Fond funciar. Decizia nr. 257/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 257/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 257/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 257/2015
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. O.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de reclamantul - recurent N. D. domiciliat în Orașul Zărnești, ., ., judetul B., împotriva sentinței civile nr 536/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul civil nr_ în contradictoriu cu intimatele C. L. GURA TEGHII PT. APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în . B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în B., . 48, județul B. și D. S. B. cu sediul în B. . 5, județul B. și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B. ., județul B.. având ca obiect fond funciar plângere hotărâre comisie.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul N. D. personal, asistat de avocat Z. M. M., consilier juridic Meleghiuș G. C. pentru intimata C. L. Gura Teghii, consilier juridic U. I. pentru intimata Direcția S. B., consilier juridic F. D. pentru Statul Român, lipsă fiind intimata C. Județeană B.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, intimata ANAF B. a depus adresa nr 4478/27.10.2015 la data de 28.10.2015, iar Judecătoria Pătîrlagele a depus la dosar dovezile de comunicare a hotărârii solicitate de instanță, ambele prin serviciul registratură al instanței, după care:
Instanța pune in discuția părților admisibilitatea cererii de intervenție accesorie formulată de ANAF-B.. fiind îndeplinite condițiile prevederilor art 51 din vechiul cod procedură civilă - intervenția poate fi făcută și în recurs.
Reprezentantul recurentului - avocat Z. M. M., având cuvântul, cu privire la cererea de intervenție accesorie motivează respingerea acestei cererii, această cerere potrivit dispozițiilor art 223 NCPC așa cum acest text de lege a înlocuit textul prevederilor art. 25 din Legea 31/1954 privind persoanele fizice si juridice alin 1 spune clar că, în raporturile civile in care se prezintă nemijlocit in nume propriu ca titular de drept, consideră că din punct de vedere procedural sunt pe vechiul cod,din punct de vedere material consideră că sunt pe Noul Cod Civil, astfel că, ne raportăm acum la cererea de intervenție accesorie pe care consideră că trebuie să fie respinsă, in condițiile in care statul român este reprezentat de Ministerul Finanțelor numai într-o situație in care in prevederile legale nu menționează alt fel, acesta este textul de lege art 25 din legea nr 31/1954 privind persoanele fizice si juridice. Solicită respingerea cestei cereri.
Consilier juridic U. I. pentru Direcția S. B., având cuvântul, solicită admiterea cererii de intervenție accesorie, raportat la obiectul cereri, obiectul cauzei pe fond, dar si la prezentul recurs, recurentul solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe cu teren forestier. Așa cum toți știm conform art 24 din Legea 1/2000 la punerea in posesia a lor, transmiterea titlului de proprietate, cu alte cuvinte titularul dreptului de proprietate si persoana care justifică un interes de a apăra aceste drepturi de proprietate este in primul rând Statul Român si in al doilea rând Romsilva. Apreciază faptul că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice justifică un interes legitim personal si direct de a interveni in prezenta cauză, nu face altceva prin acțiune să tindă la conservarea dreptului de proprietate a statului, cu alte cuvinte solicită admiterea cererii de intervenție accesorie ; prin această cerere nu face altceva decât să apere dreptul de proprietate publică si obligația apărării în justiție a proprietății publice revine titularului. Deci justifică un interes și este depusă în termen procedural. Prin hotărârea nr 229/2009 Romsilva - apără integritatea, prin prisma faptului că este administratorul fondului forestier ce se vrea a fi retrocedat, sunt în proprietatea statului român.Ca si practică judiciară, ca fiind constantă, Statul Român a depus cerere de intervenție ca titular al dreptului in termenul procedural in acest moment vine cu o cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâților - intimați din prezenta cauză, apreciază că justifică un interes si este depusă în termen procedural.
Reprezentanta Comisiei Locale Gura Teghii, având cuvântul, precizează că această cerere fiind in interesul uneia dintre părți, lasă la aprecierea instanței.
Consilier juridic F. D. pentru Statul Român, având cuvântul, precizează instanței că Statul Român reprezentat prin Ministerul de Finanțe a depus cerere de intervenție accesorie în toate litigiile de fond funciar pentru că în strategia de apărare a fost dezbătută si aprobată s-a pus problema ca acolo unde se regăsesc păduri si alte tipuri de terenuri, statul român să intervină să apere aceste proprietăți. În aceste condiții apreciază că cererea de intervenție este admisibilă. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța admite în principiu cererea de intervenție accesorie fiind îndeplinite condițiile prevederilor art 51 din vechiul cod procedură civilă - intervenția poate fi făcută și în recurs.
Apărătorul ales al recurentului, având cuvântul, precizează instanței că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice poate fi reprezentant al acestuia in orice acțiune în justiție numai in condițiile in care legea nu prevede altfel, cum apreciază instanța atât codul silvic Legea 47/008 cât si Regulamentul de punere in aplicare Hotărârii 229/2009. așa cum de altfel si intervenienta Regia Romsilva menționează că stabilește că aceasta are calitatea de a reprezenta interesele statului român, orice acțiune ce are ca obiect reconstituirea fondului forestier consideră că nu poate fi admisă cererea de intervenția a Ministerul Finanțelor Publice în condițiile acestei legi. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
La interpelarea instanței cu privire la comunicarea hotărârii de către Judecătoria Pătîrlagele părțile prezente afirmă ca le-a fost comunicată în luna aprilie, insă le-a fost recomunicată pentru că acele comunicări nu s-au mai regăsit.
Consilier juridic Meleghiuș G. C. pentru C. L. Gura Teghii arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri, excepții, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul ales al recurentului având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, in primul rând solicită admiterea recursului si trimitere spre rejudecare la instanța de fond, în condițiile in care prin sentința civilă nr 536 nu a analizat probatoriul administrat,nu a făcut vorbire de documentația care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate in condițiile in care a fost vorba de solicitarea anulării unei hotărâri a comisiei locale. În aceste condiții se poate constata că nu face vorbire nici măcar de cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe care a formulat-o in termenul legal conform Legii nr 247/2005 la data de 02.11.2005 si în considerarea titlurilor depuse la dosar în primul rând nu a avut in vedere documentația care a stat la baza acestei cereri ulterior obținută datei depunerii cererii, În primul rând nu a avut in vedere nici măcar declarațiile martorilor așa cum aceștia reprezentau răzorași, ulterior recurentul a obținut documentație că la data respectivă nu au avut-o, documentație în sensul dovedirii solicitărilor. S-a tot preluat si in Hotărârea judecătorească faptul că s-au folosit de aceleași acte primare de retrocedare a suprafețelor pentru care a obținut si suprafețele pe raza localității Lopătari. Instanța fondului nici nu a explicat această chestiune pentru că dacă analiza atent documentația depusă constata că la dosarul cauzei există si un extras emis de Comisiei Locale Gura Teghii în care se menționează ca dețin suprafețe de teren pe raza comunei Gura Teghii, este vorba de Registrele agricole din perioada 1951-1955 si ulterior există un astfel de registru în perioada 1992-1996 unde sunt trecute la capitolul V Gura Teghii cu suprafața de 24, respectiv 37 de ari. Nu se face vorbire in care in baza rolului activ instanța putea să adresă la Primăria Comunei Lopătari să depună la dosarul cauzei documentația in baza căreia au fost trecute persoanele N. P. si N. D. ca fiind figurând cu aceste suprafețe pe raza comunei Gura Teghii pentru perioada 1992-1996.În aceste condiții consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se da eficientă acestor acte. În ceea ce privește trimiterea cauzei spre rejudecare solicită să se aibă in vedere faptul că în primul rând instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății pentru că deși face vorbire de o parte din documentele depuse de recurent si de către celelalte părți, cu toate acestea menționează că din aceste înscrisuri pe care le înșiră, acte de vânzare – cumpărare, extras matricol eliberat de comunei Goidești, nu face vorbire de cererea recurentului reconstituirea dreptului nu face vorbire de foile matricole ale celor două comisii, cu toate astea concluzionează din aceste registre au avut terenuri în . ca au avut aceste suprafețe pe care le-au preluat din extrasele din Arhivele Naționale, fără să facă vorbire de cererea introductivă de registrele agricole ale celor două comisii de foile matricole si concluzionează că aceste înscrisuri au mai fost folosite în obținerea aceluiași suprafețe sau a altei suprafețe pe raza comunei Lopătari conform unei hotărâri judecătorești pe care de altfel au obținut-o. Acestea nu arată că sunt motive temeinice pentru că în primul rând admiterea unei cereri de reconstituire impune analiza a trei aspecte dacă, s-a făcut cerere de reconstituire in termenul legal, pe care au formulat-o,dovada calității de moștenitor pe care au făcut-o atât cu acte de stare civilă si pe baza calității de proprietar - antecesorilor in condițiile in care au venit cu registrele agricole cu foile, fiind documentație depuse de către comisiile locale. Astfel că cele 27,9 ha sunt rezultatul a două expertize tehnico judiciare care au constatat că au existat, din înscrisuri si sau făcut in baza extraselor si a foilor înregistrate în registrele agricole, cu 1,5 ha, contractul de vânzare-cumpărare sunt 2 contracte din anul 1923 a cumpărat 1,5 ha care a fost cu pădure, dar sunt 70 de ani si puteau sa schimbe categoria de folosință si din anul 1948 sunt 2,5 ha un contract de vânzare - cumpărare, copie din Registrele agricole ale defuncților,din anii 1951-1955 care scrie 36 ari cu 24 de ari. O dovadă a suprafețelor ar fi expertiza de specialitate care a fost făcută de un expert in domeniu care raportându-se la acte si la declarațiile martorilor cei care au fost răzorași ale căror declarații s-au depus la dosar, la indicațiile vecinilor, la documentația din dosar. Solicită admiterea recursului cu rejudecare in condițiile in care nimic din toate aceste aspecte nu s-au stabilit de către instanța fondului
Recurentul, având cuvântul, precizează instanței că bunica sa a fost membru al obștii Moșnenilor ziși de pe B. cu drepturi egale în devălmășie, există un tabel insă nu știe exact cit a avut si nu s-au înscris, nu au formulat cerere.
Consilier juridic Meleghiuș G. C. pentru C. L. Gura Teghii, având cuvântul solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Recurentul a formulat o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru reconstituirea dreptului de proprietate suprafața de 10 ha pădure situate pe raza Gura Teghii. Recurentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate potrivit dispozițiilor Legii nr 1 /2000 modificată prin Legea nr 247/2005 coroborată cu Legea nr 18/1991 si nu a depus acte doveditoare autentice concludente referitoare la proprietatea solicitată. La instanța de fond s-a efectuat o expertiză, cu privire la identificarea terenului menționat au fost ascultați si martorii iar după efectuarea expertizei si-a mărit câtimea suprafeței in sensul că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 27 ha. prin sentința civilă nr 3719/18.05.2011, petentului i-a fost reconstituit suprafața de 4,5 ha pe raza comunei Lopătari. Fată de recursul declarat solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat si să se mențină dispozițiile sentinței civile nr 536/2015 ca fiind legale si întemeiate.
Consilier juridic Ută I. pentru intimata D. S. B. având cuvântul solicită respingerea recursului ca fiind nefondat. Prin întâmpinare s-au prezentat cu lux de amănunte atât situația pe care le-a prezentat petentul, au fost avute in vedere concluziile, astfel că la pronunțarea sentinței civile nr 3719/18.05.2011 a apreciat că sunt aceleași acte. Mai arată că solicită să puncteze cum s-a ajuns la suprafața de 27, 9 ha si se va da citire la raportul de expertiză făcute de expert pe care pe parcursul măsurătorilor a fost atenționat pe petent că pe suprafața indicat nu are mult mai 10 ha si a precizat că de fapt bunicul lui avea mai multă pădure, dar că nu are acte doveditoare pentru întreaga pădure ce ar fi trebuit să rămână ca moștenire. Recunoaște expres că nu are acte, recunoaște expres expertul că a măsurat la indicația petentului, nu la indicația unor martori care din punctul nostru de vedere, nu puteau declara pentru că nu erau martori vecini - proprietari. În conformitate cu dispozițiile Legii nr 1/2000 la art 6 se permite proba cu martori, doar dacă aceștia sunt proprietari vecini, deci noțiunea de proprietar indică faptul că trebuie sa aibă un titlu de proprietate în care pe latura in unde se învecinează cu petentul, trebuia sa apară autorul petentului. La dosar nu sunt depuse nici un astfel de documente nici măcar titlurile de proprietate ale acestor martori, mai mult decât atât discutând de Obște s-a prezentat în întâmpinare regimul juridic ale constituirii dreptului de proprietate ale formei asociative, respectiv Obștea Moșnenilor de pe B. este beneficiara reconstituirii a unui astfel de titlul de proprietate in baza Legii nr 247/2005.Petentul chiar a precizat că nu a făcut o astfel de cerere de a fi introdus in tabel cu drepturi moșnenești ca si moștenitor al autoarei. Plecând de la actul primar de vânzare. Cumpărare din 19 .04.1923 unde D. C. cumpără 1,5 ha loc viran aflat in indiviziune cu ceilalți moșneni. Din toate actele depuse la dosar se vorbește ba de islaz, ba de alte categorii de folosință au fost însumate si nu fac decât 3,5 ha de pădure în accesiunea categoriei de folosință, chiar recunoaște că acolo are pădure, are islazuri, petentul ar fi vrut să ia suprafața de 27,9 ha de pădure să moștenească si suprafața de teren agricol unde ar avea o odaie. C. L. ne-a sesizat, a intervenit, au reușit să intre in posesia sentinței civile nr 3719/18.05.2011 pronunțată de judecătoria B., s-au analizat actele si sunt efectiv aceleași acte, numai că, atunci când a dat acea declarație in fata comisiei locale Gura Teghii petentul spune că i s-a reconstituit cu suprafața de 4,5 ha pe raza comunei Lopătari, dar spune că s-a făcut pe baza declarațiilor de martori apreciază că sentința este legală si temeinică dată în conformitate cu norma de drept, respectiv legile fondului funciar care, sunt permisive.
Consilier juridic F. D. pentru intimata A.N.A.F, având cuvântul, solicită respingerea recursului pentru faptul că este profund neîntemeiat. Cât privește așa numitele registre agricole pe care le enumără recurentul, precum că ar fi avut păduri; în aceste registre nu au fost evidențiate păduri, in registrele agricole întotdeauna s-au evidențiat terenuri agricole si alte categorii, recurentul nu a reușit nici in fata instanței de fond si nici in fata instanței de recurs să arate nici măcar un act de proprietate primar în accepțiunea prevăzută de art 6 din HG 8/90 Legea 1/2000,.Având în vedere că nu a arătat nici un act primar de proprietate din care să rezulte ca ar fi deținut suprafața de 27,9 ha teren forestier, coroborat cu faptul că așa ziși martori care i-a invocat, nu sunt proprietari tot în accepțiunea aceluiași art. 6 pe toate laturile, rezultă cu forța evidentei în opinia noastră că recursul este vădit nefondat. Solicită respingerea acestuia.
În replică apărătorul ales al recurentului precizează că este vorba de multe registre agricole care sunt acte primare așa cum ele sunt definite prin legile fondului funciar si reconstituirea se face in baza acestor dovezi, cu privire la vecinătățile conform art. 7, nu trebuie să fie pe toate laturile, trebuie să fie vecini pe una din laturi. Raportându-se la aceste înscrisuri consideră că recursul poate fi admis sensul rejudecării sau admis în parte în baza actelor pe care le-a depus.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil se constată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr._ petentul N. D. a formulat plângere împotriva hotărârii nr.3339/10.04.2012 a Comisiei Județene B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și a solicitat instanței ca în contradictoriu cu această comisie, dar și cu C. Comunală pentru aplicarea legilor fondului funciar Gura Teghii, județul B., să se pronunțe o hotărâre prin care să se analizeze hotărârea menționată și să se reconstituie dreptul de proprietate al petentului.
În fapt, a arătat că prin cererea înregistrată sub nr.739/02.11.2015 a solicitat comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar Gura Teghii, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 10 ha pădure situată în punctele Muchie, la Stână și Seci și o altă suprafață ca membră a „Obștei Moșnenilor Buzoieni – ziși de pe B.” în calitate de moștenitor al autorilor R. și D. C. T..
Ambele pârâte au respins cererea și contestațiile făcute de reclamant, refuzând a-i recunoaște dreptul de proprietate pretins.
Prin adresa nr.3339/10.04.2012, comunicată de Primăria comunei Gura Teghii, C. L. de fond funciar, i se respinge contestația adresată Comisiei Județene de fond funciar „motivate de faptul că petentul nu face dovada proprietății pentru suprafața de pădure deținută de autorii săi pe raza comunei Gura Teghii și nici preluării vreunei suprafețe de teren de către stat în suprafața de teren ce a aparținut Obștei Moșnenilor Buzoieni – ziși de pe B..
Această soluție este netemeinică și nelegală, motiv pentru care o contestă, solicitând a i se reconstitui acest drept legitim, pretins dovedit cu acte și martori.
Menționează că întreaga documentație anexată la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se află la C. L. de aplicare a legii fondului funciar a comunei Gura Teghii.
Intimata C. Comunală Gura Teghii formulează întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii.
În fapt, a arătat că, cele două comisii au respins cererea petentului de reconstituire a dreptului de proprietate în cadrul Obștii Moșnenilor Buzoieni – ziși de pe B., întrucât cererea de retrocedare formulată de către Comitetul Ad-hoc al acestei obști a fost respinsă întrucât această obște nu a existat legal anterior anului 1948, nu a făcut dovada existenței dreptului de proprietate.
În ceea ce privește cererea petentului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 10 ha teren pădure, a arătat că cererea petentului a fost respinsă deoarece potrivit art. 3 alin.5 din Legea nr.1/2000 „prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării”.
Legile fondului funciar, inclusiv Legea nr.247/2005, au avut drept scop și au vizat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de către stat, în anumite condiții, în anumite perioade de timp, neavând un caracter, nereglementând modalitatea de restituire a tuturor imobilelor (terenuri și construcții), preluate de către stat. Spre deosebire de Legea nr.10/2001 care a reglementat cu caracter general, modalitatea de restituire a tuturor imobilelor (terenuri și construcții), preluate de către stat, abuziv, în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, inclusiv în baza D.111/1951 sau fără nici un titlu valabil.
La stabilirea modalității de preluare și a temeiului juridic ce a stat la baza acesteia (retrocedării) se ține seama în exclusivitate de actele vechi privind situația imobilului, până la data la are a figurat în patrimoniul foștilor proprietari și anume, de foaia matricolă din perioada 1942 – 1951, de MUF –urile întocmite între anii 1946 -1949, mai ales că este de notorietate ca în timpul regimului comunist, exista o evidență strictă a marilor domenii forestiere preluate prin întocmirea tuturor documentelor necesare.
Potrivit dispozițiilor art.6 din Legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr.247/2005, la stabilirea prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri agricole și forestiere comisiile comunale vor verifica riguros existența actelor doveditoare, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte, ținând seama de dispozițiile art.6 alin.1 din legea nr.1/2000 consemnările efectuate între anii 1945 – 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele CAP-uri, documentele existente la Arhivele Statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlul de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.
Petentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate în sensul arătat mai sus, iar, din documentația existentă, nu rezultă continuitatea, respectiv preluarea acestei suprafețe de teren către stat.
Ulterior, intimata depune la dosar o completare la întâmpinare, prin care a arătat că, ulterior respingerii cererii petentului, acesta a depus la dosarul aflat la C. Comunală Gura Teghii: adresa nr.783/12.02.2009 însoțită de adeverința nr.5491/09.01.2009 emisă de ..4317/06.10.2011 prin care solicită informații de la Primăria comunei Gura Teghii; adresa – cererea nr.5570/17.11.2011 însoțită de înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale – Direcția Arhive Naționale Istorice Centrale (borderoul populației, proprietarilor și exploatațiilor agricole din comuna Goidești, ., județul B., întocmit conform Recensământului agricol și al populației din ianuarie 1948; adresa nr.3987/SRP.26.06.2009 cu precizarea că nu dețin planuri cadastrale legate de recensământul din 1948, extras din matricola de impunere agricole R. D. C. de la . 1950; extras din matricola de impuneri agricole R. D. C. de la . 1940.
Urmare acestei corespondențe, în ședința de lucru a C.L.F.E. Gura Teghii din data de 12.01.2012 s-a analizat cererea petentului și conform anexei la procesul verbal de ședință la pct. 21 pentru petent, s-a respins cererea, aspect ce i s-a adus la cunoștință conform adresei nr.240/17.01.2012, prin care s-a prezentat și motivarea respingerii astfel:
- capătul de cerere privind solicitarea de pădure în OMB ziși de pe B., motivat de
faptul că subscrisa, precum și C. Județeană au respins cererea de retrocedare făcută de Comitetul Ad- Hoc al O.M.B. ziși de pe B., pe rolul instanțelor de judecată existând înregistrat dosarul nr._ (în prezent dosar nr._ – Judecătoria Pogoanele, termen 04.10.2012), amplasamentul solicitat de OMB ziși de pe B. a fost câștigat prin sentința irevocabilă de către Academia Română căreia i-au fost emise procese verbale de punere în posesie și titlu de proprietate);
-capătul de cerere ce privea retrocedarea în fizic a suprafeței de 10 ha pădure, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate, din documentația existentă nu rezultă terenuri pe raza comunei Gura Teghii, nu există documente din care să rezulte terenurile reconstituite în temeiul legilor fondului funciar.
S-a admis efectuarea unei expertize pentru identificarea suprafeței de 10 ha pădure în raport de documentele deținute de părți și, după efectuarea expertizei, petentul, la termenul din 21.01.2013 și-a mărit câtimea pretențiilor, în sensul că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 27,79 ha teren pădure, întrucât, în raportul de expertiză efectuat, s-a identificat ca fiind deținută această suprafață de către autorii săi.
La același termen, la cererea părților, instanța a solicitat expertului să avizeze la OCPI B. raportul de expertiză întocmit.
La termenul din 10.06.2013 se depune de către expert procesul – verbal nr.76/2013, întocmit de către OCPI B. prin care se arată că OCPI B. nu avizează raportul de expertiză, întrucât, deși i s-a cerut expertului să efectueze anumite lucrări, s-a constatat că nu au fost rezolvate în termen cerințele din referatul de completare și anume: completarea cu măsurători și prelucrarea lor, carnet de teren, memoriu tehnic, plan de încadrare în zonă, identificarea amplasamentului cadastral conform planului cadastral, identificarea vecinilor corespunzători realității din teren, identificarea imobilului în baza planului parcelar definitiv (imobilul fiind în extravilan și neîmprejmuit); imobilul din lucrare corespunzător fișierului CPxml atașat la cerere are suprafața de_ m.p, ori obiectivul expertizei constă în identificarea doar a 10 ha pădure; imobilul din lucrare include un drum și se suprapune total cu un imobil ce are nr. cadastral_ atribuit în baza planului parcelar definitiv întocmit de Primăria Gura Teghii.
La data de 07.10.2013, Direcția S. a Județului B. a depus la dosar cerere de intervenție accesorie în interesul celor două comisii intimate prin care a solicitat respingerea plângerii petentului ca neîntemeiată.
În fapt, a arătat că solicită respingerea plângerii petentului, întrucât, din înscrisurile depuse în încercarea de a dovedi dreptul de proprietate al autorilor săi, dar și în plângerea care face obiectul prezentei cauze, rezultă că, fără putință de tăgadă faptul că, autorii petentului au deținut un drept de proprietate în devălmășie în cadrul formei asociative Obștea Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe B., motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art.26 din Legea nr.1/2000, modificată și completată prin legea nr. 247/2005, plângerea petentul care solicită reconstituirea dreptului de proprietate în mod individual, pentru un drept deținut în devălmășie în cadrul obștii, în condițiile în care, continuatoare în drepturi a fostei forme asociative, respectiv, Obștea Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe B., a beneficiat de prevederile legilor fondului funciar, este vădit neîntemeiată și se impune a fi respinsă.
Este inadmisibil ca după formularea plângerii de fond funciar care face obiectul prezentei cauze, în care petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 10 ha pădure, fără să facă în vreun fel dovada dreptului de proprietate în condițiile art. 6 din Legea nr. 1/2000, acesta să-și mărească câtimea pretențiilor la suprafața de 27.79 ha pădure, pe baza unui așa-zis raport de expertiză, care nu are nimic în comun cu o lucrare care să lămurească instanța de judecată, neavând ca fundament esențialul în materia fondului funciar și cadastrului, respectiv acte primare de proprietate, așa cum acestea sunt definite de lege.
Petentul nu a facut dovada în condițiile expres prevăzute de dispozițiile legale, respectiv art.6 din Legea nr.1/2000, modificată și completată prin Legea nr.247/2005, ca autorii săi ar fi deținut suprafețele de pădure evidențiate de U. N. în așa-zisul raport de expertiză, mai ales în condițiile expres stabilite de lege pentru terenurile forestiere, respectiv nu face dovada suprafeței și a vechiului amplasament deținut de autorul deposedat, condiție esențială pentru retrocedarea terenurilor forestiere.
Cât privește raportul de expertiză tehnică, concluziile acestuia nu pot, sub nici o formă, a fi reținute în prezenta cauză, motivat de faptul că, expertul nu răspunde la obiectivul principal încuviințat de instanță, respectiv acela de a identifica suprafața de 10.00 ha pădure.
Instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de către Direcția S. B..
La termenul din 26.05.2014, instanța a solicitat petentului, prin apărător, ca, la termenul ce va fi acordat, să facă următoarele precizări: de ce a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la C. locală Gura Teghii și ce motive l-au determinat să se adreseze acestei comisii, și nu Comisiei locale Brăești; pe ce motive s-a bazat când a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 10 ha teren; să precizeze când au decedat autorii, ce suprafață de pădure au deținut în proprietate Rița D. C. și D. Cr. T.; dacă a solicitat și i s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma acestor autori de către Comisiile locale Goidești și Lopătari.
Prin înscrisul aflat la fila 311 în dosar, petentul a făcut precizările cerute.
Din analiza considerentelor acestei hotărâri judecătorești prin care petentului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.5 ha pădure pe raza comunei Lopătari, arată că se poate observa faptul că, la baza acestei reconstituiri au stat aceleași înscrisuri de care petentul a uzat și în fața Comisiei Locale Gura Teghii și, ulterior, în prezenta cauză.
Astfel, atât în cauza nr._ pe rolul Judecătoriei B., cât și în prezenta cauză, au fost depuse aceleași înscrisuri în dovedirea dreptului de proprietate, astfel: actele de vânzare din anul 1923 și 1946; extras din matricola comunei Goidești din anul 1942 eliberată de Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale sub nr.241/26.03.2009 și nr.1046/01.07.2008; extras din „Tableta cu moșneni cu drepturi egale în perimetrul devălmaș al Obștii Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe B., întocmită în urma revizuirii tabelei anexa în sentința nr.99/1946 a Tribunalului B. – Secția I-a” din anul 1946.
A precizat, totodată faptul că, . în zona satului Postina cu . de fapt de notorietate.
Cere ca instanța, la soluționarea prezentei cauze, să aprecieze și asupra acestor aspecte care scot în evidență faptul că petentului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în integralitate la nivelul Comisiei Locale Lopătari prin Sentința civilă nr.3719/18.05.2011 pronunțată de Judecătoria B. în cauza nr._ .
Urmarea probatoriului administrat, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr.536/09.03.2015 prin care a respins ca neîntemeiată plângerea petentului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor al def. R. și D. T.. A solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 10 ha individual (ulterior, la 21.03.2013) și-a mărit câtimea pretențiilor, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru 27,79 ha teren pădure.
A solicitat a i se reconstitui dreptul de proprietate și în cadrul Obștii Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe B..
Prin precizările făcute (fila 311 în dosar) a arătat că defuncții au fost bunicii săi, că au decedat în anul 1944 și, respectiv, în anul 1968, că s-a adresat Comisiei Comunale Gura Teghii, întrucât, pe raza acestei localități se află amplasate terenurile. A mai precizat că a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 4,5 ha pădure și Comisiei Comunale Lopătari, județul B., cererea fiindu-i admisă și nu a solicitat și altor comisii locale reconstituirea dreptului de proprietate.
Instanța a constatat că petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor al def. Rița și D. C. T., atât Comisiei Comunale Lopătari, cât și Comisiei Comunale Gura Teghii și că, prin Sentința Civilă nr.3719/18.05.2011 a Judecătoriei B., s-a reconstituit dreptul de proprietate petentului pentru terenul în suprafață de 4,5 ha pădure solicitat a i se reconstitui în localitatea Lopătari, că reconstituirea dreptului de proprietate prin această sentință a fost dispusă în baza certificatelor emise de către Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale, care atestă că, în anii 1948 și 1942, antecesorii petentului au deținut 1,5 ha, și, respectiv, 0,5 ha teren pădure, iar antecesoarea sa a fost înscriși în Tabelul de Moșneni în perimetrul „devălmași”.
Instanța a constatat că, în dovedirea cererii formulate către C. Comunală Gura Teghii, dar și în dovedirea plângerii ce face obiectul prezentei cauze, petentul a administrat proba cu aceleași înscrisuri, prin care și-a dovedit existența dreptului de proprietate pentru terenurile din . vânzare – cumpărare din 1923 și 1946); extras din matricola ., eliberată cu nr. 241/26.03.2009 de către Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale; extras din tabelul cu moșneni, eliberat tot de către Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale, înscrisuri aflate la filele 44 – 51 în prezenta cauză.
Din aceste înscrisuri, instanța reține următoarele: antecesorii petentului au locuit în comuna Goidești, ., județul B.; în această localitate (Ploștina, . 1948, antecesoarea C. D. R. deținea, exclusiv, terenuri agricole, de diferite categorii (nu și pădure); din înscrisul „Tablou cu impunerea gospodăriilor agricole în 1950” rezultă că antecesoarea deținea și 2 ha teren pădure în . (nu în . antecesorul D. Cr. T. deținea 0,5 ha teren pădure tot în . Teghii); faptul că amplasarea acestor terenuri a fost în ., și nu în . B. rezultă și din copiile actelor de vânzare (filele 45 și 46);
Instanța a constatat, de asemenea, că și terenurile din cadrul Obștii Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe B., în care este înscrisă și antecesoarea petentului se află tot în .;
Instanța a constatat că pentru terenurile pe care petentul le-a solicitat Comisiei Comunale Gura Teghii i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința Civilă nr.3719/18.05.2011 a Judecătoriei B., constatându-se că aceste terenuri se află pe teritoriul actual al comunei Lopătari, județul B. și, în consecință, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceleași terenuri adresată Comisiei Comunale Gura Teghii este neîntemeiată, întrucât terenurile nu se află și nu s-au aflat amplasate în această comună, și, în plus, s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentința menționată, iar restituirea terenurilor cadrul obștii se află tot în competența comunei Lopătari, județul B., sau a actualei . B., unde se află amplasate terenurile obștii.
Reclamantul N. D. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 536/09.03.2015, sentință pe care o consideră nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare sau, în subsidiar, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe fond admiterea cererii introductive de instanță, așa cum a fost precizată, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră solicitat, cu cheltuieli de judecată.
In ceea ce privește soluția admiterii recursului și casării cu trimitere spre rejudecare a cauzei, solicită să se aibă în vedere următoarele argumente:
In primul rând, instanța de fond trebuia să observe poziția oscilantă a Comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului funciar - Gura Teghii și să constate că, practic, aceasta a soluționat plângerea sa, formulată în baza Legilor fondului funciar, refuzându-i cererea - deși a făcut dovada faptului ca antecesorul său a deținut suprafețele solicitate, conform extraselor din Arhivele Naționale. Instanța fondului, analizând si aceste înscrisuri, motivează sentința atacata, similar motivării comisiei locale, menționând ca antecesorul său nu putea deține terenuri pe raza comunei Gura Teghii, întrucât acesta avea domiciliul pe raza comunei Goidesti, județul B., iar terenurile din cadrul Obștii Moșnenilor Buzoieni ziși de pe B., se afla tot pe raza comunei Goidesti. Consideră ca aceasta este o motivare aberanta, iar instanța fondului avea obligația să solicite M.U.F.-urile pentru perioada 1944-1948 si Sentința nr. 99/1946 a Tribunalului B., Secția I, sentința care a revizuit tabelul - anexa cu moșnenii cu drepturi devălmașe in Obștea Moșnenilor buzoieni, înscriind la nr. 2350 din aceasta, pe autorul său, Rița D. C. T., antecesor al numitului Rița D. C.. Aceasta situație era, lesne de constatat, din simpla analiza a Extrasului Arhivelor Naționale. înregistrat sub nr. C/1462/17.10.2008.
Instanța de fond a încălcat dreptul la apărare și prevederile art. 105, C.P.C, raportate la prevederile art. 6 din CEDO, inclusiv în ceea ce privește rolul activ. Astfel, in baza rolului activ, instanța trebuia sa emită o adresa către Ocolul Silvic Gura Teghii, pentru lămurirea unei situații de fapt, respectiv dacă există M.U.F. pentru perioada 1944-1948, inclusiv evidenta pe proprietari, pentru tarlalele TI.P.X. - U.A. 21 si U.P.X. - U.A. 22.
In ceea ce privește motivarea hotărârii, aceasta nu a făcut vorbire de proba cu expertiza tehnica judiciara, desi - in cauza - au fost admise si s-au efectuat doua expertize topo-cadastrale.
Consideră că sentința nu este motivată în fapt și în drept, încălcându-se prevederile art. 261, C.P.C., raportate, de asemenea, la prevederile art. 6 din CEDO, sub aspectul faptului că justițiabilii au dreptul la o "justă așteptare" din partea instanței și dreptul de a fi "ascultați", încălcarea acestor reguli constituind motive de nulitate a hotărârii (de exemplu cauza Tatishviili contra Rusiei -jurisprudență CEDO).
Singura motivare în drept a instanței de fond este aceea referitoare la art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, prin care instanța fondului respinge cererea, întrucât petentul - care solicita reconstituirea dreptului de proprietate in mod individual, pentru un drept deținut in devălmășie, in cadrul obștii, nu poate obține un titlu individual, in condițiile in care - pentru respectiva suprafața - este emis un titlu pe numele formei asociative.
Referitor la soluția admiterii recursului și modificării sentinței recurate, recurentul arată următoarele:
În ceea ce privește soluția admiterii recursului și modificării sentinței recurate, pentru a admite cererea introductivă de instanță, consideră că a produs dovezi suficiente, din care să rezulte faptul că autorii săi au stăpânit suprafața de teren cu vegetație forestieră pe care a indicat-o in cererea introductiva si precizatoare.
Solicită să fie înlăturate concluziile din considerentele sentinței, conform cărora antecesorii săi nu puteau deține terenuri pe raza comunei Gura Teghii deoarece - pe de o parte - aceștia aveau domiciliul pe raza comunei Goidesti, județul B., iar - pe de alta parte - pentru faptul ca terenurile Obștii Moșnenilor buzoieni zisi de pe B. nu se afla si nu s-au aflat amplasate in aceasta ., „s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentința menționata (nr, 3719/18.05.2011 a Judecătoriei B.), iar restituirea terenurilor din cadrul obștii se afla tot in competenta comunei Lopatari, județul B. sau a actualei comune Braesti (Goidesti). județul B., unde se afla amplasate terenurile obștii".
Consideră că instanța de fond nu putea ajunge la această concluzie fără a se administra probe, din care sa se stabilească amplasamentele deținute de antecesorii săi.
Apreciază că, prin suplimentarea probatoriului cu martori si adrese emise către ocoalele silvice Gura Teghii, Obștea moșnenilor buzoieni zisi de pe B. si Lopatari, se putea stabili daca antecesorii săi au fost membri ai obștii si daca obștea deținea si deține terenuri pe raza comunei Gura Teghii. Este evident ca - prin aceste probe - se putea stabili situația de fapt, în măsura în care unii dintre foștii răzoriși ai autorului nostru au obținut reconstituirea dreptului ) de proprietate pe raza . Obștea moșnenilor buzoieni deține terenuri pe raza acestei comune.
Susține că, fiind în situația unui litigiu de contencios special, situație în care proba contrară trebuia făcută de către părțile adverse, în lipsa acestei probe urmând să se dea curs prezumției care funcționează în favoarea sa.
Solicită admiterea cererii sale privind retrocedarea suprafeței de teren cu vegetație forestieră, să se țină cont de amplasamentele identificate prin expertizele judiciare si de faptul ca - la reconstituirea obținută prin sentința civila nr. 3719/2011 a Judecătoriei B. - au fost avute in vedere, cu totul alte înscrisuri, fiind vorba de cu totul alte suprafețe în acest context, sunt suficiente probe pentru a solicita retrocedarea terenului în natură.
În subsidiar, în ipoteza în care se va considera ca totuși terenul de află pe raza corn. Lopatari/Brăesti, solicită să se țină cont de faptul că era obligatoriu ca judecătorul fondului sa introducă in cauza ca intervenient forțat, aceste comisii.
C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Gura Teghii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat ca hotărârea Comisiei Județene nr. 420/0604.2012 este legala si temeinica, cele doua comisii parate dispunând in deplina concordanță cu dispozițiile legilor fondului funciar.
Susține că potrivit dispozițiilor Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare din care rezulta ca pentru a pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au aparținut formelor asociative, în temeiul acestui act normativ precum și în temeiul Legii nr, 247/2005, foștii membrii și moștenitorii acestora trebuiau să reorganizeze forma asociativă.
Orice reconstituire a dreptului de proprietate, efectuată în favoarea foștilor membri care nu s-au reorganizat în forma asociativă, în baza unor cereri depuse în temeiul celor două acte normative, este lovită de nulitate absolută.
Intimata invocă dispozițiile art.26 și următoarele din Legea nr.1/2000 care nu permit reconstituirea dreptului de proprietate pentru moștenitori unui moșnean în nume propriu
Regia Naționala a Pădurilor Romsilva a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
In motivarea întâmpinării arată că, mod corect instanta de fond a constatat faptul ca, pentru terenurile pe care petentul le-a solicitat intimatei C. locala Gura Teghii, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința civila nr.3719/18.05.2011 pronunțat de Judecătoria B. pe raza comunei Lopatari, județul B..
In motivarea in drept a cererii de recurs, petentul a invocat, fara insa sa le dezvolte in mod individual, art.304 pct.4,5,6,7,8, si 9. solicitând totodată instanței de control judiciar sa faca aplicațiunea si a dispozițiilor art.3041 Cod proc.civ.
In ceea ce privește motivele de recurs formulate de petent, solicită respingerea acestora, pentru următoarele considerente:
A. In ceea ce privește solicitarea de admitere a recursului cu consecința casării cu trimitere spre rejudecare a. cauzei, solicită să fie respinsă, prin cererea de recurs nefiind dezvoltat nici un motiv care sa se încadreze in dispozițiile art. 304 pct. 1,2,3,4 si 5 Cod proc.civ. si de asemenea, nici motivul prevăzut de art.312 alin.(5) Cod proc.civ.
Cu privire ia critica potrivit căreia instanța de fond trebuia sa observe poziția oscilanta a Comisiei locale Gura Teghii si ca ar fi trebuit sa solicite MUF-urile pentru perioada 1944-1948 si Sentința nr.99/1946 a Tribunalului B.. Secția I . tabelul cu moșnenii cu drepturi devălmașe in Obștea Moșnenilor Buzoieni, solicită să fie respinsă întrucât, din analiza considerentelor hotărârii atacate, instanța de fond si-a format convingerea pe baza unui material probatoriu care exprima clar si fara echivoc situația privind terenurile deținute de autorii defuncți ai petentului anterior preluării acestora de către stat, prin raportare la Sentința civila nr.3719/18.05.2011 pronunțată de Judecătoria B. in cauza nr._ .
Pe fondul cauzei petentul nu a solicitat niciodată instanței administrarea altor probe, caz in care critica potrivit căreia instanța era obligata sa dispună din oficiu administrarea altor probe în afara celor solicitate de parți nu are nici o susținere si se impune a fi respinsa.
Referitor la critica potrivit căreia instanța de fond a încălcat dreptul la apărare si prevederile art. 105 Cod proc.civ., ;raportate la prevederile art.6 din CEDO in ceea ce privește rolul activ, nu poate fi reținuta sub nici o forma, in condițiile in care, instanța a dat dovada de maxima disponibilitate admițând toate probele solicitate de petent. inclusiv proba cu martori, proba care in condițiile in care aceștia nu sunt proprietari vecini, este prohibita de lege(art.6 alin. I3 din Legea nr. 1/2000).
In ceea ce privește critica potrivit căreia instanța de fond nu a făcut vorbire de proba cu expertiza tehnica judiciara si nu a motivat in fapt si in drept sentința pronunțata, solicită sa fie respinsă, întrucât, contrar celor .susținute de recurentul petent, in motivarea sa instanța nu era obligata sa facă vorbire de fiecare proba in parte.
In speța de fata judecătorul fondului a dispus soluția in conformitate cu regula de drept aplicabila cauzei, aprecierea probelor administrate fiind rodul intimei sale convingeri care evident ca se sprijină in cauza de față pe o situație de fapt bine stabilita prin proba cu înscrisuri, administrata atât de petent cat si de intimați si de către intervenient accesoriu
In ceea ce privește cererea de admitere a recursului cu consecința modificării sentinței recurate, arată următoarele:
Referitor la susținerile recurentului ca ar fi produs dovezi suficiente din care ar rezulta ca autorii săi au stăpânit suprafețele solicitate, ca prin suplimentarea de către instanța de fond a probatoriului cu martori si adrese emise către ocoalele silvice Gura Teghii, Obștea moșnenilor buzoieni zisi de pe B. si Lopatari, se putea stabili daca antecesorii sai au fost membrii ai obștii si daca obștea deținea si deține terenuri pe raza comunei Gura Teghii, intimata arată că, contrar acestei susțineri, petentul nu a solicitat niciodată suplimentarea probatoriului pe fondul cauzei, suplimentare care s-ar fi justificat ca efect al dezbaterilor si acesta nu a putut sa o prevadă.
De asemenea, arata recurentul in critica formulata, ca antecesorii sai au fost membrii ai Obștii moșnenilor buzoieni zisi de pe B. si prin prisma acestui fapt, instanța a greșit cand i-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate in mod individual.
O asemenea critica nu poate fi reținuta de instanța de judecata motivat de dispozițiile legale incidente in cazul formelor asociative de proprietate asupra terenurilor, pentru care legiuitorul a prevăzut o procedura distincta, speciala. Totodată, precizam faptul ca la nivelul UAT . baza Legii nr.1/2000 s-a reconstituit vechea forma asociativa de către o parte din moștenitorii foștilor moșneni, forma noua asociativa astfel formata beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate in conformitate cu legea, potrivit dispozițiilor art.26 și următoarele din Legea nr.1/2000.
În concluzie, solicitarea reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma antecesorilor săi ca foști membrii ai Obștii moșnenilor buzoieni zisi de pe B., este contrara dispozițiilor legale.
In ceea ce privește critica potrivit căreia instanța de fond nu a ținut cont de amplasamentele identificate prin expertizele judiciare si nici de faptul ca la reconstituirea obținută prin Sentința civila nr.3719/2011 a Judecătoriei B. ar fi fost avute in vedere alte înscrisuri, fiind vorba de cu totul alte suprafețe, solicită să fie respinsă, acesta fiind o simpla afirmație nedovedita.
Arată că, prin Sentința civila nr.3719/18.05.2011pronunțata de Judecătoria B. in cauza nr._ . cauza ce a avut ca parti pe petent in contradictoriu cu C. Locala Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Lopatari si C. Județeană B. Pentru Stabilirea Dreptului. de.. Proprietate Asupra Terenurilor, cu obiect plângerea de fond funciar, petentului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.5 ha pădure pe raza comunei Lopatari. la baza acestei reconstituiri judiciare stand aceleași înscrisuri de care petentul a uzat si in fata comisiei locale Gura Teghii si ulterior in prezenta cauza.
În cauza nr._ pe rolul Judecătoriei B., cat si in prezenta cauza, au fost depuse aceleași înscrisuri în dovedirea dreptului de proprietate, respectiv:
- Actul de vânzare cumpărare din 19 aprilie 1923, prin care autorul petentului D. C. T. a cumpărat de la M. G.Negosanu o suprafața de 1.5 ha, loc viran, fost cu pădure pe dansul acest imobil se afla in indiviziune cu ceilalți moșneni proprietari in sfoara moșneneasca Popeasca pendinte de . la fila 45 dosar.
- Actul de vânzare cumpărare din 03 decembrie 1946, prin care un anume S. C. din . de la. Elenea M. si F. V. o suprafața de 4.00 ha teren islaz la Valea Războiului și 0,50 ha islaz sub piatra la feliga. teren învecinat cu D. C.;
- extras din matricola comunei Goidești din anul 1942 eliberata de Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale sub nr 1046/01.07.2008 in care D. Cr.T. din satul Postina este înregistrat la nivelul anului 1942 cu suprafața de 0,50 ha pădure, înscris aflat ia fila 51dosar.;
-extras din matricola comunei Goidesti din anul 1950 eliberata de Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale sub nr 241/16.03.2009 in care R. D, C. este înregistrata cu suprafața ce 1.50 ha padure, .înscris aflat la fila 49 dosar.;
- extras din Tabela cu moșnenii cu drepturi egale in perimetrul devălmaș al obștea moșnenilor Buzoieni zisi de pe B. întocmită in urma revizuirii tabelei anexa in sentința 99/1946 a Tribunalului B. secția I înscris aflat la fila 48 dosar..
In plus, fata de actele depuse in cauza nr._, pe rolul Judecătoriei B., in susținerea cererii de la comisia locala Gura Teghii petentul a mai depus si o copie - extras din Borderoul populației, proprietăților si exploatațiilor agricole din comuna Goidesti. ., județul B., de la nivelul anului 1948, autentificata sub nr. 3987 SRP/12.06.2009 la Direcția Arhive Naționale, înscris aflat la fila 44 dosar, unde autorii petentului sunt evidențiați cu o suprafața de 1.90 ha alte terenuri si neproductive, in afara celor care compun arabilul, fanatele, pășunile, livezile si curțile.
Însumând suprafața probata cu actele doveditoare privind pe autorii săi D. C.T. si R. D-tru C. T. si prezentate mai sus, rezulta fara putința de tăgada faptul ca, anterior preluării pădurilor private de către stat, aceștia nu dețineau individual mai mult de 3.50 ha pădure, suprafața oricum reconstituita de Judecătoria B. pe raza UAT .> Precizează faptul ca, prin înscrisul depus la dosar la fila nr.312, petentul arată ca a primit 4.50 ha pădure pe raza comunei Lopatari, dar la dovezile care au stat la baza reconstituirii omite cu buna știința sa precizeze înscrisurile precizate in considerentele Sentinței civile nr.3719/18.05.2011 (înscris aflat la fila 347-352 dosar), pronunțata de Judecătoria B. in cauza nr._, menționând ca reconstituirea s-ar fi făcut pe baza declarațiilor de martori.
Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice G., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., a formulat cerere de intervenție accesorie în sprijinul intimatelor în care învederează că Statul R. reprezentat in fata instanțelor judecătorești prin Ministerul Finanțelor Publice în calitate de subiect de drept, adică de titular de drepturi și obligații de orice fel, poate, în principiu, participa sau participă efectiv la orice raport juridic (cu excepția celor care naturalmente sau legalmente exced acestei participări. - genul proxim).
Această calitate - de subiect de drept (în general) - a Statului Român este stabilită în principal de Constituția României, precum și de alte legi adoptate în baza și în dezvoltarea legii fundamentale și se exprimă (manifestă) prin capacitatea sa juridică (sau de drept) recunoscută sau conferită de lege.
In speța, fiind vorba despre pericolul producerii unui " rapt teritorial ", Statul R. are tot interesul sa intervină in cauza pendinte in calitate de titular al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere in prezenta pricina, întrucât o eventuala eficientizare a cererii de chemare in judecata ar conduce la scoaterea din proprietatea publica a unui teren care ope legis este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil .
De aceea, apreciază, ca in cauza supusa judecații este aplicabilă nu doar legislația specifică în domeniul protecției dreptului de proprietate, ci și legislația generală, anume Constituția României,, Legea 2013/1998, etc. acte normative în raport de care trebuie interpretate și aplicate legile speciale care reglementează dreptul de proprietate și anumite domenii de activitate.
Așadar, interesul instituției in a interveni in prezentul dosar decurge din calitatea de proprietar al suprafețelor cu destinație forestiera aflate in administrarea Direcției Silvice B., in arealul acesteia neexistând la momentul actual terenuri forestiere care sa fie puse la dispoziția comisiilor locale, iar, pe de alta parte, petentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate pretins a fi fost naționalizat.
Așa fiind, prin acțiunea promovata, asa cum suna petitul acesteia, apare riscul iminent al ablațiunii proprietății publice a Statului R.
Solicită instanței ca in baza art. 49 alin. 3, 51 Cod de procedura civila Cod procedura civila coroborat cu dispoziția înscrisa la art. 865 cod civil sa faca aplicarea principiului disponibilității, in sensul ca STATUL R. are calitate procesuala pasiva ca intervenient in interesul celor doua comisii, respectiv in interesul Romsilva ( administratorul fondului forestier ce se vrea a fi retrocedat, in numele Statului R. ) in prezenta pricina .
Astfel, din coroborarea art. 49 alin. 3, 51 Cod procedura civila cu dispozițiile art. 865 Cod civil, rezulta ca in pricina dedusa judecații Statul R. a dobândit calitate procesuala pasiva.
Potrivit art. 865 Cod Civil, "Apărarea dreptului de proprietate publică
1) Obligația apărării în justiție a proprietății publice revine titularului.
2)Titularii drepturilor corespunzătoare proprietății publice sunt
obligați: să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică; să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
(3)Dispozițiile art. 563 se aplică în mod corespunzător."
Mai învederează faptul că prin Rezoluția 1604/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind apărarea proprietății publice într-o societate democratică guvernată de principiul preeminentei dreptului, prevede în limine litis posibilitatea participării statului proprietar în litigiile aflate în curs.
În procesele în care se impune necesarmente apărarea intereselor statului, participarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice în procesul civil devine o componentă a principiului protecției intereselor statului.
Art 9 alin 1 stabilește competența exclusivă a Guvernului de a decide asupra trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ teritoriale; Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unități administrativ-teri teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului."
In speța, terenul in litigiu in suprafață. de peste 27, 79 ha pădure constituie bun public al statului si deci pentru trecerea lui din domeniul public al statului in domeniul privat al statului este necesara o hotărâre a guvernului, C. Județeană B. de aplicare a Legilor fondului funciar neavând competenta de a hotărî trecerea terenului din domeniul public al statului in domeniul privat al statului.
2. Temeiurile de fapt si drept privind dreptul alegat de către petent.
Din lectura documentelor prezentate in probațiune de către petent, rezulta cu forța evidentei faptul ca acesta nu probează dreptul pretins, in sensul ca acesta nu exhiba un act primar de proprietate — in sensul indicat de art. 6 din HG nr. 890/2005 - din care sa rezulte ca autorii acestuia ar fi deținut suprafața solicitata individual, anterior instaurării regimului comunist.
Solicită respingerea ca neîntemeiata a acțiunii si pe cale de consecința, respingerea ca nefondat a recursului.
Tribunalul examinând recursul declarat în raport de motivele invocate și de textele de lege incidente în cauză, constată că este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recurentul N. D. a investit instanța de fond cu o acțiune având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru 10 ha pădure, majorată la 27,79 ha pădure, cât și reconstituirea dreptului de proprietate în cadrul Obștii Moșnenilor Buzoieni- ziși de pe B., fără a preciza suprafața de teren ce solicită a fi reconstituită.
Instanța de fond a respins acțiunea în totalitate, solutie pe care Tribunalul o apreciază ca fiind corectă.
Astfel, în ce privește primul capăt de cerere, apelantul a solicitat inițial restituirea dreptului de proprietate pentru 10 ha pădure în punctele” Muchie la S.” și „Seci”, suprafață pe care a majorat-o după efectuarea expertizei la 27,79 ha.
Se reține că pentru dovedirea dreptului de proprietate apelantul a depus la dosar; actul de vânzare din 1923( fila 45 dosar fond) actul de vânzare- cumpărare din 1940( fila 40 dosar fond), extras matricolă impunere din 1940 și 1950 pe numele R. D C.( filele 49-50) Extras matricolă impunere 1942 pe numele lui D. Gr T. ( fila 51), extras din Tabelul cu moșneni cu drepturi egale în devălmășie în obștea Moșnenilor Buzoieni- ziși de pe B.( fila 48).
Din lecturarea sentinței civile nr 3719/18.05.2009 rezultă că apelantul s-a folosit de aceleași acte pentru reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafața de 4,5 ha pădure pe raza comunei Lopătari( fila 349 dosar fond).
Apelantul a susținut că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4.5 ha pădure s-a efectuat numai în baza declarațiilor de martori
Această susținere este înlăturată de Tribunal pentru că în motivarea sentinței nr 3719/18.05.2011 instanța a precizat că pentru reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut referire la aceste acte, iar dovada proprietății s-a raportat la dispozițiile art 6 alin 12 și art 6 alin 13 din Legea nr 1/2000, adică atât la dovada cu înscrisuri cât și cu martori.
Tribunalul reține că în mod corect instanța de fond nu a reținut ca probă expertiza efectuată de expertul U. N.( fila 96 dosar fond).
Tribunalul reține că raportul de expertiză nu a primit avizul OCPI B. în raport de prevederile Ordinului MJ nr 1882/2011, întrucât lucrarea nu a cuprins documentele prevăzute prin art 2 și 3 din Regulamentul aprobat conform acestui Ordin
Din lecturarea raportului de expertiză rezultă că identificarea suprafeței și amplasamentului terenului s-a făcut la indicația apelantului și nu are la bază documentele deținute de parte, astfel că în mod corect instanța de fond nu s-a pronunțat asupra corectitudinii suprafeței și amplasamentului stabilit de expert, atât timp cât nu a avut la bază documentele deținute de parte, fiind astfel trasate schițele fără certificare documentară.
Deși practic, ar fi imposibil de determinat amplasamentul de 10 ha pretins în zona respectivă de către apelant, expertul a mers mai departe, și a identificat o suprafață de 27,79 ha, operațiunea de identificare a acestei suprafețe de 27,79 ha excedând atribuțiilor expertului și obiectivelor expertizei stabilite de instanță.
În baza acestei noi „identificări” a suprafeței de 27,79 ha apelantul și-a mărit câtimea obiectului reconstituirii dreptului de proprietate de la 10 ha la 27,79 ha( fila 78 dosar fond) fără a avea un fundament al dreptului pretins, bazată doar pe o expertiză realizată vădit în favoarea și la indicația acestuia.
Tribunalul reține că nu poate fi luată în considerare nici dovada ca martor
Astfel, Tribunalul constată în ce privește dovada ca martori că aceasta este posibilă, conform art 6 alin 13 din Legea nr 1/2000 numai atunci când reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lui, pe toate loturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
În speță nu este îndeplinită această condiție întrucât martorul care a dat declarație - C. C.( fila 113 dosar fond) nu este proprietar vecin sau moștenitor pe loturile terenului pentru care se solicită reconstituirea.
Declarația acestuia este lipsită de veridicitate, din moment ce este născut în 1953, nu avea de unde să cunoască ce suprafață de pădure au deținut defuncții Rița și D. C. T. înainte de 1950.
Prin urmare, Tribunalul reține că apelantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței de 27,79 ha pădure.
Referitor la criticile privind soluționarea capătului de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate în cadrul Obștii moșnenilor buzoieni –ziși de pe B. și Lopătari, Tribunalul constată că sunt nefondate.
Potrivit art 61 alin 1 din HG nr 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face, pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu destinație forestieră, cuprinse în aranjamentele silvice și din terenurile cu destinații agricolă acoperite cu vegetație forestieră reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist.
Așa cum a arătat Curtea Constituțională în diferite decizii( Decizia nr 186/2014, decizia nr 390/2015, decizia nr 584/2005) în concepția legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor aflate în proprietatea comună a formelor asociative nu poate fi concepută decât în cadrul acelor forme. Dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea și prerogativele avute în perioada respectivă. În aceste condiții regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere reconstituite foștilor proprietari, în cadrul acestor forme asociative, este determinat de către legiuitor, în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale ale formelor de exploatare anterioară trecerii terenurilor în proprietatea statului.
Aceste particularități cuprind anumite limitări ale exercitării dreptului de proprietate, decurgând din faptul că acesta se referă la proprietatea unor astfel de forme asociative,
Dreptul de proprietate indiviză asupra terenurilor forestiere este distinct față de dreptul de proprietate al persoanelor fizice cărora li se reconstituie în proprietate astfel de terenuri în temeiul art 24 alin 1 din Legea nr 1/2000.
Art 26 alin 2 și 3 din Legea nr 1/2000 a prevăzut expres că suprafața reconstituită membrilor formei asociative nu se cumulează cu suprafața dobândită de persoanele fizice în baza art 24 alin 1 din aceiași lege, ceea ce înseamnă că legiuitorul a înțeles să adopte un regim juridic diferit pentru cele două forme de proprietate asupra fondului funciar
Art 28 alin 5 din Legea nr 1/2000 consacră caracterul de proprietate comună al acestei forme de proprietate asupra fondului forestier declarând -,o „proprietate indiviză pe toată durata existenței” formei asociative.
Dreptul de proprietate privată indiviză al membrilor formelor asociative are un caracter inalienabil determinat de faptul că membrii formelor asociative nu pot fi înstrăina propriile cote părți unor persoane din afara acestora și, implicit, nu pot transmite drepturile prin testament sau donație, ci, numai prin moștenirea legală( art 28 alin 6 din Legea nr 1/2000.
Mai mult, prin art 28 alin 8 din Legea nr 1/2000 s-a prevăzut că în cazul dizolvării formei asociative, suprafețele de teren forestier aparținând întregii forme asociative trec în proprietatea statului și în folosința Consiliului Local al unității administrativ teritoriale pe raza căreia se află imobilul
Raportat la caracterele juridice arătate mai sus, dreptul de proprietate indiviză apare ca fiind un drept real, cu conținut limitat - modalitate a proprietății comune - ce are ca titulari persoane speciale( foști moșneni, răzeși, coposesori) care conferă titularilor săi atributele de posesiune și folosință asupra terenurilor ce fac parte din fondul forestier național, atribute pe care le exercită numai prin intermediul formelor asociative înființate în acest scop, însă în interes propriu, în condițiile respectării normelor juridice, ce reglementează regimul juridic silvic de administrare și exploatare a fondului forestier național.
De menționat că, potrivit art 63 din HG nr 890/2005, în cazul reconstituirii dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, cererea de reconstituire se formulează de către reprezentantul legal al formei asociative, iar dacă acestea se înființează după . acestui act normativ, cererea de reconstituire se formulează de către comisia ad hoc al formei asociative.
Prin urmare, dacă apelantul intenționa să dobândească că dreptul de proprietate indiviză asupra terenurilor alături de ceilalți membri ai formei asociative de proprietate, trebuia să se adreseze Obștii Moșnenilor buzoieni-ziși de pe B. și Lopătari, aceasta fiind, prin reprezentantul legal, titularul cererii de reconstituire
Față de considerentele expuse anterior, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulată de reclamantul - recurent N. D. domiciliat în Orașul Zărnești, ., ., județul B., împotriva sentinței civile nr 536/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul civil nr_ în contradictoriu cu intimatele C. L. GURA TEGHII PENTRU. APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în . B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în B., . 48, județul B. și D. S. B. cu sediul în B. . 5, județul B. și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B. ., județul B..
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2015
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. O. |
RED.A.E.D
Tehnored O.R./7 ex/15.12.2015
J.f. Pătîrlagele, J.F. N. T.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 3087/2015. Tribunalul BUZĂU | Succesiune. Decizia nr. 242/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
