.01.2013
Tehnored.E.C.2 ex
Judecătoria Pătîrlagele
j.fond G. M.M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 86/2013. Tribunalul BUZĂU | Obligaţie de a face. Hotărâre din 16-05-2013, Tribunalul BUZĂU → |
|---|
